Întoarcere executare. Sentința nr. 3058/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3058/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 3058/2015
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3058
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 10.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. E.
GREFIER: U. R. C.
Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI A.A.A.S, în contradictoriu cu intimatul A. V. și terțul poprit A. DE T. ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect contestație la executare - suspendare executare silită - întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța în baza art. 104 alin 13 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, față de lipsa părților.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea dosarului de executare de către 44/2012 de către B. P. C. G., precum și întâmpinare de către intimat, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, în temeiul art. 167 V.C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind proba ca fiind legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în vederea pronunțării.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 23.12.2014, sub dosar nr._ , contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI -A.A.A.S. (FOSTĂ A.V.A.S) a formulat în contradictoriu cu cu intimatul A. V. și terțul poprit A. DE T. ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI,- contestație la executare, prin care a solicitat anularea actelor de executare, a adresei de poprire, precum si a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 44/2012 întocmite de către B. P. C. G., precum si suspendarea executarii silite, precum si intoarcerea executarii silite.
În motivarea cererii, contestatorul invoca prevederile art. 2 din O.G nr. 22/2002, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
A mai arătat contestatoarea că înțelege să conteste și modalitatea de stabilire a despăgubirilor și cuantumul lor, în condițiile în care executorul nu a avut în vedere sumele efectiv investite de creditori la data achiziționării unităților de fond, așa cum a impus instanța de apel, ci valoarea la zi a sumei investite de aceștia la data de 24.05.2000.
Contestatoarea a menționat că prin decizia penală nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București s-a dispus înlăturarea dispozițiilor din sentința de la fond cu privire la numărul unităților de fond menționate în dispozitivul acesteia cu referire expresă la fiecare parte civilă, stabilindu-se că despăgubirile cuvenite acestora se vor acorda conform numărului de unități de fond deținute de fiecare astfel cum rezultă din cuprinsul carnetelor de investitor, confirmărilor de sold, ordinelor de plată, chitanțelor, altor acte doveditoare ale achiziționării și achitării către fond a contravalorii titlurilor de participare, potrivit Prospectului de ofertă publică continuă, precum și a reglementărilor interne privind administrarea și funcționarea FNI. A arătat contestatoarea că în ciuda acestei situații, executorul judecătoresc a avut în vedere numai certificatul de investitor. Considera totodata ca a operat perimarea de drept a executarii silite, fata de imprejurarea ca au trecut mai mult de 6 luni de la data emiterii somatiei pana la emiterea ultimului act de executare respectiv adresa de poprire din 28.11.2014
Contestatoarea a mai solicitat și suspendarea executării silite, având în vedere dispozițiile art. 403 .proc.civ., solicitând instanței să aibă în vedere iminenta executarii silite prin distribuirea catre creditor a sumei de bani poprite si greutatile ulterioare in recuperarea sumei, prin intoarcerea executarii, suma achiata pe nedrept, in pofida tuturor motivelor de nulitate ale actelor de executare. Mai apreciaza ca o continuare a executarii este de natură să producă grave prejudicii instituției, fiind in pericol de a mai functiona.
In drept, cererea a fost motivată în temeiul art 399 si urm. art 379, art 371 ind 7 art 452 C., art 385 ind. 9 si 15 Cpp, OG 22/2002.
Contestatoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
In probatiune contestatoarea a solicitat inscrisuri.
Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform art. 2 alin3 din Lg. 116/2011.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neintemeiata.S-a susținut că debitoarea nu se poate prevala de prevederile O.G nr. 22/2002 deoarece termenul de 6 luni este instituit de legiuitor numai pentru situația în care instituția debitoare face dovada incapacității de plată a sumelor de bani datorate, dovadă care în cauză nu a fost făcută si, nu in ultimul rand, apărările sunt inadmisibile în raport de reglementările internaționale.
În acest sens, au învederat cauzele C. c. României, Sacaleanu c. Romaniei și Burdov c. Rusiei pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a susținut faptul că debitoarea instituție publică are obligația de a executa în cel mai scurt timp o hotărâre judecătorească, iar atunci când se aplică un act normativ derogatoriu de la dreptul comun, garanțiile art. 6 din Convenție de care a beneficiat justițiabilul își pierd orice rațiune de a fi. In lumina jurisprudentei CEDO accesul liber la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a statului contractant ar permite ca o hotarare judecătoreasca definitiva si irevocabila sa ramana inoperanta in detrimentul uneia dintre parti (vezi cauza S. contra României 2005, cauza Saealeanu contra României 2007) iar in cazul refuzului organelor administrației publice ale statului de a executa 0 hotarare judecătoreasca garanțiile conferite de art.6 din Convenție de care beneficiazii justitiabilul pierd orice rațiune de a exista.
A fost atasat dosarul de executare nr. 44/2012 al B. P. C. G.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele :
În fapt, prin Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 s-a dispus obligarea inculpaților, în solidar cu părțile responsabile civilmente . SOV INVEST SA, ., COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE și A. la plata despăgubirilor civile către un număr de 130.798 părți civile, constituite în această calitate procesuală pe parcursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, la nivelul sumelor efectiv învestite, indexate cu rata inflației, începând de la data de 24 mai 2000 și până la achitarea lor, conform numărului de unități de fond învestite de fiecare parte civilă, executarea făcându-se pe baza prezentării certificatului de investitor în original și după anularea acestuia, în dispozitivul sentinței civile mai sus menționate fiind menționați și intimații creditori din prezenta cauză, această sentință, definitivă prin decizia penală nr. 2098/04.06.2009, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, cu modificări, atât în recurs cât și în apel prin Decizia Penală nr. 164/A/18.06.2008, a Curții de Apel București-Secția a II-a Penală și P. cauze cu minori și Familie fiind învestită cu formulă executorie.
Creditorul, la data de 16.03.2012, s-a adresat cu cerere de executare silită B. P. C. G. fiind întocmit dosarul de executare nr. 44/2012
Prin încheierea din data de 30.03.2012 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr _ a fost încuviințată executarea silită a debitoarei COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE, la cererea creditorului, în baza titlului executoriu reprezentat prin Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006.
La data de 02.08.2012, a fost emisă către debitor CNVM somația, prin care i s-a pus în vedere că are obligatia de a se conforma titlului executoriu reprezentat de Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 si de a achita suma de 38.665,30lei si 11.421,88 lei cheltuieli de executare .
La data de 26.04.2012, a fost emisă către debitor CNVM somația, prin care i s-a pus în vedere că are obligatia de a se conforma titlului executoriu reprezentat de Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 si de a achita suma de 62.913,04 si 8010 lei cheltuieli de executare
În ceea ce privește sustinerea contestatoarei referitoare la încălcarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor O.G. nr. 22/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 110/2007, instanța o apreciază ca neîntemeiate.
În acest sens, instanța reține că potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, în forma avută de acest act normativ la data emiterii adreselor de înființare a popririi de către executorul judecătoresc, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Acordarea de către legiuitor pentru debitorii instituții sau autorități publice aflați în situația premisă impusă de art. 2 din actul normativ în discuție (debitorul nu începe sau nu continuă executarea creanței din cauza lipsei de fonduri) a termenului de 6 luni, calculat de la primirea somației, pe durata căruia executarea silită începută de către creditor este suspendată, urmărește înlăturarea consecințelor grave pe care executarea silită le-ar putea avea asupra bunului mers al activității acestor instituții și indirect asupra cetățenilor care apelează la serviciile lor, pentru cazurile în care li s-ar popri conturile ori li s-ar executa bunurile mobile sau imobile. Prin acordarea unui răgaz în interiorul căruia debitorul instituție sau autoritate publică să facă demersurile necesare efectuării plății, asemenea consecințe sunt evitate.
Coroborând disp. art 2 și 3 din OG nr. 22/2002 cu art. 387 Cod procedura civila, rezultă că executarea silită se desfășoară potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedura civilă, nota specifică fiind impunerea unui termen de 6 luni de așteptare, dacă institutia publică se află în imposibilitatea obiectivă de a plăti din lipsa de fonduri.
Astfel, creditorul asteaptă din partea statului executarea silită de bunăvoie a obligației pecuniare, iar dacă instituția publică nu execută de bunăvoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare pentru urmărire silită, iar dacă instituția publică dovedește că nu are fonduri, OG nr. 22/2002 instituie în favoarea acesteia un interval de 6 luni până la continuarea executării silite.
Somația la care se referă art. 2 din OG nr. 22/2002 este practic aceeași cu cea la care se referă art. 387 Cod procedura civilă, actul începător al executării silite. Celelalte acte de executare sunt subsecvente acestei somații, cu eventuala incidență a termenului de 6 luni prev. de OG nr. 22/2002.
Trebuie menționat că legiuitorul impune pentru creditor numai obligativitatea trimiterii către debitorul instituție publică a somației mai sus amintite, nu însă și așteptarea curgerii întregului termen de 6 luni de care s-a făcut vorbire anterior. Debitorul instituție publică beneficiază de acest termen, în integralitatea sa, numai dacă, după primirea somației, trimite executorului judecătoresc dovada lipsei de fonduri ce îl împiedică să își achite imediat datoria. Debitorul instituție publică beneficiază de acest termen, în integralitatea sa, numai dacă, după primirea somației, trimite executorului judecătoresc dovada lipsei de fonduri ce îl împiedică să își achite imediat datoria.
In opinia instantei, nu era necesara emiterea unei noi somatii, special pentru subrogata AAAS, preluarea drepturilor si obligatiilor fiind valabila si pentru etapa executarii silite, desi o astfel de somatie a fost emisa la 06.12.2013
Contestatoarea nu a inaintat nicio dovada privind lipsa fondurilor si nici nu se poate retine ca i s-a produs vreo vatamare. Nu in ultimul rand, creanta datoarata nu a fost achitata nici pana in prezent, asa cum rezulta din adresele anterioare ale tertului poprit care a aratat ca a luat act de infiintarea popririi, aratand ca va proceda la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponobil in conturile contestatoarei.
În ceea ce privește excepția perimării executării silita, calificată de instanță ca fiind o apărare de fond, instanța reține că, potrivit art. 389 C.proc.civ., ,,Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei”.
Instanța reține că în dosarul de executare silită nr. 44/2012, nu a intervenit perimarea executării silite, având în vedere că, astfel cum rezultă și din expunerea situației de fapt, actele de executare au fost efectuate cu respectarea termenului de 6 luni de perimare a executării silite, chiar si între data emiterii somației de plată din 26.04.2012 catre CNVM, fiind emise ulterior adrese de infiintare a popririi la unitati bancare sau pornind de la somatia AAAS din 06.12.2013 și emiterea adresei de înființare a popririi din data de 28.11.2014 se constata ca in acest interval executorul a emis adrese de ridicare a popririlor si deblocarea conturilor debitoarei CNVM, avand in vedere preluarea obligatiilor de catre AAAS, astfel ca nu au trecut mai mult de 6 luni .
La data de 28.11.2014 a fost emisă adresa de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei înființate la terțul poprit Trezoreria Mun București, până la concurența sumei de 70.923,04 lei reprezentand creanta si cheltuieli de executare .
Trezoreria, ia act de infiintarea popririlor, aratand ca va proceda la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponobil in conturile contestatoarei, cu respectarea OMFP nr 2336/2011 si a lg. 116/2011. Sumele care pot face obiectul indisponibilizarii sunt stabilite de institutiile publice, potrivit OG 22/2002 si art 452 alin2 C.. A mai aratat tertul poprit ca in cazul incasarilor in contul debitoarei contestatoare, TREZORERIA transmite acesteia Anexa 1 la OMFP nr 2336/2011, urmand a informa executorul de indata asupra sumelor ce pot fi virate in contul de consemnatiuni. Anexa 1 cuprinde dosarele de executare.
In fata acestei evidente, este greu a se sustine ca actele de executare prejudiciaza contestatoarea, fiind chiar in pericol de a mai functiona, si chiar se impunea suspendarea executarii silite, cata vreme executorul si creditorii au inteles sa respecte disp art 452 alin 2 C. si implicit ale OG 22/2002 „Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal „Contestatoarea nu a produs niciun fel de dovada din care sa rezulte ca executorul judecatoresc, cu nesocotirea dispozitiilor legale mai sus amintite, ar fi cerut indisponibilizarea sumelor fara respectarea OG 22/2002 .
Indisponibilizarea sumelor este stabilita dupa o procedura reglementata in mod clar si detaliat, tocmai pentru a evita orice blocaj de natura a afecta activitatea institutiei publice si plata titlurilor executorii din banii alocati cheltuielilor de personal si functionare.
Conform art. 1- din Procedura de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza carora se solicita infiintarea popririi conturilor autoritatilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitatilor Trezoreriei a OMFP nr 2336/2011 – “ la o zi dupa primirea adresei de infiintare a popririi, Trezoreria, instiinteaza institutia si transmite in anexa, situatia disponibilitatilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate, dupa caz, prevazuta in anexa nr. 1 existente la data primirii adresei de infiintare a popririi.”
Institutia publica are obligatia de a comunica in scris unitatii Trezoreriei informatii in legatura cu sumele existente in conturi la data primirii adresei de infiintare a popririi care se indisponibilizeaza, completand in acest scop formularul prevazut in anexa nr. 2,( se vor completa sumele care se indisponibilizeaza pe capitole de cheltuieli bugetare si pe titluri de cheltuieli bugetare la care exista disponibilitati de credite bugetare deschise si neutilizate)
Mergand mai departe, potrivit art 4 alin 4 si art 5 din Procedura, In cazul in care institutia publica sau autoritatea publica nu transmite situatia prevazuta in anexa nr. 2 in cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile calendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de infiintare a popririi, unitatea Trezoreriei Statului va vira in conturile indicate de executorul judecatoresc sumele care au fost indisponibilizate potrivit alin. (1).
In cazul in care sumele indisponibilizate din disponibilitatile sau din creditele bugetare deschise si repartizate existente la data primirii adresei de infiintare a popririi, sunt inferioare sumelor prevazute in titlul executoriu, Trezoreria va solicita institutiei informatii cu privire la fiecare suma incasata ulterior sau cu privire la fiecare deschidere/repartizare de credite bugetare, dupa caz, pana la indestularea creantei. Asadar, in cazul debitorilor, institutii publice, prevederile speciale instituie o norma de garantie pentru a nu genera blocajul functionarii debitorului, asa cum rezulta din disp. Art 9 din Procedura - In cazul in care in cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile prevazuta de lege institutia publica debitoare constata ca a inclus in situatia prevazuta in anexa nr. 2 transmisa unitatii Trezoreriei Statului si sume care se incadreaza in categoria celor prevazute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 452 alin. 2 din Codul de procedura civila, aceasta poate solicita unitatii Trezoreriei Statului desfiintarea indisponibilizarii sumelor respective, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.
Totodata, in baza OMFP nr 161/2012- In situatiile in care instantele au validat masura popririi, executarea va avea ca obiect numai sumele detinute sau datorate debitorului de tertul poprit din care pot fi achitate creantele stabilite in sarcina institutiilor si autoritatilor publice, cu limitarile instituite prevazute de dispozitiile art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
S-au mentionat aceste dispozitii deoarece, aparent, s-ar putea concluziona ca tertul poprit trebuie sa procedeze imediat la indisponibilizarea si consemnarea sumelor potrivit art 4 si 5 din Procedura, insa, articolele urmatoare limiteaza orice urmarire silita tot la sumele care pot fi indisponibilizate, mergand pana la desfiintarea indisponibilizarilor.
Asa cum creditorii si executorul judecatoresc s-au conformat dispozitiilor legale, contestatoarea are obligația de a solicita și a-și constitui fonduri, în vederea executării obligațiilor instituite în sarcina sa prin titlurile executorii, neputând invoca lipsa fondurilor bugetare pentru a nu achita drepturile creditorilor pentru care s-a început executarea silită.
Sentința penală 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 a devenit executorie la data de 04.06.2009, iar începând de la această dată, contestatoarea a avut un interval de timp rezonabil pentru a solicita și a obține alocarea resurselor necesare executării obligațiilor de plată instituite în sarcina sa, contestatoarea neputându-și invoca în cadrul contestației la executare propria culpă privind lipsa mijloacelor de plată.
Referitor la contestarea modalitatii de stabilire a despăgubirilor și cuantumul lor, în condițiile în care, se apreciaza ca, executorul nu a avut în vedere sumele efectiv investite de creditori la data achiziționării unităților de fond, instanta respinge aceasta critica ca neîntemeiata. Expertul M. A. P. a reținut numărul unităților de fond deținute de intimați bazându-se exclusiv pe cele menționate în carnetele de investitor ale acestora nu contravine dispozițiilor deciziei penale nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București, dat fiind că instanța de apel a stabilit criterii alternative, iar nu cumulative de determinare a despăgubirilor cuvenite fiecărei părți civile, cu intenția de a ușura acestora dovedirea numărului unităților de fond deținute la Fondul Național de Investiții. Prin urmare, carnetul de investitor, singur, este suficient pentru determinarea cuantumului despăgubirilor cuvenite creditorilor F.N.I.
În ceea ce privește modul de stabilire a despăgubirilor, instanța constată că acesta este corect, în acord cu dispozițiile titlului executoriu. Astfel, pornind de la datele cuprinse în carnetul de investitor al intimatilor, s-a înmulțit fiecare unitate de fond deținută de acesta cu suma efectiv plătită de către intimatul în cauză la achiziționarea sa. În continuare, respectând prevederile titlului executoriu, a actualizat suma totală obținută cu indicele de inflație comunicat de către Institutul Național de S. pentru perioada mai 2000 (prevăzută în titlu) – februarie 2012, suma finală rezultată fiind avută în vedere de executorul judecătoresc la efectuarea actelor de executare. Referitor la actualizarea creantei, instanta retine aplicabilitatea normei generale prevazuta de art 371 ind.2 alin.3 C.p.c. in cuantumul care va fi determinat de executorul judecatoresc. P. protejarea creditorului de influenta negativa a devalorizarii monedei, datorata procesului de inflatie, legiuitorul a consacrat acest principiu cu valoare de norma executionala, art 371 ind.2 alin.3 C.p.c, permitand executorului sa procedeze la actualizarea obligatiei principale in functie de rata inflatiei, chiar si atunci cand titlul executoriu nu prevede un astfel de criteriu.
P. toate considerentele mai sus expuse, având în vedere faptul ca instanta nu a retinut apararile contestatoarei iar actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 44/2012 al B. P. C. G., au caracter legal și temeinic, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea contestatoarei având ca obiect întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare executării în dosarul de executare nr 44/2012 al B. P. C. G., instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 404, ind.1, alin.1 C.proc,civ., ,,În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”, iar potrivit dispozițiilor art. 404, ind.2, alin. 1 C.proc.civ., ,,În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării”. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă concluzia că pentru a se dispune întoarcerea executării silite trebuie îndeplinită condiția desființării titlului executoriu sau a actelor de executare, această condiție nefiind îndeplinită în speță, întrucât titlul executoriu nu a fost desființat, iar actele de executare efectuate dupa data obtinerii incheierii de incuviintare a executarii silite, în dosarul nr. 44/2012 al B. P. C. G. nu au fost desființate de instanța de executare, fiind menținute, motiv pentru care instanța va respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată,
În ceea ce privește cerere contestatoarei având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 403 C.proc.civ., ,,Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI A.A.A.S, cu sediul în București, . Ș., nr. 50, sector 1, în contradictoriu cu intimatul A. V., cu domiciliul în Satu M., ., J. Satu M., și terțul poprit A. DE T. ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 6-8, sector 4, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. EUGENIAUȚOIU R. C.
Red./Dact. Jud. DE/URC/ 4ex./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 483/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2897/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
