Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 15933/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 13.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L.
GREFIER: A. M. U.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul A. D. R. în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ, având ca obiect plângere contravențională .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 23.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 06.11.2015, 13.11.2015 când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2015 sub nr._ petentul A. D. R. în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._/09.02.2015 ca nelegal și netemeinic și exonerarea de la plata amenzii și restituirea contravalorii amenzii achitate conform chitanței depuse.
În motivare a invocat nulitatea absolută a procesului verbal arătând că nu au fost respectate condițiile prevăzute de art. 16-17 OUG nr. 2/2001 în sensul că nu este menționată denumirea instituției din care agentul constatator face parte și totodată nu este menționat numărul autoturismului pe care era montat aparatul de înregistrare.
A arătat că în data de 09.02.2015 a observat că un pieton care se angaja în traversare pe sensul opus de mers, nu ajunsese la axul drumului aflându-se pe spațiul verde ce desparte cele două sensuri de mers. Petentul apreciază că agentul constatator s-a aflat în eroare când a constatat că pietonul se afla pe sensul său de mers.
În drept a invocat dispozițiile OUG 195/2002, OG 2/2001 și codul de procedură civilă.
La data de 12.06.2015 prin Serviciul registratură intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că la data de 09.02.2015 petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002, fiind întocmit astfel procesul verbal contestat.
A arătat că din analiza procesului verbal rezultă că acesta întrunește condițiile de fond prevăzute de lege și a fost întocmit de un polițist rutier prezumat ca un cunoscător al dispozițiilor legale, înregistrarea video venind în susținerea celor constatate.
Cu privire la individualizarea pedepsei a arătat că pedeapsa a fost aplicată în limitele prevăzute de lege și proporțional cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
Simpla negare a petentului nu îl exonerează pe acesta de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția.
În drept a invocat dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr. 2/2001, art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 20.07.2015 petentul a depus răspuns la întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și înregistrare video.
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele.
La data de 09.02.2015, petentului i s-a încheiat procesul-verbal de contraventie . nr._/09.02.2015, prin care i s-a aplicat o amenda contraventionala de 390 lei precum si sancțiunea complementara a suspendarii permisului de conducere pe o perioada de 30 de zile pentru savarsirea faptei prevazute de art 135 lit h)din R.A.O.U..G nr 195/2002 rep si sanctionata de art 100alin (3) lit.b)din O.U.G. nr195/2002.
Din conținutul actului de constatare reiese ca in timp ce se afla la volanul autoturismului_, pe care îl conducea pe . (din direcția Câmpia Libertății) în direcția . trecerea de pietoni de la . a acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea regulamentară a părții carosabile, fapta fiind înregistrată pe filmul radar aparat Autovision pe hard disc_.
La rubrica alte mențiuni s-a trecut „Pietonul era pe zona verde nefiind pe sensul meu de deplasare”.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Se apreciază este neîntemeiată critica legată de faptul că petentul nu a putut identifica secția din care face parte agentul constatator care a întocmit procesul verbal din moment ce din toate mențiunile din cuprinsul procesul verbal rezultă fără dubiu că agentul de poliție face parte din cadrul D.-B. rutieră, fiind deci un polițist abilitat să controleze incidentele din trafic conform art. 177 din HG nr. 1391/2006.
Petentul nu a făcut dovada vătămării suferite pentru că agentul a folosit prescurtări pentru a structura din cadrul Brigăzii Rutiere din care face parte.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, se vor reține următoarele:
În primul rând se va reține că procesul verbal a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale polițistului rutier și că înregistrarea video comunicată instanței pe suport CD și a fotografiilor listate pe baza acestei înregistrări sunt probe în susținerea celor constatate personal de agent.
Fapta reținută în sarcina petentului nu este o abatere de la normele ce reglementează viteza de circulație și deci nu se impune existența unei înregistrări video cu cinemometrul pentru a se putea face dovada săvârșirii acesteia. Prin urmare se consideră că toate criticile legate de pretinsele neajunsuri ale aparatului care a efectuat filmarea nu pot fi avute în vedere întrucât pentru a se face dovada săvârșirii acestei fapte nu era obligatorie existențe unei înregistrări efectuate de un aparat omologat și verificat metrologic.
Ca urmare a vizualizării înregistrării video comunicate de intimată și din analiza planșelor foto depuse la filele 18-26, și în special cea de la fila 21, se poate observa cum pe trecerea de pietoni aflată pe sensul de mers al petentului era angajat în traversare un pieton. Astfel, că a existat un moment în care pe trecerea de pietoni era un pieton care era in trecere și rula și autovehiculul condus de petent pe banda de lângă.
În ce privește modul de identificare a petentului se va reține că acesta a fost identificat în trafic, agentul de poliție a pornit după autovehiculul surprins că a trecut pe trecerea de pietoni în timp ce pe aceasta trecea un pieton.
Legat de susținerea contestatorului că pietonul s-ar fi aflat pe un spațiu pe care nu se circula, în cauză nu a fost administrată nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații.
Instanța urmează a reține că fapta descrisă în procesul verbal a fost constatată personal de către agentul contestator, nefiind necesară utilizarea la constatarea contravenției a unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Potrivit disp. art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, mențiunile privind situația de fapt se bucură de prezumția de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale agentului de poliție care a asistat la săvârșirea contravenției și au fost consemnate într-un proces-verbal legal întocmit.
Instanța consideră că în materie contravențională este aplicabilă prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional care formulează plângere împotriva procesului-verbal.
Această prezumție a fost aplicată și în speță, instanța pornind de la prezumția că persoana sancționată contravențional este nevinovată; însă prezumția de nevinovăție a fost înlăturată de probele administrate, respectiv de prezumția de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60). În speță, este rezonabilă prezumția că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității, întrucât agentul constatator a fost prezent la săvârșirea contravenției și a consemnat ceea ce a văzut (situație asemănătoare cu procedura infracțiunii flagrante). Ar fi nerezonabil să se prezume contrariul, respectiv că agentul constatator ar fi consemnat în mod voit o situație falsă urmărind sancționarea nedreaptă a petentului.
Prezumția de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție nu a fost răsturnată de petent prin susținerile sale, neînsoțite de nici un mijloc de probă.
Instanța va reține că potrivit art. 135 lit. h) din HG nr. 1391/2006 „Conducătorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.”
Susținerile petentului legate de faptul că pietonul nu se afla angajat in traversare nu sunt de natură să-l exonereze de răspunderea contravențională. Mai mult, in calitate conducător auto petentul avea obligația de a fi și mai diligent în condițiile în care și-a dat seama că pietonul era angajat in traversarea drumului in mod regulamentar, printr-un loc special amenajat in acest sens.
Față de argumentele expuse, instanța va aplica prezumția de veridicitate a consemnărilor agentului constatator făcute la momentul constatării faptei, acestea făcând dovada contravenției săvârșite de petent
Pentru săvârșirea faptelor contravenționale, petentului i s-a aplicat în mod corect sancțiunea principală a amenzii prevăzute în clasa a doua de sancțiuni, în limitele prevăzute de art. 98 alin. 4 lit. b din O.U.G. 195/2002, precum și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002.
Instanța reține că in concret fapta reținută in sarcina petentului a adus atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulației rutiere – O.U.G. nr. 195/2002, al cărei scop enunțat în art. 1 alin. 2, este de asigura desfășurarea fluentă și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, de a proteja drepturile și interesele legitime ale acestora, a proprietății publice și private, cât și a mediului.
Instanța constată că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, prin raportare la disp. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
În concluzie, instanța apreciază că plângerea contravențională, formulată de către petent este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge ca atare.
PENTU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea formulată de petentul A. D. R. CNP_ cu domiciliul în sector 3, București, I. B., nr. 4, ., . în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ cu sediul în sector 3, București, LOGOFAT UDRISTE, nr. 9-15 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
S. L. | A. M. U. |
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1486/2016. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8043/2012. Judecătoria... → |
|---|
