Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 540/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 540/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 540/2016
Dosar nr._
Romania
Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti
SENTINȚA CIVILĂ NR. 540
Sedința publică din data de 20.01.2016
Instanta constituită din:
Președinte: G. C.
Grefier: C. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul M. R.-Ș., în contradictoriu cu pârâta M. A.-M. și Autoritatea Tutelară din cadrul PRIMĂRIEI M. G., având ca obiect “ordonanță președințială”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamantul personal și asistat de avocat care depune împuternicire avocațială la dosar și pârâta personal, lipsă fiind Autoritatea Tutelară Sector 3.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură la data de 30.12.2015 a fost depus raportul de anchetă psihosocială efectuat de către Primăria G., iar la data de 19.01.2016 a fost depus raportul de anchetă psihosocială efectuat de către ATS3, după care,
Instanța procedează la legitimarea reclamantului M. R.-Ș. cu CI . nr._ CNP_ eliberată de SPCEP S3 și a pârâtei M. A.-M. cu CI . nr._ CNP_ eliberată de SPCEP S3.
Instanța, în temeiul disp. art. 131 Cod proc.civ., pune în discuție stabilirea competenței de soluționare a cauzei.
Reclamantul, prin avocat, arată că Judecătoria Sector 3 București este instanța competentă să soluționeze pricina, față de disp. art. 920 și 998 Cod proc.civ.
Pârâta, personal, arată că nu are cunoștință de conținutul acțiunii.
La interpelarea instanței pârâta, personal, arată că locuiește în G..
Instanța, față de obiectul cererii de chemare în judecată și disp. art. 131 Cod proc. civ., văzând disp. art. 94 alin. 1 lit a coroborat cu art. 998 Cod proc.civ., în condițiile în care dosarul de fond se află pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.
Instanța comunică, în ședință publică, pârâtei, un exemplar al cererii de chemare în judecată și al înscrisurilor atașate.
Pârâta, personal, arată că nu este de acord cu programul de vizitare solicitat de reclamant.
La interpelarea instanței, pârâta, personal, arată că a fost ridicat sechestrul de pe imobilul proprietatea părinților săi, aceștia urmând să se înțeleagă cu banca să achite debitul.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Reclamantul, prin avocat, solicită în susținere proba cu înscrisuri și depune la dosar înscrisuri, pe care le comunică și pârâtei, personal.
Pârâta, personal, solicită în dovedire proba cu înscrisuri.
Instanța, în temeiul disp. art. 258 coroborat cu art. 255 Cod proc.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă dezlegării pricinii.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea cereri formulate.
Pârâta, personal, solicită respingerea ordonanței președințiale, față de vârsta minorei și neimplicarea tatălui.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 03.12.2015, sub nr._, reclamantul M. R.-Ș. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâta M. A.-M. și Autoritatea Tutelară din cadrul PRIMĂRIEI M. G., să dispună pe cale de ordonanță președințială, stabilirea temporară a locuinței minorei M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014, la domiciliul acestuia situat în București, ., nr. 37, ., ., sector 3, până la soluționarea definitivă a cererii de divorț ce face obiectul dosarului nr._/301/2015, în subsidiar, stabilirea provizorie, în favoarea acestuia, până la soluționarea definitivă a cererii ce face obiectul dosarului nr._/301/2015, a unui program de vizitare a minorei, în afara domiciliului actual al acesteia, fără prezența mamei, program care să îi permită păstrarea unor legături personale prin găzduirea minorei la domiciliul acestuia, conform următorului program: în primul și al treilea sfârșit de săptămână al fiecărei luni, de vineri ora 18:00 până duminică ora 18:00, în al doilea și al patrulea sfârșit de săptămână al fiecărei luni, sâmbăta între orele 10:00 și 20:00, în timpul verii, timp de două săptămâni în luna iulie începând cu prima sâmbătă a lunii iulie, ora 10:00 și până în duminica ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni-ora 18:00, precum și două săptămâni în luna august, începând cu prima sâmbătă a lunii august ora 10:00 și până în duminica ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni ora 18:00, în timpul iernii, timp de două săptămâni în luna decembrie, începând cu prima sâmbătă a lunii decembrie ora 10:00 și până în duminică ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni ora 18:00, în anii cu soț, cu ocazia zilelor de naștere ale minorei și acestuia, precum și a principalelor sărbători legale: din a doua zi a Anului Nou ora 10:00 și până în a treia zi a Anului Nou ora 18:00, în a doua zi de P. de la ora 10:00 și până la ora 18:00 din Ajunul Crăciunului ora 10:00 și până în prima zi de C. ora 18:00, cu vizitarea minorei la domiciliul mamei, cel puțin o dată pe săptămână, în prezența unui asistent de al DGASPC, care să supravegheze modul în care relațiile personale sunt întreținute.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 republicată, solicită obligarea pârâtei la respectarea acestui program, sub sancțiunea aplicării unei amenzi judiciare pentru fiecare zi de întârziere.
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că părțile se află în procedura divorțului, din căsătoria acestora rezultând minora M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014.
După nașterea minorei pârâta și-a schimbat în mod fundamental comportamentul, aceasta refuzând să mai întrețină relații normale cu familia, acesta fiind exclus de la orice decizie privind creșterea și dezvoltarea minorei.
Pârâta s-a comportat și se comportă ca unic părinte al minorei, de la momentul despărțirii lor în fapt, în data de 06.04.2015, acestuia fiindu-i interzis contactul cu minora.
A mai menționat reclamantul că pârâta locuiește într-o anexă a unui restaurant din Orașul G., în condițiile în care imobilul proprietatea bunicilor materni se află sub sechestru și executare silită.
Reclamantul a menționat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 997 Cod proc.civ., respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, fiind imperios necesar să-i fie permis să-și vadă copilul în lipsa pârâtei, prin găzduirea acesteia la domiciliul său conform programului încuviințat de instanța.
Având în vedere comportamentul agresiv și obstructionist al pârâtei, arată că se impune ca orice vizită a minorei la locul unde aceasta se află, în prezența pârâtei, să se realizeze cu participarea unui asistent de al DGASPC, care să supravegheze modul în care relațiile personale dintre acesta și minoră sunt restabilite și întreținute.
În drept au fost invocate disp. art. 920 și 997 și urm. NCpc, Legea nr. 272/2004 republicată.
În dovedire s-a solicitat proba cu acte, raportul de anchetă psihosocială și orice altă probă a cărei necesitate de administrare va reieși din cercetarea judecătorească.
În susținere au fost depuse la dosar înscrisuri, în fotocopie, și anume: certificatul de căsătorie, certificatul de naștere al minorei, contractul de pregătire a medierii, extrasul din ecris cu privire la dosarul nr._/301/2015, cererea de divorț și procesul verbal emis în dosarul de executare nr. 23/2013.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru in cuantum de 20 lei.
La data de 30.12.2014 a fost depus la dosar raportul de anchetă psihosocială efectuat de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei G..
La data de 19.01.2016 a fost depus la dosar raportul de anchetă psihosocială efectuat de ATS3.
Pârâta, legal citată, s-a prezentat în instanța, însă nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată și administrată, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
În cadrul probei cu înscrisuri au fost depuse la dosar mesajele părților, adresa emisă de către DAS G. și extrasul din programul ecris cu privire la contestația la executare formulată la dosarul de executare nr. 23/2013.
Analizând materialul probator administrat în cauză privind ordonanța președințială, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că reclamantul și pârâta s-au căsătorit la data de 16.08.2014, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie al părților (fila 9), iar din relația acestora a rezultat minora M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014, astfel cum rezultă din certificatul de naștere atașat la dosar (fila 10).
În prezent, se reține că părțile s-au despărțit în fapt în luna aprilie 2015 și că se află în proces de divorț ce face obiectul dosarului nr._/301/2015, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București. De asemenea, minora se află la locuința mamei, situată în mun. G., șos. București, .. F, . într-un restaurant din G., cum a afirmat reclamantul în cerere, reclamantului fiindu-i restricționat dreptul de a-și vedea copilul, până la soluționarea ordonanței, astfel cum rezultă din mesajele părților.
În drept, se reține că ordonanța președințială este o procedură specială, reglementată de art. 997-1002 C. proc. civ., prin intermediul căreia reclamantul solicită instanței să ordone luarea unor măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Pe lângă condițiile ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete ce intră în conținutul acțiunii civile, pentru admisibilitatea ordonanței președințiale este necesară și îndeplinirea cumulativă a anumitor condiții speciale ce rezultă din prevederile art. 997 alin. 1 C. proc.civ.: existența aparenței de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului prin măsura luată.
Prin cererea de față, reclamantul a solicitat, în principal, stabilirea locuinței minorei la domiciliul lui, până la soluționarea definitivă a dosarului de divorț nr._/301/2015 și, în subsidiar la mamă, cu stabilirea unui program de vizită în favoarea sa.
Referitor la prima condiție analizată, instanța reține că existența aparenței de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
Pe aspectul stabilirii locuinței minorei, instanța reține că minora în vârstă de 1 an locuiește împreună cu mama sa în orașul G., în locuința bunicilor materni.
Raportul de anchetă psihosocială, efectuat la domiciliul mamei, o prezintă pe minora ca fiind bine dezvoltată pentru vârsta sa, este un copil bine îngrijit, dependent de mama, minora având conditii foarte bune de creștere și educare la domiciliul mamei sale.
În ceea ce privește imobilul în care locuiește pârâta instanța a reținut că aparține părinților pârâtei și că deși acesta formează obiectul unei executări silite, tatăl pârâtei a formulat cerere de contestație la executare, cerere care a fost admisă și anulată publicația de vânzare și procesul verbal de licitație, dispunându-se vânzarea silită a imobilului de la valoarea indicată de instanță.
Instanța a reținut de la pârâtă că a fost ridicat sechestrul de pe imobilul proprietatea părinților săi, aceștia urmând să se înțeleagă cu banca pentru a achita debitul.
Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”.
Având în vedere faptul că reglementarea stabilirii domiciliului minorului este o condiție primordiala a satisfacerii interesului superior al copilului, instanța constată că este întrunită condiția urgenței în ceea ce privește pronunțarea unei ordonanțe președințiale având ca obiect stabilire locuință minor.
În ceea ce privește vremelnicia, instanța constată că stabilirea prin ordonanță președințială a locuinței minorei și-ar produce efectele până la data soluționarii dosarului de fond având ca obiect divorț aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București.
Neprejudecarea fondului este o condiție care, de asemenea, este îndeplinită în situația în care administrarea probelor pentru a se decide pe fondul cauzei cu privire la stabilirea domiciliului minorei se vor face în dosarul nr._/301/2015 aflat pe rol la Judecătoria Sectorului 3 București.
Astfel că instanța reținând că in conformitate cu prevederile art. 400 coroborat cu art. 505 al.2 din C.civ., conform cărora în lipsa înțelegerii dintre părinți, instanța de tutelă stabilește locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
Stabilirea domiciliului minorului pe calea ordonanței președințiale îndeplinește condițiile urgenței, vremelniciei și al neprejudecării fondului.
Urgența este impusă de faptul că stabilirea domiciliului minorului răspunde unei nevoi sociale imperioase, iar lipsa acestuia ar aduce prejudicii grave interesului superior al copilului.
Condiția vremelniciei este, de asemenea îndeplinită, stabilirea domiciliului minorului prin ordonanță președințială urmând să-și producă efectele până la soluționarea dosarului nr._/301/2015, având ca obiect divort cu copii.
Având în vedere faptul că stabilirea în mod provizoriu a domiciliului minorei se face de către instanță în baza unui probatoriu sumar, este îndeplinită și condiția neprejudecării fondului.
Din probele administrate în cauza instanța a reținut că: din relatia de căsătorie a părților a rezultat minora M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014, astfel cum rezultă din certificatul de naștere . nr._, act aflat la dosar la fila 10.
Instanța a reținut că minora a locuit încă de la naștere numai cu mama sa, care se ocupă în mod corespunzător de minoră.
De asemenea, instanța a reținut că minora este foarte atașată de mama.
Părțile se judecă pe fond cu privire la divorț și capetele accesorii divorțului, exercițiul autorității părintești, stabilirea locuinței minorei și program de vizită, în dosarul nr._/301/2015.
Din raportul de ancheta psihosocială efectuat în cauza la domiciliul tatălui instanța a reținut că acesta locuiește în București, . nr. 37, ., ., într-un imobil format din 3 camere și dependințe, curat întreținute, corespunzător mobilate, unde sunt condiții bune de locuit.
Instanța a mai reținut că tatăl lucrează la restaurantul Jubille Balroom, de unde realizează un venit lunar în cuantum de 500 lei.
Din raportul de anchetă psihosocială efectuat de către Autoritatea Tutelara Sector 3 la domiciliul tatălui, instanța a reținut că tatăl este apreciat la adresă ca fiind o persoană liniștită și în bune relații de vecinătate.
Astfel că instanța, retinând vârsta minorei de 1 an și faptul că de la naștere aceasta a fost crescută numai de către mamă, minora fiind atașată de mamă, mama având condiții corespunzătoare pentru a se ocupa de minoră, apreciează că este în interesul superior al minorei, ca provizoriu, domiciliul acesteia să fie stabilit la mama, până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._/301/2015.
Potrivit art. 401 Cod civil, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. Prin derogare de la regula conform căruia orice drept dă expresie unui interes legitim, dreptul părintelui de a avea legături cu minorul este recunoscut în considerarea exclusivă a copilului. Acest drept al copilului este prevăzut și de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului care, la art. 14, prevede că minorul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții. Art. 15 din aceeași lege prevede modalitățile prin care se pot realiza aceste relații personale, printre care: întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părinte, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul.
Pentru aceste motive, instanța reține în favoarea reclamantului care are calitatea de tată al minorei condiția aparenței dreptului de a stabili legături personale cu minora este îndeplinită, iar încălcarea acestui drept de către pârâtă prin refuzul de a permite contactul cu copilul său este de natură să îl prejudicieze pe reclamant.
Având în vedere faptul că reglementarea dreptului părintelui de avea legături personale cu copilul lui este o condiție primordiala a satisfacerii interesului superior al acestuia, instanța constată că este întrunită condiția urgenței în ceea ce privește pronunțarea unei ordonanțe președințiale având ca obiect stabilire program de vizitare a minor.
În ceea ce privește vremelnicia, instanța constată că stabilirea prin ordonanță președințială a programului de vizitare a minorei și-ar produce efectele până la data soluționării dosarului de fond având ca obiect divorț si capete de cerere accesorii aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București.
În ceea ce privește cererea reclamantului ca programul de vizită al copilului să se efectueze la domiciliul său, fără prezența mamei: în primul și al treilea sfârșit de săptămână al fiecărei luni, de vineri ora 18:00 până duminică ora 18:00, în al doilea și al patrulea sfârșit de săptămână al fiecărei luni, sâmbăta între orele 10:00 și 20:00, în timpul verii, timp de două săptămâni în luna iulie începând cu prima sâmbătă a lunii iulie, ora 10:00 și până în duminica ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni-ora 18:00, precum și două săptămâni în luna august, începând cu prima sâmbătă a lunii august ora 10:00 și până în duminica ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni ora 18:00, în timpul iernii, timp de două săptămâni în luna decembrie, începând cu prima sâmbătă a lunii decembrie ora 10:00 și până în duminică ce reprezintă a 15 a zi a perioadei de două săptămâni ora 18:00, în anii cu soț, cu ocazia zilelor de naștere ale minorei și acestuia, precum și a principalelor sărbători legale: din a doua zi a Anului Nou ora 10:00 și până în a treia zi a Anului Nou ora 18:00, în a doua zi de P. de la ora 10:00 și până la ora 18:00 din Ajunul Crăciunului ora 10:00 și până în prima zi de C. ora 18:00, cu vizitarea minorei la domiciliul mamei, cel puțin o dată pe săptămână, în prezența unui asistent de al DGASPC, care să supravegheze modul în care relațiile personale sunt întreținute, instanța consideră faptul că acest program nu este in interesul minorei, fiind de așa natură încât să perturbe programul minorei cu care aceasta s-a obișnuit și care nu poate fii încuviințat în cadrul unei ordonanțe președințiale, procedură în care doar se pipăie fondul și probele sunt administrate sumar.
Reținându-se că minora M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014 este în vârstă de 1 an și că este dependentă de mamă astfel cum este reținut pe baza raportului psiho-social (filele 28-29 în dosar), precum și faptul că este în interesul minorei să păstreze și legătura cu tatăl, instanța urmează să admită în parte cererea reclamantului și să încuviințeze provizoriu acestuia să aibă legă
turi personale cu minora, în sensul că o poate vizita la domiciliul mamei în primul si al treilea sfârșit de săptămână din fiecare luna, sâmbăta, de la ora 11 și până la ora 14, în prezența mamei, sau să o ia pe minora în afara domiciliului mamei pentru a merge în parc sau în alte locuri publice, în același interval orar, în prezența mamei, până la soluționarea în mod definitiv a dosarului de divorț nr._/301/2015, astfel încât interesul superior al copilului să fie respectat prin asigurarea unor relații echilibrate cu ambii părinți.
Potrivit art. 451-453 din Codul de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, cum au fost dovedite, motiv pentru care, având în vedere că, cererea reclamantului a fost admisă în parte, pârâta va fi obligată la plata sumei de 270 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamant.
Conform art. 996 alin. 2 Cod pr.civ. ordonanța este executorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE;
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. R.-Ș., CNP_, domiciliat în București, ., nr. 37, ., ., sector 3, cu domiciliul ales la C.. Av. “V.-A. M.”, situat în București, .. 27, corp A, ., în contradictoriu cu pârâta M. A.-M., CNP_, domiciliată în G., Șos. București, ., jud. G. și Autoritatea Tutelară din cadrul PRIMĂRIEI M. G., cu sediul în Oraș G., Calea București, nr. 49-51, jud. G..
Stabilește în mod provizoriu locuința minorei M. Alessia M., născută la data de 24.11.2014 la mamă, până la soluționarea în mod definitiv a dosarului de divorț nr._/301/2015.
Încuviințează provizoriu reclamantului să aibă legături personale cu minora, în sensul că o poate vizita la domiciliul mamei în primul si al treilea sfârșit de săptămână din fiecare luna, sâmbăta, de la ora 11 și până la ora 14, în prezența mamei, sau să o ia pe minora în afara domiciliului mamei pentru a merge în parc sau în alte locuri publice, în același interval orar, în prezența mamei, până la soluționarea în mod definitiv a dosarului de divorț nr._/301/2015.
Obligă pârâta la plata sumei de 270 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamant.
Executorie.
Cu drept de apel în termen 5 zile de la comunicare, cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. C. C. B.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 559/2016. Judecătoria... | Pretentii. Sentința nr. 189/2016. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
