Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 7826/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7826/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 7826/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr. 7826
Ședința publică din data de 03.06.2015
Instanța constituita din:
P. – M. M.
Grefier – A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile de față, formulată de reclamanta R. M.-M. în contradictoriu cu pârâtul C. N. -L., având ca obiect „exercitare autoritate părintească”.
La apelul nominal făcut in ședință publică, a răspuns reclamanta personal, legitimata pe baza CI- CNP_ si asistata de apărător, cu împuternicire avocatiala la dosar, pârâtul, prin apărător, cu imputernicire avocațiala la dosar si martorul D. M., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, dupa care: se invederează instantei depunerea referatului de ancheta psihosociala intocmit de ATS 3 la locuinta bunicii paterne.
Se procedează la administrarea interogatoriului propus de parat, reclamantei, răspunsurile acesteia fiind consemnate si atașate la dosar.
Reclamanta-parata, prin apărător, depune la dosar interogatoriul propus pentru a fi administrat pârâtului si solicită aplicarea disp. art. 358 NCPC având in vedere lipsa pârâtului la acest termen.
Instanta ia act de solicitarea reclamantei privind aplicarea disp. art. 358 NCPC fata de lipsa pârâtului la interogatoriu.
Apărătorul pârâtului-reclamant invederează instantei că a luat legătura telefonic cu clientul său, acesta comunicându-i că este de acord cu exercitarea in mod exclusiv, de către reclamantă, a autorității părintești, cu stabilirea domiciliului minorilor la mama cu plata unei pensii de intretinere prin raportare la venitul minim pe economie, urmând a se stabili si un program de vizitare a minorilor. Sustine că martorul propus nu este prezent iar clientul nu i-a comunicat nimic cu privire la acesta, astfel că renunță la audiere.
Instanta ia act pozitia pârâtului precum si de renunțarea acestuia la administrarea probei testimoniale.
Se procedează la audierea martorului propus de reclamanta-parata, exclusiv pe aspectul programului de legături personale cu minorii, declarația acestuia fiind consemnata si atașată la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamanta-parata, prin apărător, solicita admiterea cererii, exercitarea in mod exclusiv, de către reclamantă, a autorității părintesti fata de minori, stabilirea locuintei minorilor la mama, obligarea pârâtului la plata pensiei de intretinere in favoarea minorilor, prin raportare la venitul minim pe economie, cu incepere de la data introducerii actiunii, pana la majorat, admiterea in parte a cererii reconventionale, stabilirea unui program de vizitare a minorilor, fără luarea acestora din locuinta mamei, sau eventual stabilirea ca acesta să se desfășoare treptat, având în vedere varsta frageda a minorilor si faptul că pârâtul nu s-a implicat in viata copiilor, iar minorii nu cunosc familia tatalui, cu cheltuieli de judecată pe care separată.
Pârâtul-reclamant, prin apărător, solicită admiterea in parte a cererii, exercitarea in mod exclusiv, de către reclamantă, a autorității părintesti fata de minori, stabilirea locuintei minorilor la mama, obligarea sa la plata pensiei de intretinere in favoarea minorilor, prin raportare la venitul minim pe economie, cu incepere de la data introducerii actiunii, pana la majorat, stabilirea unui program de vizitare a minorilor in favoarea sa conform celui propus prin cererea reconventionala, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței sub numărul_ din data de 22.05.2014, reclamanta R. M.-M., în contradictoriu cu pârâtul C. N. -L., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună exercitarea autorității părintești asupra minorilor C. G.-A. și C. M.-C., nascuti la data de 20-05-2012, in mod exclusiv de catre reclamanta, stabilirea locuintei minorilor la domiciliul acesteia, stabilirea in sarcina paratului a obligatiei de plata a unei pensii de întreținere in favoarea minorilor in cota de 1/3 din veniturile pe care le realizeaza, obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a avut o relatie de concubinaj cu paratul din care s-au nascut minorii C. G.-A. și C. M.-C. la data de 20-05-2012, ambii recunoscuți de tatal lor, insa la o luna și jumatate de la nasterea acestora reclamanta a decis sa plece și sa se mute in casa parintilor sai, din cauza situatiei financiare dificile si a discutiilor intervenite intre parti. Din momentul plecarii reclamantei din domiciliul comun, paratul nu a contribuit in nici un fel la cresterea și educarea minorilor, nu-i viziteaza și nu se intereseaza de acestia. F. de faptul ca minorii vor incepe sa frecventeze cursurile unei gradinite, fiind necesar sa fie luate diverse decizii in privinta acestora, ca tatal lor ii neglijeaza total și reclamanta se afla in imposibilitatea de a lua legatura cu acesta pentru a decide in privinta minorilor, a solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 398, 400, 402 Noul Cod Civil, art. 148 și urm, ar.t 451 si urm Cod procedură civilă.
Cererea a fost timbrată cu 60 lei taxa timbru judiciar.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, ancheta sociala, interogatoriul pârâtului și proba testimonială, fiind atasate copia certificatelor de naștere ale minorilor, ancheta sociala efectuata in luna aprilie 2014, acte de identitate, certificat informare, dovada ca paratul lucreaza in strainatate.
La data de 31.07.2014 paratul a formulat cerere de repunere in termenul de a formula intampinare și cerere reconventionala, aratand ca a luat cunostinta de existenta dosarului la data de 24.07.2014.
La data de 11.03.2015, in sedinta publica, pârâtul a depus întâmpinare si cerere reconventionala prin care a aratat ca este de acord sa achite pensie de intretinere in favoarea minorilor in cuantumul legal raportat la veniturile realizate, a solicitat exercitarea autoritatii parintesti asupra minorilor in comun de ambii parinti și stabilirea unui program de vizitare in favoarea paratului și a mamei acestuia Scai M., dupa cum urmeaza: doua sfarsituri de saptamana pe luna, de vinerea de la orele 16.00, pana duminica orele 20-00, in vacanta de iarna o saptamana, care sa cuprinda alternativ cu reclamanta, sarbatorile de iarna, o data la doi ani, alternativ cu reclamanta, sarbatorile pascale și in vacanta de vara o luna.
În motivare, s-a aratat ca partile au locuit impreuna cu minorii in locuinta mamei paratului, lucrurile decurgand in mod normal pana in momentul in care s-a implicat intre parti familia reclamantei care a convins-o sa ia copiii din domiciliul comun și sa se mute la parintii reclamantei, din acel moment paratului fiindu-i interzis sa ia legatura cu minorii și cu reclamanta, inclusiv prin telefon. Totodata, a precizat ca a incercat in mod constant sa ia legatura, prin telefon și mijloace de comuncare electronica, pentru a afla informatii despre minori si a trimis constant bani și pachete cu haine și jucarii prin intermediul mamei sale, insa incercarile sale de a intra in contact cu reclamanta sau familia sa au fost respinse categoric. De asemenea, a sustinut ca este in interesul minorilor ca acestia sa se bucure de dragostea intregii familii extinse, sa-si cunoasca tatal și sa beneficieze de prezenta acestuia in viata lor, ca acesta sa fie parte activa in luarea deciziilor cu privire la cresterea si educarea minorilor, sa ia parte la cresterea, dezvoltarea și educarea minorilor și ca minorii sa-si cunoasca rudele paterne, in special bunica paterna, care a contribuit și ajutat la cresterea minorilor in primele luni de viata.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 260, 261, 262, 263, 401 Noul Cod Civil, art. 17, 18 din Legea 272/2004 Republicata, art. 8 CEDO, art. 205 și urm și 209 și urm Cod Procedură Civilă.
Cererea a fost timbrata cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru.
La data de 15.04.2015 reclamanta a formulat intampinare la cererea reconventionala formulata de parat prin care a solicitat sa se ia act de acordul acesteia cu privire la stabilirea unui program de vizitare al minorilor in favoarea paratului, fara posibilitatea acestuia de a lua copiii in domiciliul mamei sale, dupa urmatorul program: o data la doua saptamani, duminica de la ora 10-00 la ora 18-00, de sarbatori: in anii pari, in prima zi de Paste și de C. – de la ora 10.00-18.00, respingerea solicitarii cu privire la stabilirea unui program de vizita in favoarea mamei paratului, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala.
In sustinere, a solicitat sa se aiba in vedere imprejurarea ca paratul nu si-a vazut copii de cand acestia aveau doar cateva luni, astfel ca se impune ca, pentru un interval de timp, relatia dintre parat și copiii sai sa se dezvolte treptat, iar extinderea programului de vizita cu luarea la domiciliul paratului sa se produca dupa acomodarea acestora cu noua prezenta in viata lor. A mai aratat ca se incearca o protejare a minorilor de consecintele unor modificari majore efectuate brusc in programul lor și ca reclamanta nu i-a interzis niciodata paratului sa-si vada copii, aceasta fiind doar decizia paratului. In ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti in comun de catre ambii parinti, a solicitat respingerea acestei cereri, avand in vedere ca paratul nu a fost prezent in viata minorilor, nu a contribuit și nu contribuie la cheltuieli de crestere și educare, refuza orice tip de comunicare cu reclamanta, s-a dovedit un parinte iresponsabil fata de momentul in care avenit in parc in stare de ebrietate, a luat unul dintre copii in brate și a fugit cu el, printre masini, traversand soseaua prin loc nepermis și punand in pericol viata copilului.
În cauză au fost administrate probe cu inscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei (f.113), proba testimoniala cu martora D. M. (f.116), si ancheta psihosocială la domiciliul reclamantei (f.48) și la domiciliul bunicii paterne SCAI M. (f.112) efectuate de către Autoritatea Tutelară Primăria S. 3 București.
Pârâtul nu s-a prezentat la instanță pentru administrarea probei cu interogatoriu deși a fost citat cu această mențiune iar apărătorul său nu a solicitat aplicarea art. 356 C. (f.103,108,114-115), invederând poziția procesuală a pârâtului în sensul acordului cu exercitarea de către reclamantă a autorității părintești in mod exclusiv, cu stabilirea domiciliului minorilor la reclamantă, plata de către acesta a unei pensii de intretinere prin raportare la venitul minim pe economie, stabilirea unui program de vizitare a minorilor. Cu privire la proba testimonială, a învederat că martorul propus nu este prezent și renunță la audiere.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 20.05.2012, din relația în uniune consensuală a părților s-au născut minorii, frați gemeni, C. G. A. si C. M. C., având filiația stabilită față de ambii părinți, părțile din prezenta cauză, astfel cum rezultă din certificatele de naștere atșate la dosar (f.7,8).
Părinții copiilor au locuit în casa mamei pârâtului și s-au separat în fapt când copiii aveau vârsta de o lună și jumătate, din cauza situației dificile în care au ajuns reclamanta și copiii, ajunși fără nici un sprijin din partea pârâtului și mamaie pârâtului.
Martora, nașa de botez a copiilor, a arătat că pârâtul nu contribuia cu bani în casă nici pentru a asigura nevoile copiilor, părțile trăind doar din veniturile reclamantei și din ajutorul părinților reclamantei, care asigurau mâncarea pentru reclamantă, întrucât aceasta nu reușea decât să aibă grijă de copii, zi și noapte, neavând când să gătească. Pârâtul era plecat de acasă, dar nu a avut un serviciu stabil și nu aducea niciodată bani acasă, motivând că nu a încasat salariul, astfel că banii pe care îi câștiga erau doar pentru consum propriu. Martora a mai menționat că venea la reclamantă și la copii la fiecare două zile, că nu a întâlnit-o pe mama pârâtului, nefiind vreodată găsită acasă iar cu ocazia unei discuții cu aceasta pe tema situației reclamantei și copiilor, i-a replicat că și ea s-a chinuit singură și nu a ajutat-o nimeni, așa încât trebuie să se descurce. Același martor a povestit că, într-o noapte, reclamanta a ajuns să hrănească copiii cu ceai contra colicilor, întrucât pârâtul nu i-a adus lapte praf deși fusese anunțat cu o seară înainte; în această situație, în toiul nopții reclamanta a apelat la fratele ei pentru a căuta lapte praf în farmacii, acesta reușind să îl procure pe la orele 2-3. Martora D. M. a menționat că pârâtul nu a fost de acord cu încercările de împăcare, întrucât nu accepta să plece din casa mamei sale, în pofida încercării întreprinse chiar de martoră, care le-a oferit un spațiu separat, cu acces separat, chiar în casa acesteia. De asemenea, a povestit că pârâtul a avut două încercări de a lua copiii cu forța, cu ocazia întâlnirilor pentru împăcare, o dată când, fiind băut, a luat pe unul dintre băieți în brațe și a încercat să plece cu scopul de a o determina pe reclamantă să îl urmeze, dându-i și două palme, a doua oară, când a fugit din fața blocului, traversând riscant printre mașini cu unul dintre copii în brațe, moment în care reclamanta a început să țipe după ajutor. În această întâmplare, vecinii și tatăl reclamantei, la auzul țipetelor, au coborât și l-au urmărit pe pârât, recuperând copilul.
Fiind o persoană prezentă aproape permanent alături de reclamantă și copii, martora a perceput situația reală dintre părți și a relatat-o fidel, fără denaturări. Martora a declarat că pârâtul și mama pârâtului au fost complet dezinteresați de copii, de felul cum sunt îngrijiți, fiind mai mult decât evident că reclamanta avea nevoie de ajutor, întrucât nu se putea descurca singură cu doi copii mici iar tatăl și bunica paternă a copiilor nu erau dispuși să îi ofere acesteia nici un fel de sprijin, lăsând-o să se descurce.
Martora a menționat că nu știe de nicio împrejurare în care pârâtul sau mama acestuia să fi dorit să vină la copii, că nici nu au venit și nici nu au trimis bani pentru copii.
În prezent, pârâtul este în Qatar, la muncă (f.105).
Reclamanta este asistent medical și realizează un venit constant din muncă (f.48), locuiește cu copiii și părinții într-un apartament compus din trei camere și dependințe, iar în creșterea copiilor este ajutată de părinții săi și de nașa de botez a minorilor.
La interogatoriul luat reclamantei, aceasta a arătat că nici bunica paternă nu a manifestat interes față de nepoți în ultimii trei ani, singura dată când a fost sunată de aceasta fiind în februarie 2013, în legătură cu un colet pentru copii de la pârât, când i-a răspuns că i-l poate trimite prin poștă (f.113).
Întrucât minorul are situația legală a copilului din afara căsătoriei, sunt aplicabile în speță dispozițiile art.505 C.civ. referitoare la modalitatea de exercitare a autorității părintești, avându-se în vedere și dispozițiile art.6 alin.6 din același cod.
Astfel, conform art.505 alin.1 C.civ. în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc. Dacă părinții nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile de la divorț, ținând seama de interesul superior al copilului (alin.2).
În raport de dispozițiile legale enunțate, se constată, în primul rând, că părinții minorilor nu conviețuiesc, reclamanta locuind separat cu minorii încă de când aceștia aveau vârsta de doar o lună și jumătate.
Devin astfel aplicabile dispozițiile art.396 și urm. C.civ., care consacră, de asemenea, regula exercitării autorității părintești în comun de către ambii părinți, excepția constituind-o exercitarea de către un singur părinte, când există motive temeinice pentru a se dispune în acest sens. Instanța trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului, acest principiu prevalând în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, astfel cum impune și textul art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, alături de art.505 alin.2 C.civ.
Principiul superior al copilului presupune analiza corelată a mai multor criterii, precum comportarea părinților, gradul de atașament și de preocupare pe care l-au manifestat față de copii, legăturile afective care s-au stabilit între părinți și minori, vârsta copiilor, precum și orice alt criteriu care să garanteze respectarea principiului menționat.
În speță, instanța constată pârâtul nu a avut și nu are nici în prezent vreo implicare în viața copiilor, comportându-se ca un străin.
Pe de altă parte, nici mama pârâtului nu a încercat să ofere cea mai mică susținere tinerei familii, deși după naștere au locuit împreună, în condițiile în care este un fapt notoriu că îngrijirea unor nou-născuți gemeni este o sarcină extrem de solicitantă, dificil de realizat fără sprijin extern, astfel că mobilizarea părinților, inclusiv mamei pârâtului era necesară și ar fi putut să prevină apariția crizei conjugale și a separării.
Pârâtul nu își cunoaște copiii, nu le cunoaște nevoile, întrucât a fost absent din viața lor, nu a participat efectiv la îngrijirea minorilor și este străin de această responsabilitate. Pârâtul nu s-a străduit să mențină o relație cu copiii săi, preferând să lase să treacă această perioadă de timp dificilă, în care copiii au crescut, ei având în prezent vârsta de 3 ani.
În afară de aceasta, pârâtul lucrează în Qatar și este o persoană greu de contactat, ținând cont că în prezenta cauză, înregistrată la 22.05.2014, prima cerere a pârâtului a sosit abia la data de 24.07.2014 (f.30) iar starea conflictuală dintre părți, date fiind circumstanțele separării, este una aparte.
În casa pârâtului, în timp ce îngrijea de doi nou-născuți, reclamanta era lăsată fără hrană, doar în grija părinților ei care îi aduceau mâncare iar copiii erau lăsați de pârât fără lapte praf în toiul nopții, tânăra familie întreținându-se exclusiv din veniturile reclamantei și din ajutorul primit de la părinții acesteia.
Comportamentul pârâtului poate fi caracterizat ca unul iresponsabil, din moment ce, cu bună știință, și-a pus foarte tânăra familie în primejdie, lăsând-o pe reclamantă și pe copii și fără hrană, nu doar fără bani, fără ajutor fizic și fără orice sprijin moral. Continuând în același mod, pârâtul a încercat să ia unul dintre copii fără voia reclamantei, o dată fiind sub influența băuturilor alcoolice, a doua oară fugind pe stradă printre mașini cu unul dintre copii în brațe, dând dovadă de iresponsabilitate și în ce privește securitatea copiilor, ticluind un plan totalmente neviabil, care nu avea nicio legătură cu interesul superior al copiilor.
Pârâtul-reclamant nu a inițiat nici un demers judiciar care să aibă ca finalitate rezolvarea unor pretinse neînțelegeri între părți privind creșterea și educarea copiilor lor.
Față de această situație, având în vedere disp. art. 505, 398 CC și art. 36 al.7 din Legea nr. 272/2004, instanța apreciază că nu este în interesul superior al minorilor ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți, astfel încât va admite cererea de chemare în judecată și va dispune ca autoritatea părintească să se exercite de reclamantă in mod exclusiv.
În ceea ce privește locuința copiilor, aceasta urmează a fi stabilită la domiciliul reclamantei, retinand in plus și acordul pârâtului, care a solicitat stabilirea unui program de legături personale cu minorii pentru el și mama sa.
Cu privire la contribuția pârâtului la cheltuielile de creștere și educare ale minorilor, instanța are în vedere dispozițiile art. 499 alin.1 C.civ., care prevăd obligația legală de întreținere a părintelui față de copil dar și dispozițiile art.529 alin.1 C.civ., potrivit cărora întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Prin urmare, instanța, la stabilirea pensiei de întreținere va avea în vedere faptul că este vorba de întreținerea datorată pentru doi minori, urmând a se dispune, în conformitate cu dipozițiile art.529 alin 2 C.Civil.
D. consecință, la stabilirea pensiei de întreținere, instanța are în vedere solicitarea reclamantei privind stabilirea pensiei de întreținere în raport de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, urmând a dispune, fata de disp. art. 530 al.3, 532 al. 1 C.civ., obligarea pârâtului să plătească în favoarea minorilor suma de 283,2 lei lunar, câte 141,6 lei pentru fiecare copil, cu titlu de pensie de întreținere, cu începere de la 22.05.2014 până la 01.07.2014, în continuare suma de 300 lei lunar, câte 150 lei pentru fiecare copil până la 01.01.2015 și în continuare suma de 325 lei, câte 162,5 lei fiecăruia, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligatiei, cel mai târziu până la majoratul fiecărui copil.
În privința programului de legături personale dintre pârât (și familia paternă) și minori, instanța are în vedere măsura dispusă anterior cu privire la exercitarea autorității părintești de către reclamantă în mod exclusiv, faptul că pârâtul trebuie să își restabilească treptat legătura personală cu copii, totodată, că în cadrul programului de vizită pe timp de zi ce va fi stabilit în favoarea pârâtului, acesta poate permite și rudelor paterne, inclusiv bunicii paterne, să vină în contact cu minorii, întrucât stabilirea unui program separat nu se impune, ea nefiind nici solicitată de persoana îndreptățită și nici jusitificată în raport de circumstanțele actuale.
Ca atare, ținând cont de interesul superior al copiilor de a avea relații personale cu tatăl lor, având în vedere că acesta dorește să refacă relația sa cu copiii, în prezent acționând pozitiv în relația cu copiii, de exemplu prin găsirea unui loc de muncă în Qatar, care cel puțin îi dă speranța obținerii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor care îi revin pentru creșterea și educarea copiilor.
În consecință, față de disp. art. 505, 401 CC, art. 19 și urm. din Legea nr. 272/2004, instanța va admite în parte cererea reconvențională și va încuviința pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minorii în primul și al treilea sfârșit de săptămână din lună, în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10-18, cu posibilitatea luării din domiciliu a minorilor, o săptămână în vacanța de iarnă – care să cuprindă alternativ cu reclamanta sărbătorile de iarnă, o dată la doi ani, începând cu iarna 2015 – în anii pari trei zile în perioada sărbătorilor pascale în intervalul orar 10-18 și o săptămână în vacanța de vară, în timpul zilei, în intervalul orar 10-18, de asemenea, cu posibilitatea luării minorilor din domiciliu.
In raport de disp. art. 453 C.p.c., instanța va lua act că reclamanta își rezervă dreptul la recuperarea cheltuielilor de judecată pe cale separată, iar pârâtul-reclamant nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamanta R. M. M. - CNP_ -sector 3, București, .. 438, ., ., in contradictoriu cu pârâtul C. N. L.- CNP_-domiciliat in sector 3, București, SOLD N. T.S., nr. 8, ., . ales la CA A.C. B. - sector 2, București, I. B., nr. 9, ., .- PRIMĂRIA S. 3 BUCUREȘTI - sector 3, București, PARFUMULUI, nr. 2-4.
Admite în parte cererea reconventională formulată de pârâtul-reclamant C. N. L..
Stabileste ca autoritatea părintească în ceea ce privește minorii C. G. A., născut la data de 20.05.2012 si C. M. C., născut la 20.05.2012, sa se exercite de reclamantă în mod exclusiv.
Stabilește locuința minorilor la reclamantă.
Obliga pârâtul-reclamant să plătească în favoarea minorilor suma de 283,2 lei lunar, câte 141,6 lei pentru fiecare copil, cu titlu de pensie de întreținere, cu începere de la 22.05.2014 până la 01.07.2014, în continuare suma de 300 lei lunar, câte 150 lei pentru fiecare copil până la 01.01.2015 și în continuare suma de 325 lei, câte 162,5 lei fiecăruia, până la majoratul fiecărui copil.
Încuviințează pârâtului-reclamant să aibă legături personale cu minorii în primul și al treilea sfârșit de săptămână din lună, în zilele de sâmbătă și duminică între orele 10-18, cu posibilitatea luării din domiciliu a minorilor, o săptămână în vacanța de iarnă – care să cuprindă alternativ cu reclamanta sărbătorile de iarnă, o dată la doi ani, începând cu iarna 2015 – în anii pari trei zile în perioada sărbătorilor pascale în intervalul orar 10-18 și o săptămână în vacanța de vară, în timpul zilei, în intervalul orar 10-18, de asemenea, cu posibilitatea luării minorilor din domiciliu.
Executorie.
Ia act că reclamanta își rezervă dreptul la recuperarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Ia act că pârâtul-reclamant nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2015.
Președinte, Grefier,
M. M. A. C.
06.07.2015/MM/5 ex
| ← Curatelă. Sentința nr. 7582/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7827/2015.... → |
|---|
