Pretenţii. Hotărâre din 16-10-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 12675/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Sentința civilă nr._

Ședința publică

din data de 16.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – A. C.

GREFIER – V. R. I.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari . în contradictoriu cu pârâta G. E. M. având ca obiect „pretenții-rejudecare”.

Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv până la data de 16.10.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra acțiunii civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.07.2013 sub nr._ reclamanta Asociația De P. . a solicitat obligarea pârâtei G. E. M. la plata sumei de 9.302 lei, din care 6527 lei reprezentând cote de întreținere aferente perioadei decembrie 2011-mai 2013, 2299 lei cu titlu de penalități de întârziere iar 476 lei reprezentând fond de rulment.

În motivarea cererii a arătat că pârâta este proprietara imobilului situat în București, ., ., . a achitat cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere pentru perioada decembrie 2010 – mai 2013, in cuantum de 6.527 lei.

A mai arătat reclamanta că cheltuielile de întreținere sunt afișate lunar la avizierul blocului 2, detaliat pe servicii și apartamente iar încercările de rezolvare a diferendului pe cale amiabilă au primit răspunsuri negative din partea pârâtei.

În drept a invocat dispozițiile art. 194 și următoarele Cod Procedură Civilă, Codul Civil, Legea 230/2007, HG nr. 1588/2007.

În dovedirea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea este scutită de la plata taxei de timbru conform dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea 230/2007.

La data de 06.12.2013 reclamanta si-a precizat cererea solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 2.299 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2010 – mai 2013, iar 476 lei fond reparații, precum și la plata onorariului de avocat în cuantum de 400 lei.

În motivare a arătat ca pârâta a achitat cotele de întreținere si a depus la dosar chitanța doveditoare a achitării.

La data de 24.03.2014 pârâta-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii precizate ca neîntemeiată, precum și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la restituirea sumei de 2180 lei, din care 180 lei reprezentând contravaloarea reparării geamului deteriorat iar 2000 lei reprezentând contravaloarea cotei de 20% din cheltuielile de întreținere de pe ultimii 3 ani de la momentul introducerii cererii.

În motivarea cererii, pârâta-reclamantă a arătat că în cursul lunii decembrie 2011 reprezentantul reclamantei a decis efectuarea unor lucrări de reparații la acoperișul blocului, pentru care s-a stabilit o suma de 476 lei pentru fiecare apartament, fără ca administratorul să justifice în vreun fel aceste cheltuieli și fără a prezenta locatarilor, la solicitarea acestora, contractul de prestări servicii și lista cheltuielilor efectuate.

S-a arătat că urma acestor lucrări apartamentul proprietatea pârâtei-reclamante a început să aibă infiltrații de apă iar un geam de la balcon a fost spart accidental, fiind necesară înlocuirea lui, costurile fiind de 180 lei.

A mai precizat că potrivit legii asociațiilor de proprietari, pentru apartamentele de la ultimele etaje, așa cum este și cel deținut de pârâta-reclamantă, cheltuielile de întreținere sunt diminuate cu 20%.

În ceea ce privește cuantumul penalităților de întârziere, s-a invocat nelegalitatea calculării acestora la procentul de 0,2% pe zi de întârziere, având în vedere că reclamanta nu poate face dovada unui document justificativ în baza căruia se solicită acest cuantum.

Ca prim motiv de nelegalitate s-a arătat că potrivit procesului verbal încheiat la data de 29.03.2009, a existat numai o propunere de stabilire a penalităților la 0,2%, fără însă ca această propunere să fi fost aprobată. Cu privire la același proces verbal s-a subliniat că acesta conține alte contradicții de natură a pune sub semnul întrebării legalitatea acestuia, iar pentru opozabilitate acesta trebuia depus la dosarul asociației de proprietari de la Judecătoria Sectorului 4 București, împreună cu dovezile de publicitate cerute de lege pentru convocarea adunării generale, convocări care însă nu există.

Un alt motiv de nelegalitate precizat este determinat de chiar de tabelele privind calculul întreținerii, având în vedere că din toate listele de plată rezultă că penalitățile de întârziere au fost calculate la valoarea de 0,1% iar nu la valoarea de 0,2%.

Cu privire la cuantumul fondului de reparații s-a arătat că nu a fost depus niciun document justificativ privind izvorul obligației de plată în sumă de 476 lei sau modalitatea de plată a acestei sume și, de asemenea, pârâta-reclamantă a arătat că înțelege să conteste aceste cheltuieli și sub aspectul necesității și utilității reparațiilor efectuate la terasa blocului.

În dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori și interogatoriul pârâtei-reclamante.

Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu suma de 158 lei conform dispozițiilor art. 3 din O.U.G. 80/2013.

La data de 15.04.2014 reclamanta-pârâta a formulat răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională.

Prin răspunsul la întâmpinare a precizat că din eroare materială au fost menționate penalitățile în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, Asociație calculând penalitățile la valoarea de 0,1%, chiar dacă în procesul verbal se menționează 0,2%.

În ceea ce privește cererea reconvențională, s-a invocat excepția netimbrării cu consecința respingerii cererii ca netimbrată.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată.

În acest sens, s-a arătat că prin procesul verbal al asociației de proprietari s-a decis ca fondul de reparații să fie majorat pentru a se putea acoperi cheltuielile efectuate cu privire la părțile comune ale blocului.

În cel ce privește cel de-al doilea capăt al cererii reconvenționale s-a arătat nici Legea 230/2007 și nici normele metodologice nu prevăd o reducere a cheltuielilor de întreținere cu 20% pentru proprietarii apartamentelor de la ultimele etaje.

Prin sentința civilă nr. 4904/03.06.2014 pronunță de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ a fost admisă cererea formulată de reclamantă astfel cum a fost precizată și s-a dispus anularea cererii reconvenționale ca netimbrată.

Prin Decizia Civilă nr. 187/20.01.2015 s-a dispus admiterea apelului formulat de apelanta pârâtă G. E. M. împotriva sentinței civile nr. 4904/03.06.2014 pronunță de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._, s-a dispus anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 4 București.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 sub nr._ la data de 29.04.2015.

La data de 28.07.2015 pârâta reclamantă a formulat cerere prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, a S.C. WILLY ADMIN S.R.L., solicitând obligarea acestei societăți la plata, în solidar cu reclamanta-pârâtă, a sumei de 2180 lei, din care 180 lei reprezentând contravaloarea reparării geamului deteriorat iar 2000 lei reprezentând contravaloarea cotei de 20% din cheltuielile de întreținere de pe ultimii 3 ani de la momentul introducerii cererii.

În motivarea cererii a arătat că această societate realizează administrarea blocului, iar nu asociația de proprietari.

În drept, a invocat dispozițiile art. 68 și următoarele Cod Procedură Civilă.

La data de 24.09.2015 S.C. WILLY ADMIN S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării cererii de intervenție iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea excepției a arătat că cererea a fost formulată cu depășirea termenul prevăzut de lege pentru formularea unei cereri de intervenție de către pârât, având în vedere că acesta ar fi trebuit depusă odată cu întâmpinarea.

Pe fondul cauzei, a arătat că între S.C. WILLY ADMIN S.R.L. și Asociația de Proprietari . s-a încheiat un contract de administrare, societatea ocupându-se de activitățile de administrare și casierie.

În drept a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură Civilă, art. 68, art. 35 din Legea 230/2007.

Analizând acțiunea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Pârâta reclamantă G. E. M. figurează înregistrată la DGITL Sector 4 ca fiind proprietara apartamentului nr. 108, situat în București, ., ., în baza contractului de vânzare cumpărare nr._ (filele 40-42 Dosar_ ).

Din listele de plată privind cotele de contribuție la cheltuielile comune stabilite și afișate lunar de către reclamantă (filele 4-31), precum din centralizatorul referitor la situația apartamentului nr. 108 pentru perioada decembrie 2011-iunie 2013 (fila 3 Dosar_ ) rezultă că pârâta-reclamantă figura, la data de 20.06.2013, cu un debit aferent cotelor de contribuție de întreținere pentru perioada decembrie 2011-iunie 2013 în cuantum de 6527 lei, 2299 lei sold penalizări de întârziere aferente perioadei decembrie 2010 - mai 2013, și 476 lei reprezentând fond reparații.

Pârâta-reclamantă a achitat suma de 7240 lei reprezentând cote de întreținere aferente lunilor decembrie 2011-septembrie 2013 la data de 18.11.2013 conform chitanței nr. 158/18.11.2013 (fila 49 Dosar_ ).

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect penalități de întârziere, reclamanta, prin cererea precizată conform răspunsului la întâmpinare din data de 15.04.2014 a solicitat obligarea pârâtei-reclamante la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0.1% pe zi de întârziere aferente debitului restant. Potrivit art. 49 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță afișată pe lista de plată care nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, iar conform art. 25 alin. (1) din H.G. nr. 1588/2007 asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari.

Raportat la penalitățile de întârziere din perioada decembrie 2010 - mai 2013 instanța reține că prin procesul verbal al Asociației de P. din data de 29.03.2009, s-a stabilit ca penalitățile de întârziere să fie în cuantum de 0.2% pe zi întârziere (fila 32 Dosar_ ). Potrivit listelor de plată afișate, Asociația de Proprietari a calculat penalități de întârziere pentru cotele de întreținere aferente lunilor decembrie 2010 – mai 2013 în cuntum de 0,1% pe zi de întârziere pentru perioada antemenționată, în cuantum de 2299 lei (fila 3).

Nu pot fi reținute susținerile pârâtei în sensul nelegalității solicitării la plată a sumelor calculate la procentul de 0,1%. Astfel, în condițiile în care s-a stabilit un cuantum superior al penalităților de întârziere, creditorul are posibilitatatea de a solicita la plată o suma inferioară celei datorate, fără a se putea cauza în acest fel o prejudiciere a debitorului.

În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de fond de reparații, conform art. 45 alin. (3) din Legea 230/2007 „Proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații.” Iar potrivit art. 44 alin. din H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari „(1) Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociației cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreținere, service, reparații și, după caz, de consolidare, reabilitare, eficiență energetică, modernizare la părțile de construcții și instalații aflate în și pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcției și în acordul de asociere: subsolul; (…)”.

Potrivit listelor de plată precum și centralizatorului referitor la situația apartamentului nr. 108 pentru anii 2010-2013 (fila 3) pârâta-reclamantă figurează cu un debit de 476 lei cu titlu de fond de reparații, fond ce a fost stabilit prin hotărârile Adunării Generale a Asociației de P. consemnate în procesele verbale din datele de 27.03.2010, 14.04.2010, 31.05._.07.2010.

Referitor la motivele de negalitate invocate de către pârâta-reclamantă cu privire la modalitatea de întocmire a proceselor verbale de consemnare a hotărârilor asociațiilor de proprietari, acestea nu pot fi reținute.

Astfel, în ceea ce privește necesitatea depunerii proceselor verbale la dosarul de acordare a personalității juridice Asociației de P. constituit la Judecătoria Sectorului 4 București, dispozițiile Legii 230/2007 nu impun o asemenea formalitate în vederea asigurării opozabilității acestora, fiind necesară numai consemnarea hotărârilor în registrul de procese-verbale al Asociației de P., în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Legea 230/2007.

De asemenea, conform art. 26 din Legea 230/2007 „Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia.”, astfel încât, în măsura în care ar fi apreciat că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de întreținere și fond de reparații sunt nejustificate, pârâta-reclamantă avea posibilitatea de a formula contestație împotriva listelor de plată afișate, la președintele asociației, în conformitate cu dispozițiile art. 12 pct. I lit. d) din Normele Metodologice de Aplicare a Legii 230/2007 însă în cauză nu s-a făcut dovada formulării unei asemenea contestații de către pârâta-reclamantă.

În același sens, cu privire la procesele verbale de consemnare a hotărârilor adunărilor generale, având în vedere că prin procesele verbale se menționează îndeplinirea formalităților de convocare conform prevederilor art. 26 din Legea 230/2007, iar pârâta-reclamantă avea posibilitatea să le conteste în termen de 45 zile conform prevederilor art. 26 din aceeași dispoziție normativă, nu pot fi reținute susținerile cu privire la nelegalitatea acestora.

Prin urmare, raportat la considerentele expuse anterior, având în vedere că potrivit legii aceste sume sunt necesare pentru asigurarea fondurilor pentru plăți curente, fiind stabilite prin hotărârile Adunării Generale a Asociației de P. necontestate de parte, instanța va admite în totalitate cererea precizată și va obliga pârâta-reclamantă la plata sumei de 2775 lei, din care 2299 lei penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2010 – mai 2013, iar 476 lei fond reparații.

În ceea ce privește cererea reconvențională, cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea sumei de 180 lei, pârâta-reclamantă invocă răspunderea patrimonială a reclamnatei-pârâte cu privire la daunele reprezentate de contravaloarea geamului înlocuit.

Pârâta-reclamantă nu a făcut însă dovada existenței unei fapte ilicite care să atragă răspunderea civilă a Asociației de P., după cum nu a fost făcută nici dovada prejudiciului invocat, nefiind depus nici un mijloc de probă din care să rezulte existența unor daune provocate proprietății sale sau dovada remedierii acestora.

Planșele foto anexate de pârâta-reclamantă, nedatate, nu pot face dovada existenței unui prejudiciu cauzat prin lucrările de reparații efectuate la terasa blocului și, de asemenea, realizarea acestor lucrări, consemnată în procesele verbale ale asociației de proprietari nu determină concluzia că acestea au cauzat daune proprietății pârâtei-reclamante.

În aceste condiții, nu poate fi admisă cererea reconvențională cu privire la acest aspect, cererea urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește susținerile în sensul că ar exista o reducere de 20% la cotele stabilite pentru cheltuielile de întreținere, o astfel de prevedere nu se regăsește în dispozițiile Legii 230/2007 sau H.G. nr. 1588/2007.

Așa cum s-a arătat și mai sus, în măsura în care ar fi apreciat că sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de întreținere în sarcina sa au un caracter disproporționat sau modalitatea de calcul a acestora a fost nelegală, pârâta-reclamantă avea posibilitatea de a formula contestație împotriva listelor de plată afișate, la președintele asociației, în conformitate cu dispozițiile art. 12 pct. I lit. d) din Normele Metodologice de Aplicare a Legii 230/2007.

În consecință, instanța urmează a respinge în totalitate cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

Având în vedere că pârâta-reclamantă se află în culpă procesuală, în baza art. 453 alin. (1) Cod Procedură Civilă, urmează a fi obligată și la plata către reclamanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei reprezentând onorariu de avocat, achitat conform chitanței nr. 186 din 19.11.2013 (fila 50 Dosar_ ).

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de intervenientul forțat S.C. WILLY ADMIN S.R.L., față de soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție formulată de pârâta-reclamantă, se va reține cupla procesuală a acesteia și cu privire la S.C. WILLY ADMIN S.R.L., urmând a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată generate de cererea de intervenție. În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat solicitat de intervenient, conform prevederilor art. 451 alin. (2) Cod Procedură Civilă „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.”. În acest sens, având în vedere obiectul prezentei cereri care nu presupune un grad ridicat de complexitate precum și faptul că cererea de intervenție a fost respinsă ca inadmisibilă, la primul termen la care a fost citat intervenientul, față de dispozițiile invocate anterior urmează a reduce cuantumul onorariului de avocat de la 1000 lei la 500 lei și, în baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocat redus, conform chitanței . nr. 475/24.09.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea principală precizată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., cu sediul ales la C.. de Av. S. S. M. din București, ., ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâta G. E. M., cu domiciliul în București, ., ., .> Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 2775 lei, din care 2299 lei penalități de întârziere aferente perioadei decembrie 2010 – mai 2013, iar 476 lei fond reparații.

Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariu avocat.

Respinge cererea reconvențională, ca neîntemeiată.

Obligă pârâta-reclamantă la plata către intervenientul forțat S.C. WILLY ADMIN S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat redus.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

A. C. V. R. I.

Red. AC/Tehnored. VRI

5ex/2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Hotărâre din 16-10-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI