Cereri. Sentința nr. 5216/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5216/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-03-2012 în dosarul nr. 5216/2012
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5216
Ședința publică de la 21.03.2012
Instanța constituită din:
Președinte – I. A.
Grefier – Rădița M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect alte cereri, privind pe reclamanta Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3 în contradictoriu cu pârâtul M. Danuț.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au răspuns reclamanta, prin consilier juridic, care depune delegație la dosar și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamanta nu a achitat taxa judiciară de timbru și timbru judiciar și că pârâtul a depus întâmpinare.
Instanța comunică reclamantei, prin apărător, un exemplar al întâmpinării.
Reclamanta, prin apărător, solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a achita taxa de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns reclamanta, prin consilier juridic și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care reclamanta, prin apărător, depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si excepții de invocat, instanța acorda cuvântul asupra probelor.
Reclamanta, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Pârâtul, personal, arată că nu are probe de administrat.
În temeiul disp. art. 167 C.p.c., apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamantei pune concluzii de admitere a cererii de repunere în termanul de prescripție cu aplicarea sancțiunii amenzii.
Pârâtul, personal, pune concluzii de respingere a acțiunii ca nefondată, întrucât la momentul acela cei doi agenți constatatori puteau încheia procesul-verbal pe numele său, pentru că fusese legitimat, dar nu au făcut acest lucru, ci au încheiat un proces-verbal pe numele soției.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civila de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.09.2011 sub nr._, reclamanta DIRECȚIA G. DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 3 a chemat in judecata pe pârâtul M. DANUȚ,solicitand repunerea în termenul de prescripție de aplicare a sancțiunii contravenționale a amenzii.
În motivare reclamanta a arătat ca la data de 25.10.2010 agenții constatatori din cadrul instituției au constatat faptul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a parcat în parcarea de reședință de pe ., aferentă blocului 11, respectiv pe locul nr. 11, blocând accesul în parcare a d-lui L. C.. S-a întocmit proces-verbal de constatare a contravenție . nr._/25.10.2010, constatându-se că M. F. este conducătorul autoturismului marca Renault M.. Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 sub nr._/301/2010 petenta M. F. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei arătând că nu a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ în data de 25.10.2010, acesta fiind condus de numitul M. Danuț. Prin sentința civilă din data de 13.05.2011 instanța a admis plângerea și a anulat respectivul proces verbal. Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001 aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, astfel că de la data săvârșirii faptei, 25.10.2010 și până la data de 21.09.2011, când a fost comunicată soluția, termenul de 6 luni s-a scurs.
În drept a invocat dispozițiile art. 16, art. 19 din Decretul nr. 167/1958 și art. 103 din C.proc.civ.
La data de 15.03.2012, prin serviciul Registratura, pârâtul M. Danuț a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. A aratat ca procesul verbal a fost încheiat pe numele soției sale, cu toate că pârâtul a fost prezent încă de la ora la care agenții constatatori au ajuns, menționându-le că el este cel care a parcat mașina acolo, în jurul orelor 20-20.30 si că locul său de parcare situat la nr. 5 din cadrul aceleiași parcări de reședință era ocupat la data la care ei au fost solicitați. A parcat provizoriu pe locul liber din parcare, cel cu nr. 11, știind că vecinul care îl ocupa este plecat din localitate de mai multă vreme, cu intenția de a-l elibera în momentul în care pleca la doctor cu fiul său. În timp ce se pregătea de plecare, vecinul său a venit și a blocat mașina prin parcarea perpendicular pe aceasta. La solicitarea vecinului au venit și agenții constatatori, cărora pârâtul le-a explicat condițiile în care a parcat mașina pe alt loc și și-a arătat disponibilitatea de a o muta imediat ce se întorcea soția sa care plecase din greșeală cu cheile de la mașină. Deși a explicat agenților constatatori că el este cel responsabil de parcarea mașinii în acel loc, aceștia au considerat că cel care trebuie să fie răspunzător este proprietarul mașinii, astfel că în aceeași zi au identificat persoana vinovată și au considerat că nu mai are nici un rost să facă o cercetare prealabilă în cursul celor 6 luni pe care legea le prevede pentru a aplica sancțiunea persoanei responsabile, de la data săvârșirii acesteia. Prin acțiunea reclamantei se încearcă sancționarea unei alte persoane la mai bine de 11 luni de la săvârșirea contravenției prin promovarea unei acțiuni de repunere în termenul de prescripție și care nu a fost întrerupt legal de nicio faptă, act voit personal sau exterior, nefiind incidentă nicio cauză de forță majoră, urmărire penală sau alte asemenea și care să facă imposibilă urmărirea și sancționarea adevăratului făptuitor. In cauză sunt incidente prevederile referitoare la prescripție prevăzute de art. 13 din Ordonanța nr. 2/2001, acest text fiind singurul care justifică și diferențiază caracterul contravenției de cel al unei infracțiuni sau al atingerii unui drept material, patrimonial. Prescripția reglementată de Decretul 167/1958 se referă exclusiv la dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial si care se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Prin acțiunea depusă de soția sa la data de 02.12.2010, i-a fost comunicată reclamantei persoana responsabilă cu săvârșirea contravenției asa incat în termen de 15 zile de la această dată, conform art. 103 C. proc.civ, puteau să întocmească un proces verbal de contravenție pentru cel responsabil de încălcarea prevederilor legale. În drept,cererea a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001 și art. 103 C.proc.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca la data de 25.10.2010 aqgentul constatator al reclamantei a incheiat procesul verbal . nr._ prin care a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 1500 lei contravenienta M. F., care este sotia paratului, pentru ca a parcat autoturismul inmatriculat sub nr._ pe locul de parcare nr.15 astfel incat a blocat accesul autoturismului care avea rezervat acest loc.
Prin sent,civ. nr.7019/13.05.2011 pronuntata deJudecatoria sectorului 3 Bucuresti afost admisa plangerea si a fost anulat procesul verbal, retinandu-se ca nu petenta a fost cea care a parcat autotirismul, ci sotul acestreia, cel care este parat in cauza de fata.
Conform art.13 alin1 din OG nr.2/2001 aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Potrivit art.13 alin.3 din acelasi act normativ, când fapta a fost urmărită ca infracțiune și ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenție, prescripția aplicării sancțiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în fața organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în fața instanței de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut la alin. 1 sau 2, ci operează totuși dacă sancțiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârșirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.
D. fiind ca in cauza de fata OG nr.2/2001 este norma speciala, in care nu se gasesc dispozitii referitoare la repunerea in termen, vor fi aplicabile dispozitiile corespunzatoare din norma generala in materie de prescriptie extinctiva, care este Decr.167/1958, in care art.19 prevede ca instanta poate dispune repunerea in termen in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit.
F. de dispozitiile art.230 lit.p din Lg. nr.71/2011 de punere in aplicare a Lg. nr.287/2009, potrivit carora la data intrarii in vigoare a Codului civil se abroga Decr.167/1958 si fata de imprejurarea ca . Codului Civil s-a realizat la data de 01.10.2011, se retine ca in prezenta cauza sunt aplicabila dispozitiile Decr.167/1958, iar nu noile reglementari in materia prescriptiei extinctive.
Astfel cum s-a aratat si in doctrina, prin cauze temeinic justificate trebuie sa se inteleaga doar acele imprejurari care, fara a avea caracterul fortei majore, sunt exclusive de culpa celui care solicita repunerea in termen. Solutia este fireasca in conditiile in care nimeni nu-si poate fundamenta pretentiile pe o atitudine proprie culpabila.
In prezenta cauza reclamanta a invocat ca motiv al cererii de repunere in termenul de prescriptie tocmai faptul ca printr-o hotarare judecatoreasca a fost anulat procesul verbal de constatare a contraventiei ca urmare a faptului ca acesta, in mod gresit, a ost incheiat de agentii reclamantei pe numele altei persoane decat cea care a savarsit fapta.
In aceste conditii reclamanta nu-si poate invoca propria culpa - prin sanctionarea altei persoane decat cea vinovata - pentru a justifica cererea de repunere in termenul de prescriptie astfel incat sa poata sanctiona persoana care a savarsit contraventia cu depasirea termenului prevazut de art. art.13 alin1 din OG nr.2/2001.
F. de aceste considerente va fi respinsa ca neintemeiata cererea, reclamanta nefacand dovada indeplinirii conditiilor necesare pentru a se putea dispune repunerea in termenul de prescriptie, dedsi avea aceasta obligatgie in baza art.129 C.p.c.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3, cu sediul în sector 3, București, .. 3, Cladirea C13, în contradictoriu cu pârâtul M. Danuț, cu domiciliul în sector 3, București, .. 297, ., ., ca neîntemeiată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare
Pronuntata in sedinta publica astazi, 21.03.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6442/2012. Judecătoria SECTORUL 3... | Uzucapiune. Sentința nr. 5247/2012. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
