Pretenţii. Sentința nr. 4451/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, fila 3, lipsind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul reclamantei depune la dosar certificat emis de camera Notarilor Publici în sensul că nu s-a dezbătut succesiunea numitei Surtu V..

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, în temeiul art. 46 și 50 din Legea nr. 230/2007.

Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției. Arată că pârâtul este moștenitor sezinar și locuiește cu familia sa la adresa de unde se solicită cotele de întreținere. Arată că aceștia au locuit acolo permanent și că există și adresă de la Finanțele Publice din care rezultă că ulterior decesului numitei Surtu V. pârâtul a plătit taxele și impozitele aferente imobilului. Arată că, în cazul în care se va admite excepția, înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât Statul Român, întrucât imobilul nu are proprietar.

Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12.08.2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari . în judecată pe pârâtul S. C. O., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata sumei totale de_,49 lei pentru perioada octombrie 2012 – aprilie 2014, compusă din 7739,31 lei, reprezentând cheltuieli restante de întreținere, și 4106,18 lei, reprezentând penalități de întârziere.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâtul, în calitate de proprietar al apartamentului nr. 23, nu și-a achitat cotele ce îi revin la cheltuielile asociației pentru perioada octombrie 2012 – aprilie 2014, deși a fost atenționat verbal și somat în scris de mai multe ori să își plătească datoria față de asociația de proprietari. S-a mai arătat că proprietari ai apartamentului figurează Surtu P. și Surtu V., care au decedat în anul 2012, pârâtul fiind fiul moștenitor al fostei proprietare Surtu V..

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 46-50 din Legea nr. 230/2007.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri în copii certificate pentru conformitate cu originalul (f. 5-65).

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230 din 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări sau propune probe.

La data de 27.01.2015, la solicitarea reclamantei s-au depus relații de la Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4 cu privire la calitatea de proprietar al apartamentului 23 situat în București, ., nr. 1, .).

La data de 12.02.2015, reclamanta a depus note scrise și cerere precizatoare prin care a arătat că pârâtul S. C. O. are calitate procesuală pasivă, în calitate de fiu al defunctei Surtu V., proprietara apartamentului 23, decedată în anul 2012, prin acceptarea succesiunii după decesul autoarei sale. Totodată, reclamanta a precizat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei totale de_,64 lei, pentru perioada octombrie 2012 – decembrie 2014, reprezentând cote de întreținere restante și penalități de întârziere, anexând un set de înscrisuri în susținerea cererii precizatoare (f. 81-95).

La termenul de judecată din data de 09.04.2015, reclamanta a mai depus la dosar certificate emise de Camera Notarilor Publici cu privire la defuncții Surtu P. și Surtu V..

La același termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. O. C., față de dispozițiile art. 46 și 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007.

În temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. O. C., invocată din oficiu, instanța reține că aceasta este întemeiată, urmând a o admite pentru următoarele motive:

În ceea ce privește legea de procedură aplicabilă prezentei cauze, aceasta este reprezentată de codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, intrat în vigoare la data de 15.02.2013, având în vedere data formulării prezentei cereri, 12.08.2014, precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 din legea 76/2012 care prevăd că dispozițile N.C.p.civ se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . acestuia.

Pentru ca o persoană să fie parte în proces trebuie îndeplinită condiția ca acea persoană să aibă calitate procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății. În acest sens, conform art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății

Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâților (a se vedea art. 194 C.pr.civ.). Pentru că instanța este interesată în pronunțarea unei soluții legale, temeinice, este datoare să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremptorie și absolută, putând fi invocată de oricare dintre părți și de instanță din oficiu, întrucât vizează lipsa unei condiții de fond a exercițiului dreptului la acțiune. În măsura în care această excepție este admisă, face de prisos cercetarea în fond a pretențiilor formulate de reclamant împotriva pârâtului.

Analizând cererea formulată, din perspectiva condițiilor generale pe care trebuie să le îndeplinească cererea adresată instanței de judecată, verificând calitatea procesuală pasivă a pârâtului prin prisma circumstanțelor de fapt ale speței, dispozițiilor legale incidente și considerațiilor teoretice expuse la începutul acestor considerente, instanța constată că pârâtul S. O. C. nu are calitate procesuală pasivă, excepția invocată de instanță din oficiu fiind întemeiată.

Astfel, potrivit art. 50 alin 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Prin dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, legiuitorul a dispus că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.

Prin urmare, în raport de obiectul cauzei – plata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației și a penalităților de întârziere aferente – calitatea procesuală pasivă aparține proprietarului imobilului. Or, în speță, prin înscrisurile depuse la dosar, reclamanta nu a dovedit calitatea procesuală pasivă a pârâtului, nefiind înfățișat vreun titlu de proprietate al pârâtului S. C. O. asupra apartamentului nr. 23 situat în București, ., nr. 1, ., ..

În ceea ce privește susținerile reclamantei în sensul că pârâtul ar avea calitatea de moștenitor al defunctei Surtu V., proprietara apartamentului nr. 23, conform relațiilor comunicate de DGITL Sector 4 (f. 77), instanța constată că reclamanta nu a formulat, în termenul legal, un capăt de cerere distinct având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctei Surtu V., inclusiv cu stabilirea calității de moștenitor a pârâtului și stabilirea masei succesorale ca fiind compusă din apartamentul nr. 23. În aceste condiții, ținând cont și de împrejurarea că reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitor a pârâtului prin depunerea unui certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor de pe urma defunctei Surtu V., potrivit certificatului emis de Camera Notarilor Publici București nefiind dezbătută succesiunea defunctei Surtu V. la vreun birou notarial, instanța reține ca fiind neîntemeiate susținerile reclamantei în sensul că pârâtul ar avea calitatea de unic moștenitor al defunctei Surtu V.. În plus, față de cele menționate anterior, este lipsită de relevanță sub aspectul calității procesuale pasive, împrejurarea că pârâtul a locuit în apartamentul nr. 23 în perioada ulterioară decesului numitei Surtu V., cu atât mai mult cu cât, potrivit cărții de identitate a pârâtului (f. 5), acesta a locuit în apartamentul nr. 23 și înainte de decesul numitei Surtu V., cel puțin din anul 2002.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei prin apărător, din cadrul concluziilor orale asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, de chemare în judecată a Statului Român, aceasta nu poate fi avută în vedere de către instanță, întrucât nu a reprezentat o modificare în condiții procedurale a cererii de chemare în judecată, nefiind formulată în scris, conform art. 148 alin. 1 C.proc.civ., iar solicitarea a fost formulată în subsidiar, pentru situația admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. O. C., or prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, instanța s-a dezînvestit de soluționarea prezentei cauze.

Prin urmare, reținând că într-un astfel de litigiu calitatea procesual pasivă este stabilită prin dispoziții legale ca aparținând proprietarului imobilului, reținând și că pârâtul în speță nu este proprietarul apartamentului, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. O. C., invocată din oficiu și va respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, invocată de instanță din oficiu.

Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . sediul în București, ., nr.1, ., în contradictoriu cu pârâtul S. C. O., cu domiciliul în sector 4, București, ., nr. 1, ., . obiect pretenții, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.