Contestaţie la executare. Sentința nr. 606/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 606/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 606/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 606/2016
Ședința publică de la 21.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C.
GREFIER: A. A. D.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de contestatoarea B. M. în contradictoriu cu intimata C.-D. având ca obiect contestatie la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instantei faptul că s-a depus dosarul de executare solicitat, precum si cerere de către B. cu privire la achitarea cheltuielilor fotocopierii dosarului de executare de către contestatoare, după care,
Instanta procedează la legitimarea contestatoarei care prezintă CI . nr._, CNP_.
Instanta invocă din oficiu exceptia necompetentei teritoriale a Judecătoriei sectorului 4 Bucuresti si o pune in discutie.
Contestatoarea personal arată că domiciliul său este in sectorul 4 si Judecătoria sectorului 4 Bucuresti este competentă să solutioneze prezenta cauză.
Instanta reține cauză în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2015, sub nr._, contestatoarea B. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.-D. anularea actelor de executare efectuate în dosarele de executare nr. 2783/2013 și nr. 6228/2014 ale SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
Contestatoarea a mai solicitat suspendarea executării silite, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, aceasta a arătat că la data de 19.03.2010 a vândut către . SRL autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, fiind emis procesul verbal de scoatere din evidența a mijloacelor de transport eliberat la data de 19.03.2010.
Aceasta a mai arătat că a fost sancționată contravențional prin procesele verbale de contravenție . nr._/12.05.2011 și R11 nr._/03.06.2011, ambele contravenții fiind săvârșite ulterior datei la care aceasta a vândut autoturismul.
Totodată, aceasta a arătat că începând cu data de 29.04.2010 nu mai locuiește la adresa menționată în procesele verbale, astfel încât nu a primit nicio informare referitoare la executarea silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 411 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea acesteia au fost depuse copii de pe următoarele: contract de vânzare-cumpărare (f. 3, f. 9-12), proces verbal de scoatere din evidențe (f. 4), adresă (f. 5), încheiere (f. 6), carte de identitate (f. 13).
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că contestatoarea trebuia să facă plângere contravențională în măsura în care dorea să invoce motive de fapt și de drept cu privire la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.
A mai arătat intimata că obligația achiziționării rovinietei îi revenea contestatoarei, aceasta fiind înscrisă în certificatul de înmatriculare al autoturismului ca proprietar.
În drept, aceasta a invocat art. 205, 453, 782 C.pr. civ.
În dovedirea cererii, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens copii de pe procesele verbale de comunicare (f. 22-23).
La data de 05.11.2015 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele susținute în contestație.
La solicitarea instanței au fost depuse copii de pe dosarele de executare silită nr. 2783/2014 și nr. 6228/2014 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 17.10.2013 Compania Națională De Autostrăzi și Drumuri Naționale Din România SA a depus cerere de executare silită prin care a solicitat declanșarea executării silite împotriva debitoarei B. M. în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/03.06.2011, astfel cum reiese din cererea depusă (f. 101).
Prin încheierea din 02.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București pronunțată în dosarul nr._/301/2013 (f. 77) s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva contestatorului din prezenta cauză, formându-se dosarul de executare nr. 2783/2013 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
La data de 23.04.2014 Compania Națională De Autostrăzi și Drumuri Naționale Din România SA a depus o nouă cerere de executare silită prin care a solicitat declanșarea executării silite împotriva debitoarei B. M. în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/12.05.2011, astfel cum reiese din cererea depusă (f. 64).
Prin încheierea din 21.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București pronunțată în dosarul nr._/301/2014 (f. 45) s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva contestatorului din prezenta cauză, formându-se dosarul de executare nr. 6228/2014 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R..
Cu titlu preliminar, în temeiul art. 248 alin. (1) C.pr. civ potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța va analiza cu prioritate excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
Potrivit dispozițiilor art. 25 C. pr. civ, procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. Astfel, în cazul în care cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanței de executare înainte de modificarea art. 650 alin. (1) C.pr.civ prin Legea 138/2014, este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența este înlăturată, regulă consacrată în art. 25 alin. (2) C.pr.civ.
Totodată, potrivit prevederilor art. 650 alin. (2) C. pr. Civ în forma anterioară republicării, ceea ce rezolvă instanța de executare reprezintă incidente apărute în cursul executării silite, astfel că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării instanței cu cererea de încuviințare a executării silite.
Intervenirea Deciziei Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 nu poate avea niciun efect asupra executărilor silite aflate în curs si pentru care s-a depus cererea de încuviințare a executării la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, întrucât aceasta produce efecte „numai pentru viitor”, cum anterior a fost arătat, nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau aflate în curs de desfășurare. În cazul executărilor silite în curs, competența organului de executare și, implicit și mediat, competența instanței de executare a fost fixată la data sesizării acesteia din urmă cu cererea de încuviințare a executării silite și – cu singura excepție a cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate – competența instanței de executare prevăzute de art. 650 alin. (1) NCPC, legal dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite.
Noile reguli de drept tranzitoriu prevăzute în cuprinsul art. 24 și următoarele C. pr.civ au ca scop asigurarea unei judecăți sau executări silite unitare, prin aplicarea acelorași norme juridice, în vigoare, după caz, la data începerii procesului sau la data începerii executării silite, garantând astfel stabilitatea și previzibilitatea raporturilor juridice procesuale. A fost așadar abandonat vechiul sistem, al izolării actelor de procedură, legea aplicabilă fiind stabilită în raport de fiecare act de procedură în parte (tempus regit actum), prevăzut de art. 725 alin. (1) C. pr. civ de la 1865.
Ca atare, întrucât în prezenta cauză cererile de încuviințare a executării silite au fost depuse la data de 17.10.2013, respectiv 23.04.2014, anterior publicării deciziei amintite și adoptării Legii 138/2014 care a modificat art. 650 alin. (1) C.pr.civ, astfel cum rezultă din data certă aplicată cererilor, competența de soluționare a prezentei cauze se determină potrivit art. 650 alin. (1) C. pr. civ, dispoziție legală în vigoare la momentul sesizării instanței de judecată. Astfel, instanța de executare este judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul executorului judecătoresc care face executarea, respectiv Judecătoria Sectorului 3 București.
Această concluzie se întemeiază și pe dispozițiile art. 24 C.pr.civ potrivit cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .. Prin urmare, executarea silită fiind declanșată anterior modificării normei de competență prin Legea 138/2014, în vigoare începând cu 20 octombrie 2014, act normativ prin care s-a stabilit că instanța de executare este judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului, noua normă de competență nu este aplicabilă în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, instanța constată că nu este competentă să soluționeze prezentul litigiu, motiv pentru care va admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite exceptia necompetentei teritoriale invocata de intimata.
Declina competenta de solutionare a cauzei privind pe contestatoarea B. M. cu domiciliul in sector 4, București, ., ., . și pe intimata C.-D. cu sediul in sector 6, București, .. 401A in favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
F. cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21.01.2016.
Președinte, Grefier,
M. C. A. A. D.
Red. Jud. M.C/Gref. AAD. 4 ex. 09.02.2016
| ← Acţiune pauliană. Sentința nr. 499/2016. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 212/2016. Judecătoria... → |
|---|
