Contestaţie la executare. Sentința nr. 8567/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8567/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 8567/2015
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8567
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. F.
GREFIER: S. O. A.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe contestatorii . SRL și B. L. V., în contradictoriu cu intimata . I. E. SRL și intimatul BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ”D. G., L. G. ȘI M. P.”, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.06.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la 25.06.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.05.2014 sub nr._ pe rolul Judecătoriei D., contestatorii . SRL și B. L. V., în contradictoriu cu intimata . I. E. SRL și intimatul BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ”D. G., L. G. ȘI M. P.”, au formulat contestație la executare în ceea ce privește executarea silită a titlului executoriu constând în bilet la ordin . nr._ emis la 24.01.2014, executare silită efectuată în dosarul de executare nr. 1087/2014 al B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.”, solicitând anularea formelor de executare. Totodată, s-a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că prin încheierea din 4 aprilie 2014, la cererea creditoarei s-a încuviințat executarea biletului la ordin mai sus menționat, iar întrucât titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, contestatorii au susținut că au posibilitatea să facă apărări de fond în cadrul contestației la executare.
Aceștia au arătat că au încheiat cu intimata . I. E. SRL un contract de distribuție înregistrat sub nr. 67 din 06.03.2013, iar în momentul încheierii au lăsat și 5 cecuri și 5 bilete la ordin ca garanție, avalizate și de reprezentantul societății. Conform punctului 4 din contract, aceste instrumente de plată nu garantau decât plata mărfii și nu puteau fi introduse la plată decât în condițiile în care contestatorii nu achitau mărfurile livrate cu data de 24.02.2014.
Au mai adăugat că au primit în bancă un bilet la ordin în valoare de 18.634,50 lei, iar din această sumă au achitat contravaloare marfă în cuantum de 8.000 lei, diferența reprezentând în accepțiunea intimatei penalități acumulate în anul 2013.
Potrivit contestatorilor, toate întârzierile la plată au fost însușite și acceptate în anul 2013 de către partenerul său, cunoscând oferta mare de produse în județ și promovabilitatea redusă a produselor oferite. Mai arată contestatorii că nu li s-a emis nici o factură prealabilă care să identifice eventuale penalități și nici nu au fost notificați în acest sens.
La data de 27.05.2014, contestatorii au depus la dosar o cerere de precizare și completare a cererii de chemare în judecată (f. 12-16, dos. Jud. Dragasani), prin care arată că cererea inițială avea și caracterul unei opoziții la executare și era formulată și în termenul special prevăzut de art. 62 alin. 1 din Legea nr.58/1934 actualizată, astfel că înțeleg să formuleze și ”opoziție la executarea biletului la ordin” emis la data de 24.01.2014 pentru suma de 10.629,52 lei, în contradictoriu cu intimata . I. E. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună și constatarea nulității absolute a biletului la ordin.
Prin această cerere, contestatorii au mai adăugat că nulitatea actelor de executare este atrasă și de nerespectarea art. 651 din Noul Cod de procedură civilă, solicitând astfel și constatarea nulității absolute a încheierii de încuviințare a executării pronunțate în dosarul nr._ de Judecătoria sectorului 4 București.
Sub acest aspect, au învederat că, atât debitorul persoană juridică, cât și cel persoană fizică, au sediul/domiciliul în D., astfel că executorul judecătoresc competent trebuia să fie din raza Curții de Apel Pitești și nu București. În aceste condiții, arată contestatorii că toate formele de executare efectuate în dosarul de executare nr.1087/2014 sunt nule absolut.
În ceea ce privește motivele de nulitate ale biletului la ordin, contestatorii apreciază că acesta este nul absolut, încălcând prevederi imperative ale legii.
Astfel, aceștia au arătat că, deși biletul la ordin are ca dată de emitere 24.01.2014, iar din conținutul acestuia rezultă că valoarea trecută în acesta reprezintă contravaloarea facturii nr.4 din 24.02.2014, la data emiterii biletului la ordin presupusul debit nu exista. Totodată, suma înscrisă în biletul la ordin reprezintă penalități calculate până la data de 24.02.2014, deși biletul a fost emis la data de 24.01.2014.
Mai mult, factura nr. 4/24.02.2014 le-a fost transmisă la data de 04.03.2014, data menționată pe biletul la ordin ca dată scadentă și data la care biletul a fost prezentat la plată, iar factura prezintă și ea inadvertențe, fiind emisă la data de 24.02.2014, deși din conținutul acesteia rezultă că a fost expediată la data de 01.01.2014 (zi nelucrătoare).
Astfel, contestatorii au apreciat că biletul la ordin a fost introdus la plată cu rea-credință, având în vedere că în momentul introducerii nu mai exista nici o sumă restantă, iar în toată perioada derulării contractului nu a fost emisă nici o factură de penalități. Totodată, nu li s-a dat posibilitatea să achite factura, biletul la ordin fiind introdus la plată înainte ca factura să ajungă la contestatori.
S-a mai susținut și că, potrivit contractului încheiat între părți, biletele la ordin au fost remise pentru garantarea plății la termen a produselor, iar având în vedere că au remise către vânzător un număr de 5 bilete la ordin și 5 file CEC, acesta a avut tot timpul la îndemână aceste titluri de valoare, astfel că ar fi avut posibilitatea să le introducă la plată și să nu mai aștepte acumularea de penalități.
Contestatorii au mai apreciat că biletul la ordin este nul absolut, întrucât au fost încălcate prevederile imperative ale art. 107 din Legea nr. 58/1934, susținând că, în situația biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, biletul trebuie prezentat emitentului spre avizare. Cu toate acestea, biletul la ordin din cauză față nu prezintă nici o semnătură la rubrica „văzut”, iar mențiunea „fără protest” inserată în cuprinsul biletului la ordin nu are relevanță, întrucât biletul la ordin a fost emis cu scadența la un anumit timp de la vedere, situație în care dresarea protestului era obligatorie. Completarea biletului la ordin cu mențiunea „fără protest” atrage nulitatea titlului ca urmare a nerespectării dispoziției art.107 din Legea nr. 58/1934.
În drept, contestatorii au invocat art. 62 din Legea nr. 58/1934, art. 651, art. 711 din Noul Cod de procedură civilă.
Contestația la executare a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei, iar cererea de suspendare a executării silite cu taxă în cuantum de 50 lei.
La data de 30.07.2014, intimata . I. E. SRL a depus la dosar întâmpinare (f. 197-207, dos. Jud. Dragasani), prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale absolute a Judecătoriei D., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, pe fondul cauzei intimata a învederat prevederile art. 651 alin. 1 C.pr.civ. și a susținut că reclamanții nu au în vedere dispozițiile exprese de excepție ale art. 651 alin. 2 și art. 781 alin. 1-2 C.pr.civ., apreciind că textul prevede o competență alternativă, dar și o prorogare legală de competentă, întrucât executorul judecătoresc devine competent nu numai pentru bunurile aflate în circumscripția curții de apel unde funcționează, ci inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curți de apel, fiind irelevant domiciliul sau sediul debitorului.
În acest sens a arătat că a solicitat executarea silită prin poprire a titlului executor și executarea s-a pornit prin înființarea popririi asupra conturilor bancare ale debitorilor la băncile cu sediul central sau secundar în București unde debitorii și-au deschis conturile, executorul fiind competent teritorial raportat la art. 718 alin. 1 și 2 C.pr.civ., biroul său aflându-se în circumscripția curții e apel unde își are sediul principal sau secundar instituția de credit.
S-a mai susținut și că reclamanții nu dovedesc o cauză de nulitate a încheierii de încuviințare a executării silite.
Intimata a mai apreciat că este nefondată cererea de constatare a nulității absolute a biletului la ordin.
În acest sens, a susținut că, potrivit dispozițiilor speciale ale Legii nr. 58/1934, biletul la ordin este un titlu comercial de valoare, un titlu de credit, la ordin, formal, complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată de plată a unei sume de bani la scadență de către semnatarii săi către beneficiar, ținuți solidar la executarea obligației. Astfel, raportat la caracterul său abstract, rezultă că dreptul și obligația de plată există valabil și independent de raportul juridic fundamental care l-a generat, având o existență de sine stătătoare. Așadar, pentru valorificarea drepturilor și obligațiilor cambiale nu trebuie făcută dovada și analiza raporturilor fundamentale, analiza drepturilor și obligațiilor cambiale fiind făcută în sine, raportat la titlul de valoare. Mai mult, raportat la caracterul autonom, toate obligațiile cambiale se nasc și au o existență de sine stătătoare, fiecare semnătură pusă pe titlu creând un raport juridic distinct, cu regim propriu, cu consecința că viciile sau anularea unui raport cambial nu afectează valabilitatea altui raport.
Intimata a mai precizat că prin contestația la executare se confundă raporturile cambiale cu cele fundamentale, iar avalistul nu poate invoca vreun viciu sau cauză de anulare izvorâtă din raportul emitent-beneficiar.
Învederând prevederile art. 63 alin. 1 fin Legea nr. 58/1934, intimata a susținut că se limitează posibilitățile de apărare a debitorului cambial în cadrul litigiilor cambiale, iar în cauză contestatorii nu au invocat vreo cauză de nulitate a titlului raportat la dispozițiile art. 2. coroborat cu art. 104 și 105 din Legea nr. 58/1934, recunoscând că biletul la ordin cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege. De asemenea, raportat la dispozițiile art. 12 din Legea nr. 58/1934, contestatorii nu pot invoca vreo neregularitate a completării biletului la ordin cât timp nu dovedesc reaua-credință sau greșeala gravă în dobândirea acestuia.
În cauză s-au mai învederat și prevederile art. 63 alin. 1-4 și art. 19 din Legea nr. 58/1934, intimata susținând că societatea contestatoare nu a administrat probe scrise din care să rezulte că dobândind biletul la ordin, posesorul a lucrat cu știința în paguba debitorului, respectiv nu a dovedit inexistenta obligației de plată a sumei de 10.629. 52 lei și completarea biletului la ordin în paguba emitentului. Mai mult, din înscrisurile de la dosar rezultă contrariul, concordanța obligației cambiale datorate cu cea datorată în raportul fundamental nestins prin plată, respectiv suma de 10.629,52 lei - penalități de întârziere datorate în perioada contractuală, calculate până la 24.02.2014, astfel cum rezultă din contract și tabelul centralizator al facturilor.
Invocând prevederile art. 35 al. 1-2 din Legea nr. 58/1934, s-a mai susținut că avalistul B. L. V. nu poate invoca excepții personale izvorâte din raportul fundamental, iar cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 58/1934, intimata a susținut că acestea nu sunt aplicabile, întrucât biletul la ordin este cu scadența la o dată fixă.
La data de 15.09.2014, contestatorii au formulat răspuns la întâmpinare (f. 252-254, dos. Jud. Dragasani), prin care a mai învederat că toate conturile acestora au fost deschise în D..
Totodată, a mai arătat că aceștia au invocat o excepție obiectivă relativă privind biletul la ordin, iar intimata a completat înscrisul cu altă dată decât cea reală și cu neobservarea înțelegerii părților. Mai mult, întrucât emiterea biletului în alb trebuie să fie expres menționată la rubrica ”stipulat” din partea centrală a biletului la ordin, lipsesc condițiile de formă, potrivit art. 322 lit. b din Norma cadru nr. 6/1994 a BNR.
În urma adresei emise de instanță din oficiu, B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.” a comunicat în copie certificată dosarul de executare nr. 1087/2014.
Prin sentința civilă nr. 1884/14.11.2014, Judecătoria D. a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 19.03.2015 sub nr._ .
În ceea ce privește ”opoziția la executare” formulată de contestatori, instanța a constatat în ședința publică din data de 13.05.2015 faptul că prevederile art. 62 din Legea 58/1934 fac referire numai la contestația la executare, nemaifiind prevăzută procedura intitulată ”opoziție la executare” de către contestatori, astfel că prezenta cerere de chemare în judecată are ca obiect numai o contestație la executare.
Prin încheierea din data de 13.05.2015, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatori.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În urma cererii intimatei . I. E. SRL, B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.” a format dosarul de executare nr. 1087/2014 pentru punerea în executare a titlului reprezentat de biletul la ordin . nr._ emis de contestatoarea . SRL la data de 24.01.2014 și avalizat de contestatorul B. L. V. pentru o sumă de 10.629,552 lei, împotriva contestatorilor.
Prin încheierea pronunțată la data de 04.04.2014 de către Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ s-a dispus încuviințarea executării silite (f. 56, dos. Jud. Dragasani), iar la data de 06.05.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea prin care a stabilit cheltuielile de executare în cuantum de 4.256,50 lei (f. 67, dos. Jud. Dragasani).
De asemenea, la aceeași dată executorul judecătoresc a emis somațiile prin care a pus în vedere contestatorilor să își îndeplinească obligația de plată a sumei totale de 14.886,02 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare (f. 65-66, dos. Jud. Dragasani).
Analizând criticile contestatoarei, instanța constată că dispozițiile art. 651 din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 138/2014 (care nu este aplicabilă prezentului litigiu) stabilesc cu titlu general competența teritorială a executorului judecătoresc, stipulând următoarele: „(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează: a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul; b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului; c) în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea.
(2) Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curți de apel.
(3) Dacă bunul mobil care face obiectul urmăririi silite ori al executării silite directe a fost mutat în timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecătoresc care a început procedura de executare.”
Cu toate acestea, prin art. 781 C.pr.civ. s-au instituit dispoziții derogatorii de la prevederile art. 651 C.pr.civ. în ceea ce privește competența executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit, acestea având următorul conținut: ”(1) Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit. (2) În cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competența aparține executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituției de credit unde debitorul și-a deschis contul. Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competența pentru înființarea popririi asupra tuturor conturilor aparține executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise. (3) Dispozițiile art. 652 alin. (5) sunt aplicabile”.
În cauza de față, instanța constată faptul că atât debitorul . SRL, cât și debitorul B. L. V., au sediul/domiciliul în D., ., jud. V., ce se află în circumscripția Curții de Apel Pitești.
Totodată, atât din cererea de executare silită, dar și din încheierea de încuviințare a executării silite, nu rezultă că s-a solicitat a se efectua numai executarea silită prin poprire, ceea ce denotă în consecință că executarea silită s-a început prin toate formele de executare. În acest sens instanța are în vedere și că executorul judecătoresc a emis și somațiile de plată la data de 06.05.2014.
În consecință, în cauză instanța apreciază că nu erau aplicabile dispozițiile derogatorii stipulate la art. 781 C.pr.civ., iar întrucât nu s-a dovedit vreun alt criteriu din cele prevăzute la art. 651 C.pr.civ., care ar fi putut să atragă competența unui executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel București, instanța reține că, în raport de prevederile art. 651 alin. 1 lit. b C.pr.civ. și față de sediul/domiciliul debitorilor, executarea silită trebuia a fi începută și efectuată de către un executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Pitești.
Astfel, întrucât sediul executorul judecătoresc D. Gont, din cadrul B.E.J.A. „D. G., L. G. și M. P.” nu se află în circumscripția Curții de Apel Pitești, ci în circumscripția Curții de Apel București, instanța reține că executarea silită a fost începută și efectuată de către un executor judecătoresc necompetent teritorial.
Întrucât această împrejurare constituie un motiv de nulitate necondiționată de existența unei vătămări, conform art. 651 alin. 4 C.pr.civ., instanța va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 1087/2014 al B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.”.
În ceea ce privește motivele de nulitate invocate de către contestatori cu privire la biletul la ordin pus în executare, instanța constată că biletul la ordin . nr._ figurează ca fiind emis la data de 24.01.2014 pentru suma de 10.629,52 lei, a fost emis de . SRL, iar suma reprezintă ”factura 4/24.02.2014”, fiind avalizat de contestatorul B.-L. V..
Acest biletul la ordin a fost emis în alb pentru garantarea plăților efectuate de către . SRL către intimată în baza contractului de distribuție nr. 67/03.06.2013, astfel cum reiese din art. 4 din acest contract (f. 26, dos. Jud. Dragasani).
În conformitate cu pct. 70 din Norma-cadru nr. 6/1994 emisă de B.N.R. privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin, ”cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin”. De asemenea, pct. 71 din Norma-cadru nr. 6/1994 prevede că mențiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituții de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății.
Contrar susținerilor contestatorilor, instanța apreciază faptul că biletul la ordin . nr._ nu era plătibil la vedere, ci la o dată fixă.
În acest sens, instanța constată că, potrivit art. 36 din Legea nr. 58/1934, aplicabile biletului la ordin potrivit art. 106 din aceeași lege, ”o cambie poate fi trasă: la vedere; la un anume timp de la vedere; la un anume timp de la data emisiunii; la o zi fixă…”, iar conform art. 37, cambia la vedere este plătibilă la prezentare și trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data sa.
Astfel, instanța apreciază că, deși biletul la ordin a fost emis în alb, totuși acesta era unul cu scadență la o dată fixă, această dată urmând a fi completată de către intimată conform înțelegerii cambiale inserate în contractul de distribuție pentru garantarea căruia s-a emis.
Așadar, instanța apreciază că în cauza de față nu sunt aplicabile prevederile art. 37 din Legea nr. 58/1934, care are în vedere numai ipoteza biletului la ordin plătibil la prezentare, iar în consecință instanța reține că biletul la ordin nu trebuia să conțină viza emitentului despre care se face referire la art. 107 din Legea nr. 58/1934 sau mențiunea privind protestul, așa cum au susținut contestatorii.
De asemenea, în cauza de față instanța apreciază ca neîntemeiată și apărarea contestatorilor privind ”excepția cambială a lipsei de valoare juridică a condițiilor de formă” invocată în raport de prevederile art. 322 lit. b din Norma-cadru nr. 6/1994 emisă de B.N.R. privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii si bilete la ordin.
Sub acest aspect, instanța constată că din prevederile art. 322 lit. b din Norma-cadru nr. 6/1994 emisă de B.N.R. și prevederile art. 106 alin. 2 rap. la art. 12 din Legea nr. 58/1934 nu reiese nicidecum obligativitatea condiției de formă a biletului la ordin invocate de către contestatori – menționarea la rubrica ”stipulat” din partea centrală a biletului la ordin faptul că este în alb.
În ceea ce privește apărările invocate de către contestatori privind nerespectarea înțelegerilor intervenite între părți, instanța apreciază că acestea nu privesc lipsa unor elemente ale biletului la ordin care să atragă nulitatea acestuia, ci privesc imposibilitatea punerii în executare a biletului la ordin față de raportul fundamental în baza căruia s-a emis.
În atare situație și față de împrejurarea că în cauza de față instanța va anula executarea silită contestată, instanța apreciază că nu se mai impune a se analiza aceste apărări în cauză, urmând ca, în eventualitatea în care se va declanșa executarea silită de către un executor judecătoresc competent, aceste apărări să fie reiterate de către contestatori și analizate de către instanța de executare competentă în raport de noua executare silită.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 711 alin. 1 și art. 719 alin. 1 C.pr.civ., instanța va admite în parte contestația la executare, va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 1087/2014 al B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.”, urmând a respinge ca neîntemeiată contestația la executare pentru rest, conform considerentelor mai sus expuse în ceea ce privește nulitatea biletului la ordin.
Fiind în culpă procesuală în raport de soluția ce se va pronunța, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., intimata . I. E. SRL urmează a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 1.124 lei, din care suma de 1.000 lei reprezintă taxa judiciară de timbru achitată în cauză de către contestatori, iar 124 lei reprezintă cheltuielile avansate de aceasta pentru fotocopierea dosarului de executare (f. 28).
Totodată, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată cererea intimatei . I. E. SRL de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată în raport de culpa procesuală a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorii . SRL, cu sediul în D., ., jud. V., având C.U.I. RO21477666, înreg. la O.N.R.C. sub nr. J_, și B. L. V., cu domiciliul în D., ., jud. V., în contradictoriu cu intimata . I. E. SRL, cu sediul în București, .. 1, ., ., având C.U.I. RO14491854, înreg. la O.N.R.C. sub nr. J40/_/2002, și intimatul BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI ”D. G., L. G. ȘI M. P.”, cu sediul în sector 4, București, ., .> Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 1087/2014 al B.E.J.A. ”D. Gont, L. Gont și M. P.”.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare pentru rest.
Obligă intimata să plătească contestatorilor cheltuieli de judecată în cuantum total de 1.124 lei.
Respinge ca neîntemeiată cererea intimatei de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în 10 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. F. S. O.A.
Red./Dact. Jud. M.F./6ex./
| ← Validare poprire. Sentința nr. 4692/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8572/2015. Judecătoria... → |
|---|
