Plângere contravenţională. Sentința nr. 2846/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2846/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2846/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Secția Civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2846
Ședința publică din data de 02.03.2015
Instanța constituită din :
Președinte: R.-C. L.
Grefier: E.-C. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta D. A. C. în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA, intervenientul P. N. și asigurător . ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2014 sub nr._, petenta D. A. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA, ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/14.04.2014, înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că prin procesul-verbal de contravenție din data de 14.04.2014, agentul constatator a consemnat că autoturismul utilizat de aceasta nu a păstrat o distanta laterala suficienta si nu a circulat cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, imprejurare ce a avut drept rezultat coliziunea cu autoturismul condus de către numitul P. N.. Față de situația reținută de agentul constatator, petenta a formulat obiecțiuni ce au fost consemnate in procesul-verbal si anume: cele inscrise in procesul verbal nu reflecta realitatea, aceasta a condus cat s-a putut pe partea dreapta a carosabilului, iar la momentul coliziunii, autovehiculul ei nu se afla in mișcare.
În continuare, petenta a învederat că în fapt, pe data de 04.04.2014, se deplasa pe . T. Pallady, iar înainte de intersecția cu . 30 m de intersecție, din sens opus se deplasa autoturismul condus de numitul P. N., care avea in portbagaj tevi ieșite oblic pe banda acesteia de mers si nu i-a acordat prioritate la ieșirea din intersecție. Pentru a evita sa o lovească cu țevile, petenta arată că a staționat pe banda ei, cat mai aproape de marginea din dreapta, când celălat autoturismul, evitând o denivelare a carosabilului si înainte de a se redresa, i-a acrosat oglinda din stânga cu oglinda lui. A rămas pe loc, insa dupa ce numitul P. N. a observat ca i-a pozat numărul de la mașina, a coborât si i-a adresat o . injurii. In urma celor intamplate, petenta a invederat că a declarat incidentul la secția de poliție, unde agentul care a preluat cazul i-a comunicat ca, dat fiind faptul ca nu exista o dinamica a accidentului, singura rezolvare o constituia culpa . dupa o săptămâna la Politie, insa celălalt conducător auto nu s-a prezentat, săptămâna următoare fiind prezenți amândoi, iar persoana care a instrumentat cazul nu a dorit sa se deplaseze la fata locului si a analizat pe aplicația Google Maps zona in care s-a produs incidentul, in acest sens indicandu-i un loc de parcare care era disponibil in poza respectiva si sugerându-i ca ar fi putut evita impactul daca s-ar fi incadrat in acel spațiu.
De asemenea, petenta a învederat comportamentul celuilalt conducător auto, care a folosit un limbaj agresiv, inclusiv cu ofițerul de poliție si a adus in discuție faptul ca este prieten cu un comisar. Din acel moment, a apreciat că atitudinea agentului constatator s-a modificat vizibil, găsind o . motive pentru a o învinovăți de incidentul produs, agentul de politie concluzionând ca incidentul s-a intamplat din culpa sa exclusiva, astfel incat a fost sancționată cu amenda contravenționala in valoare de 510 lei, reprezentând 6 puncte-amenda cu o valoare nominala de 85 lei.
Față de concluzia agentului constatator, petenta menționează că a formulat obiectiuni, intrucat situația descrisa de acesta din urma nu a reflectat realitatea. Mai mult, a învederat că procesul-verbal atacat este lovit de o . motive de nelegalitate care au drept consecință nulitatea acestuia, astfel: contrar dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001, descrierea locului faptei este sumara, neindeplinind rigorile legii, reținându-se doar faptul că nu a păstrat o distanta laterala suficienta si nu a circulat cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, nemenționându-se de altfel nicio împrejurare de natură a individualiza fapta. De asemenea, nu s-a reținut faptul ca la momentul producerii incidentului, autoturismul in care se afla staționa, astfel că nu poate fi reținuta culpa sa. A mai subliniat că accidentul auto s-a produs exclusiv din culpa șoferului celuilalt autoturism care i-a acroșat oglinda mașinii pentru a evita acea porțiune denivelata a carosabilului, iar în consecință nu se poate constata existența faptei sancționate contravențional, intrucat lipsește un element esențial si anume vinovăția sa, ceea ce nu poate decât să ducă la anularea procesului-verbal astfel emis. Mai mult decât atât, petenta a apreciat că atitudinea agentului constator a fost una părtinitoare, având în vedere că acesta nu a dorit sa se deplaseze la locul faptei pentru a analiza zona si a constata . mai real fapta contravenționala.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile cuprinse în OUG nr. 195/2002, HG nr. 85/2003, OG nr. 2/2001.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (filele 14-15).
La data de 03.07.2014, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca întemeiată a plângerii contravenționale introduse împotriva procesului-verbal de contravenție.
În motivarea întâmpinării, intimata a precizat că la data de 04.04.2014, petenta a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 47 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, fiindu-i întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/14.04.2014. A mai adăugat că agentul constatator a procedat la confruntarea autoturismelor implicate în accident și a constatat că avariile au corespuns ca înălțime și ca dinamică a producerii accidentului, în cauză fiind întocmit un proces-verbal legal care îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, a arătat că abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier în acord cu prevederile art. 109 alin.(1) din OUG nr. 195/2002, nefiind înregistrată pe suport magnetic, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției fiind strict determinate de OG nr. 2/2001.
În continuare, intimata a menționat că sancțiunea contravențională a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și proporțional cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, agentul rutier ținând astfel cont de toate aspectele, iar simpla negare a petentei, în sensul că fapta reținută nu corespunde realității, nu o exonerează de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția.
În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 15 și 16 din O.G. nr. 2/2001 mod. complet., art. 47 din O.U.G. 5/2002 rep., solicitându-se judecarea cauzei în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 223 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (filele 37-38).
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba cu declarația intervenientului.
Analizând materialul probator administrat in prezenta cauza, instanța retine următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/14.04.2014 (fila 6), petenta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 47 din O.U.G. nr. 195/2002, cu amendă în cuantum de 510 lei, potrivit art. 101 alin. 1 pct. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 rep.
În sarcina petentei, s-a reținut că, la data de 04.04.2014, ora 12.30, a condus autoturismul cu nr._, pe . zona intersecției cu . păstrat o distanță laterală suficientă și nu a circulat cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, împrejurare în care a intrat în coliziune cu auto nr._, condus de numitul Pamfiroiu N..
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, instanța reține că petenta a invocat nulitatea procesului verbal pentru nedescrierea faptei, pe care instanța o consideră însă neîntemeiată. Astfel, descrierea faptei a fost făcută în mod corespunzător de către agentul constatator, acesta consemnând în cuprinsul procesului-verbal că petenta nu a păstrat o distanță laterală suficientă și nu a circulat cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului. Chiar dacă fapta concretă coincide cu conținutul normei legale, aceasta nu înseamnă că erau necesare alte mențiuni din partea reprezentantului intimatei pentru ca procesul-verbal să fie legal întocmit.
Totodată, instanța constată că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Examinând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, în raport de probele administrate în cauză, situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă realității.
Astfel, potrivit art. 47 din O.U.G. nr. 195/2002, conducătorii vehiculelor care circulă din sensuri opuse trebuie să păstreze între vehicule o distanță laterală suficientă și să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a benzii de circulație respective . Conform art. 101 alin. 1 pct.5 din O.U.G. nr. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amendă din clasa a III a de sancțiuni nepăstrarea distanței laterale suficiente față de vehiculul care circulă din sens opus.
Instanța reține că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Astfel, procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, iar persoana sancționată are posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt.
Instanța apreciază că prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate nu este încălcată prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție, încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, având în vedere și posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, astfel încât se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
Analizând declarațiile celor doi conducători auto precum și declarația intervenientului dată în instanță (filele 37,38,51), instanța reține că autovehiculul marca Toyota, autoturism utilizat de petentă, a intrat în depășirea mașinilor care erau staționate pe direcția acestuia de deplasare și astfel nu a păstrat o distanță corespunzătoare și să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, intrând în coliziune cu autoturismul condus de petent.
De altfel, instanța reține atât din declarația intervenientului P. N. cât și din declarația petentei dată la poliție, că autoturismul condus de petentă se afla în mișcare și nu staționa așa cum a susținut petenta prin plângerea formulată. De asemenea, având în vedere aspectele relatate de către intervenient precum și schițele efectuate de cei doi conducători auto, instanța constată că pe sensul de mers al petentei se aflau mai multe autoturisme parcate, ceea ce contrazice susținerile petentei conform cărora aceasta s-ar fi încadrat maxim dreapta pentru a evita coliziunea. Instanța constată că nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, aprecierile petentei cu privire la faptul că ar fi condus cât mai aproape de partea dreaptă a carosabilului nefiind dovedite și nefiind susceptibile de a înlătura prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Deși petenta a susținut că a condus cât mai aproape de partea dreaptă a carosabilului, instanța constată că aceasta avea pe sensul de mers mașini parcate, susținerile sale nefiind reale, fiind combătute chiar prin schițele întocmite de petentă și de intervenient.
Pe cale de consecință, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, apreciind că, în mod corect, a fost reținută în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 47 din OUG nr.195/2002 și sancționate de art. 101 alin. 1 pct. 5 din O.U.G. nr. 195/2002.
În ceea ce privește legalitatea sancțiunii aplicate, instanța apreciază că amenda contravențională în cuantum minim respectă dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, având în vedere și necesitatea respectării regulilor minime de circulație rutieră pentru a nu pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, conducători auto sau pietoni, petenta nefăcând dovada unor împrejurări care să justifice aplicarea sancțiunii avertismentului.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, pe cale de consecință, urmează a respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta D. A. C., CNP_, domiciliată în ., ., ., și cu domiciliul procesual ales în București, Piața Unirii, nr. 1, Corp Central, ..02, sector 3, în contradictoriu cu intimata D.-B. RUTIERĂ, cu sediul în sector 3, București, .. 9-15, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2015.
Președinte, Grefier,
R. C. L. E.-C. T.
Red.Tehnored.Jud.RCL
4 ex./21.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2877/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3097/2015. Judecătoria... → |
|---|
