Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 3751/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3751/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 3751/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3751
Camera de Consiliu de la 25 Martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: M.-O. PUȚINTEI
Grefier: A. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. A. C. CANTINE S.A. și pe pârâții D. G., D. C.-V. și D. F., având ca obiect evacuare în condițiile art. 1033 și urm. din Noul Cod de procedură civilă.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu, la ordine, au răspuns pârâții, prin avocat Rușățeanu A., care depune la dosar delegație de substituire a avocatului titular M. M., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei (fila 54), lipsă fiind reclamanta, aceasta solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 16.03.2015, reclamanta a depus la dosar extras de carte funciară privind imobilul în litigiu, iar la data de 23.03.2015, pârâții au depus la dosar întâmpinare și înscrisuri, după care:
Având cuvântul, avocatul pârâților solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar certificat de rol fiscal în dovedirea faptului că reclamanta nu este proprietara imobilului în litigiu.
Instanța pune în vedere avocatului pârâților că reclamanta a depus la dosar extras de carte funciară cu privire la persoana ce are calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului, motiv pentru care apreciază că nu se impune depunerea la dosar și a certificatului de rol fiscal la care a făcut referire avocatul pârâților, acesta nefiind util soluționării cauzei, și respinge cererea acestuia de amânare în acest scop a judecății.
Avocatul pârâților studiază în ședință extrasul de carte funciară depus la dosar de către reclamantă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților prezente asupra propunerii de probe:
Având cuvântul, avocatul pârâților solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Deliberând, în temeiul art. 255 din Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamantă și pentru pârâți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, reclamanta solicitând această probă prin acțiune, ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în cadrul dezbaterilor:
Având cuvântul, avocatul pârâților solicită respingerea acțiunii reclamantei, arătând că reclamanta are doar calitatea de administrator al imobilului din care solicită evacuarea pârâților. Mai arată că pârâții au dorit încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a imobilului, în condițiile Decretului-Lege nr. 61/1990, însă reclamanta a refuzat înstrăinarea bunului. Învederează că pârâtul D. G. a promovat o acțiune în justiție pentru ca reclamanta să fie obligată la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a apartamentului din . a fost admisă printr-o sentință civilă pronunțată în anul 2009. Susține că reclamanta a refuzat în continuare încheierea contractului de vânzare-cumpărare, dar că în prezent și-a arătat disponibilitatea de a vinde bunul, însă la un preț raportat la prețul pieței. Arată că pârâții își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 06.03.2015 (data poștei 05.03.2015), reclamanta S.C. A. C. Cantine S.A. a chemat în judecată pe pârâții D. G., D. C.-V. și D. F., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea pârâților din imobilul situat în București, ., .. 4, sector 4, în condițiile art. 1033 și urm. din Noul Cod de procedură civilă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul D. G. contractul de închiriere nr. 4097/01.11.2007 privind imobilul situat în București, ., ., imobil având destinația de locuință de serviciu, contract pe care după data de 14.05.2014, pârâții îl ocupă fără titlu.
A precizat reclamanta că începând cu luna mai 2014, pârâții nu s-au mai prezentat la societate pentru prelungirea contractului de închiriere și pentru plata chiriei, în prezent înregistrând o datorie de 1.170 lei.
Reclamanta a învederat că pârâții au fost notificați prin executor judecătoresc pentru eliberarea imobilului.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1033, art. 1040 și art. 1041 din Noul Cod de procedură civilă, ale art. 14, art. 15 și art. 1831 din Noul cod civil și ale art. 5 din O.U.G. nr. 40/1999.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în copie, încheierea nr. 2649/10.09.2012 dată de Tribunalul C. – Secția a II-a Civilă în dosarul nr._/3/2010, informații privind societatea reclamantă furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, notificare adresată pârâtului D. G., dovada comunicării acesteia, contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuință de serviciu nr. 4097/01.11.2007 și anexele 1, 2 și 3 la acesta.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 lit. l din O.U.G. nr. 80/2013 raportat la art. 77 din Legea nr. 85/2006.
La data de 16.03.2015, reclamanta a mai depus la dosar, în copie, extras de carte funciară privind imobilul în litigiu.
La data de 23.03.2015, pârâții D. G., D. C.-V. și D. F. au depus la dosar, prin serviciul arhivă, întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
În motivare, pârâții au arătat că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, dreptul de proprietate aparținând Statului român.
Au mai arătat pârâții că prin sentința civilă nr. 747/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr._, irevocabilă, reclamanta a fost obligată să încheie cu pârâtul D. G. contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în București, ., ., parter, ., însă inițial reclamanta a refuzat să se conformeze acestei hotărâri, iar apoi l-a somat pe pârâtul D. G. în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare la prețul pieței, deși acesta trebuie stabilit în funcție de prevederile Decretului-Lege nr. 61/1992. Au susținut pârâții că în raport de această situație, proprietar al imobilului este în prezent pârâtul D. G..
În drept, pârâții au invocat dispozițiile art. 205 și ale art. 1041 din Noul Cod de procedură civilă.
În dovedire, pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și au depus la dosar, în copie, exemplar acțiune obiect al dosarului nr._/4/2015 al Judecătoriei sectorului 4 București, certificat de carte funciară, sentința civilă nr. 747/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr._, notificări adresate de reclamantă pârâtului D. G. la data de 19.02.2014 și la data de 14.04.2014, somație adresată de pârâtul D. G. reclamantei la data de 27.03.2014, contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuință de serviciu nr. 4097/01.11.2007 și anexele 1, 2 și 3 la acesta și proces-verbal de informare privind avantajele medierii.
La termenul de judecată de la 25.03.2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă și pentru pârâți proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În baza contractului de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuință de serviciu nr. 4097/01.11.2007, încheiat între reclamanta S.C. A. C. Cantine S.A., în calitate de proprietar, și pârâtul D. G., în calitate de chiriaș, acesta din urmă, precum și pârâții D. C.-V. și D. F., copiii săi, menționați în anexa 1 la contract, au dobândit folosința imobilului situat în București, ., ., compus din două camere și dependințe, pentru perioada 22.05._. Închirierea s-a făcut în condițiile Legii nr. 114/1996 și ale O.U.G. nr. 40/1999, ținându-se cont și de existența contractului de închiriere anterior, nr. 8978/12.10.1981.
Prin notificarea nr. 12 din data de 19.02.2014, transmisă prin intermediul B.E.J. „D. P.-V.”, reclamanta a solicitat pârâtului D. G. ca, în cazul în care nu dorește să cumpere imobilul închiriat, situat în București, ., ., să îl elibereze în termen de 30 de zile de la primirea notificării, reclamanta precizând că nu mai dorește prelungirea contractului de închiriere nr. 4097/01.11.2007, ale cărui efecte au încetat la data de 13.05.2014. Conform dovezii de comunicare atașată notificării, aceasta a fost primită de pârâtul menționat la data de 20.02.2014.
Prin acțiunea de față, inițiată la data de 05.03.2015, reclamanta S.C. A. C. Cantine S.A. a solicitat evacuarea pârâților D. G., D. C.-V. și D. F. din imobilul situat în București, ., ., parter, ., în condițiile art. 1033 și urm. din Noul Cod de procedură civilă.
Analizând acțiunea reclamantei, instanța reține că imobilul situat în București, ., ., parter, . este, conform extrasului de carte funciară eliberat de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 4 București la data de 19.11.2014, proprietatea reclamantei S.C. A. C. Cantine S.A.
De asemenea, instanța reține și că efectele O.U.G. nr. 40/1999, act normativ care a stat la baza încheierii contractului de închiriere nr. 4097/01.11.2007, au fost prelungite succesiv în temeiul O.U.G. nr. 8/2004 și O.U.G. nr. 44/2009 până la data de 19.05.2014, ulterior acestei date nemaiexistând un act normativ similar. Efectele contractului de închiriere nr. 4097/01.11.2007 au încetat, așadar, cel mai târziu la data de 19.05.2014.
În ciuda acestei situații, instanța consideră că cerințele art. 1033 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă nu sunt îndeplinite în cauză, dat fiind că pârâții nu pot fi considerați a ocupa în prezent fără drept imobilul situat în București, ., ., parter, ., câtă vreme prin sentința civilă nr. 747/06.02.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, în sarcina reclamantei S.C. A. C. Cantine S.A. s-a stabilit obligația de a încheia cu pârâtul D. G. cu privire la imobilul menționat un contract de vânzare-cumpărare în condițiile art. 1 din Decretul-Lege nr. 61/1990 și art. 1 și 7 din Legea nr. 85/1992, obligație pe care până la momentul de față reclamanta nu și-a îndeplinit-o.
De altfel, existența acestei obligații a fost recunoscută în cele din urmă și de reclamantă, câtă vreme prin notificarea din data de 14.04.2014, adresată pârâtului D. G., ca răspuns la somația din data de 27.03.2014 trimisă de acesta, reclamanta s-a arătat de acord cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare, însă nu la prețul stabilit prin Anexa nr. 1 la Decretul-Lege nr. 61/1990, indicat de pârât, ci la prețul pieței.
Disputa existentă actualmente între părți cu privire la prețul de vânzare al imobilului în litigiu, care a amânat încheierea de către acestea a contractului de vânzare-cumpărare, nu poate susține cererea reclamantei de evacuare a pârâților, din moment ce în sarcina acestora nu se poate reține nici o culpă pentru neîncheierea până în prezent a contractului amintit. În acest sens, instanța reține că pârâții au făcut demersuri pentru ca reclamanta să își îndeplinească în mod voluntar obligația de a le vinde imobilul și că deși obligația de încheiere a contractului în discuție a fost stabilită pe cale judecătorească în sarcina reclamantei S.C. A. C. Cantine S.A., printr-o hotărâre definitivă și, deci, și executorie, încă din data de 10.03.2010, pârâții au fost cei care au sesizat instanțele de judecată cu tranșarea disputei legate de prețul imobilului, sens în care pe rolul Judecătoriei sectorului 4 București s-a format dosarul nr._/4/2015, încă nesoluționat. Amânarea de către reclamantă a încheierii contractului de vânzare-cumpărare până după expirarea efectelor contractului de închiriere de care pârâții au beneficiat, respectiv neîntreprinderea în această perioadă a nici unui demers personal în vederea îndeplinirii obligației anterior menționate, imprimă acțiunii sale în evacuare un caracter cu totul nejustificat.
Ținând cont de cele arătate anterior, constatând neîndeplinite condițiile procedurii reglementate de art. 1033-1048 din Noul Cod de procedură civilă, pentru care reclamanta a optat, instanța va respinge acțiunea acesteia ca neîntemeiată.
În baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanța va lua act că pârâții și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe calea unei acțiuni separate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. C. CANTINE S.A., cu sediul în București, ., ., în reorganizare judiciară, prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență „P. C. F.”, cu sediul în București, ., sector 2, în contradictoriu cu pârâții D. G., D. C.-V. și D. F., toți cu domiciliul în București, ., ., parter, ., ca neîntemeiată.
Ia act că pârâții și-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe calea unei acțiuni separate.
Numai cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunțare. Apelul se depune la Judecătoria sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 Martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Dact./Jud. P.M.O./7ex./2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2897/2015. Judecătoria SECTORUL 4... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
