Revendicare imobiliară. Sentința nr. 04/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 04/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 13570/2015
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. F.
GREFIER: S. O. A.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanții S. S., S. G. C. și C. A., în contradictoriu cu pârâții H. R. și H. A. C., având ca obiect revendicare imobiliară și grănițuire.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.10.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 04.11.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2012 sub nr._, reclamanții S. S., S. G. C. și C. A. l-au chemat în judecată pe pârâtul H. R., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate și liniștita posesie suprafața de 100 mp teren situată în București, .-11, sector 4;
- stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile și ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâtul să fie obligat să le respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren din proprietatea reclamanților care se află în posesia acestuia;
- rectificarea cărților funciare, în sensul că înscrierile făcute în cartea funciară a pârâtului și a reclamanților nu corespund cu situația reală;
- obligarea pârâtului să contribuie la refacerea gardului comun care va delimita proprietățile;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că aceștia sunt proprietarii terenului intravilan în suprafața totală de 2.880 mp situat în București, .-11, sector 4, iar suprafața de teren care rezultă din măsurătorile cadastrale este de 2780 mp.
S-a precizat că reclamanta S. S., împreună cu S. I., în timpul căsătoriei, au dobândit împreună suprafața de 510 mp teren indiviz, situată în București, ., sector 4, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 9045/23.04.1993 la fostul notariat de Stat al Sectorului 4 București. Imobilul a fost dobândit de la M. C. și M. V., care au vândut suprafața de 510 mp dintr-o suprafață totală de 850 mp pe care o aveau în proprietate. Conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 7651 din 19.04.1995 de către fostul Notariat de Stat al Sectorului 4 București, S. S. împreună cu S. I. au preluat în deplină proprietate și posesie suprafața de 510 mp teren fără construcții cu următoarele vecinătăți: la nord, pe o latură de 17,00 ml cu M. C. și V.; la vest pe o latură de 17,05 ml cu M. F.; la est pe o latură de 29,30 ml cu teren liber; la sud pe o latură de 30,70 ml cu .> S-a adăugat că, potrivit autorizațiilor de construire nr. 10P/1995 și 47P/1998 emise de Primăria Sector 4 București, a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 110/04.03.2008 emis de Consiliul Local Sector 4 București și încheierea de rectificare nr._/08.09.2011 emisă de BNP C. Ariadna Rossana, au construit o locuință pe terenul mai sus menționat.
S-a mai arătat că reclamanta S. S., împreună cu S. I., în timpul căsătoriei, au dobândit împreună suprafața de 2.370 mp teren situată în București, ., sector 4, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 7706 din 11.04.1996 la notarul public I. Sapsa. Imobilul a fost dobândit de la Basca E. și Basca R.-G.-I. care au vândut suprafața de 2.370 mp dintr-o suprafață totală de 4.370 mp pe care o aveau în proprietate. Terenul cumpărat are următoarele vecinătăți: la N-V, pe o lungime de 93,33 ml cu Casa Memoria la T. A. și drumul de acces al acesteia; la S-V, pe o lungime de 22,65 ml cu proprietatea Basca E.; la S-E, pe o lungime de 80,18 ml cu proprietățile din ., 7, 7A, 9 și pe o lungime de 12,87 ml cu .-E, pe o lungime de 40,11 ml cu proprietatea de la nr. 13 din . de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. 93 din 01.03.2012 de notar public S. M., proprietarii tabulari stabilesc cota de contribuție la dobândirea imobilului, respectiv cota indiviza de 1/2 pentru fiecare, iar astfel S. S. a devenit proprietara suprafeței indivize de teren de 1.440 mp.
S-a arătat că reclamantul S. G. - C. a dobândit suprafața indiviza de 576 mp de teren împreună cu cota de 25% din construcții de la tatăl său, S. I., prin donație, conform contractului de donație autentificat sub nr. 164 din 30.03.2012 de către BN S. M..
Reclamanta C. A. a dobândit suprafața indiviza de 864 mp de teren împreună cu cota de 25% din construcții de la tatăl său S. I., prin donație, conform contractului de donație autentificat sub nr. 164 din 30.03.2012 de către BN S. M..
Reclamanții au arătat că în cursul lunii noiembrie 2011 au efectuat cadastru terenului aflat în proprietate situat în București, ., sector 4, însă au aflat că din măsurătorile cadastrale efectuate la fața locului rezultă că sunt în posesia unei suprafețe de teren de 2.780 mp în loc de 2.880 mp, cât rezulta din documentele de proprietate.
Astfel, s-au adresat pârâtului și i-au adus la cunoștință situația, solicitându-i să le lase în deplină proprietate și posesia suprafața de 100 mp teren, iar acesta le-a răspuns prin adresa trimisă prin scrisoarea recomandată cu data de 06.01.2012.
Potrivit reclamanților, la data la care au cumpărat terenul în suprafața de 2.370 mp, situat în București, ., terenul avea gard care delimita proprietățile și a fost construit un gard nou pe vechiul hotar.
Totodată, au mai învederat că din totalul terenului deținut de pârât în .-17, sector 4, București, numai 1.120 mp sunt deținuți cu acte, restul de 219,21 mp fiind deținuți fără documente.
Au mai precizat și că, faptul că pârâtul este de acord să mute gardul cu aproximativ 2,2 m spre proprietatea sa, recunoscând chiar că o suprafață de aproximativ 44 mp din terenul acestora se afla în posesia sa, atestă că pârâtul cunoaște situația existentă la fața locului și posedă o suprafața de teren care nu îi aparține și pentru care nu plătește impozit.
În ceea ce privește rectificarea cărților fundare, s-a susținut că înscrierile făcute în cartea funciara a pârâtului și a reclamanților nu corespund cu situată reală. Astfel, din extrasul de carte funciară pentru informare nr. 8214 din data de 03.04.2012, rezultă că în CF nr._, pentru imobilului situat în București, .-11, sector 4, este înscrisă o suprafața de 2.780 mp, așa cum a fost constatată din măsurătorile cadastrale, și nu 2.880 mp, așa cum rezultă din actele de proprietate. Totodată, din certificatul de urbanism nr. 1339/35.772 din 21.11.2011 eliberat de Primarul Sectorului 4 București rezultă că imobilul situat în .-17 este compus din teren aflat în proprietatea pârâtului, în cartea funciara fiind înscrisă o suprafață de teren de 1.120 mp deținuți cu acte, restul de 219,21 mp fiind deținuți fără documente.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 111-119 C.pr.civ., art. 563 și urm. N.C.civ. și art 603 N.C.civ.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma totală de 2.099 lei, taxă judiciară de timbru.
La data de 04.09.2013, pârâtul H. R. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și respingerea cererii de obligare a sa la refacerea gardului comun (f. 33, vol. I).
În motivare, pârâtul H. R. a arătat că a dobândit terenul din .-17, respectiv trei loturi, în suprafața totală de 1.120 mp (1.339 mp din măsurători) prin cumpărare de la T. V., R. C., S. S., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 645/2003 autentificat la BNP M. R. E., iar aceste loturi sunt înregistrate la OCPI și la BCF Sector 4, astfel:
- 377,16 mp în ., dar din măsurători au reieșit 450,44 mp, având nr. cadastral 2726 și nr. C.F._;
- 405,7 mp în ., dar din măsurători au reieșit 492,39 mp, având nr. cadastral 2665 și nr. C.F. 8521;
- 337,14 mp în ., dar din măsurători au reieșit 396,38 mp, având nr. cadastral 3269 și nr. C.F._.
Potrivit pârâtului, reclamanta S. S. a susținut ulterior că ar trebui să mute gardul, că suprafața de 44 mp nu îi aparține și trebuie să își reintegreze în proprietate suprafața de 44 mp, iar întrucât nu este proprietar pe această suprafață de teren nu s-a opus, astfel că a transmis reclamantei acordul său expres să își mute gardul încât să includă în proprietatea sa această suprafața totală de 44 mp, cu atât mai mult cu cât chiar această își instalase gardul pe limita de proprietate.
Pârâtul a mai precizat că reclamanta în mod nejustificat l-a chemat în judecată, întrucât există și alți vecini care ar putea avea în proprietate suprafața acesteia de teren de 100 mp, fără ca acesta să fie în culpă.
Totodată, a mai precizat că a respectat tot timpul limitele de proprietate așa cum reieșeau din planurile terenului dobândit, precum și că este de acord în ceea ce privește mutarea gardului prin reintegrarea suprafeței de 44 mp, respectiv alinierea gardului aflat între cele două proprietăți spre latura N-V.
În ceea ce privește proba dreptului de proprietate asupra diferenței de 56 mp, pârâtul a precizat că reclamanta trebuie să probeze că este titulara dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
La data de 05.11.2013, reclamanții și-au completat acțiunea sub aspectul cadrului procesual pasiv, chemând-o în judecată și pe pârâta R. A.-C. pentru aceleași motive(f. 134, vol. I).
Pârâta R. A.-C. nu a depus întâmpinare în cauză, având aceeași poziție procesuală ca a pârâtului H. R..
Prin încheierea de ședință din data de 04.09.2013, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba cu expertiză în specialitate topografie (f. 55, vol. I).
La termenul de judecată din data de 30.10.2013 s-a administrat proba cu interogatoriul luat pârâtului H. R. și reclamantei S. S. (f. 110-111, vol. I), pârâtul renunțând la proba cu interogatoriul luat celorlalți doi reclamanți (f. 131, vol. I).
În ceea ce privește proba cu expertiză, în cauză s-au întocmit rapoarte de expertiză de către expert Borundel M. O. A. – parțial (f. 157-160, vol. I), expert B. M. (f. 212-218, vol. I) și de către comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D. (f. 23-32, vol. II), anexa nr. 3 la acest raport de expertiză fiind rectificată (f. 41, vol. II).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanții S. S., S. G. C. și C. A. sunt proprietarii unei suprafețe totale de teren de 2.880 mp, situate în București, .-11, sector 4, aceștia dobândind proprietatea imobilului astfel:
- reclamanta S. S., împreună cu S. I., în timpul căsătoriei, au dobândit împreună suprafața de teren de 510 mp indivizi, situată în București, ., sector 4, conform contractului de vânzare cumpărare-autentificat sub nr. 9045/23.04.1993 la fostul Notariat de Stat al Sectorului 4 București (f. 7, vol. I); această suprafață de teren a fost delimitată ulterior prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 7651 din 19.04.1995 de către fostul Notariat de Stat al Sectorului 4 București (f. 8, vol. I);
- reclamanta S. S., împreună cu S. I., în timpul căsătoriei, au dobândit împreună suprafața de teren de 2.370 mp, având adresa poștală la acel moment în București, ., sector 4, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 7706/11.04.1996 de notarul public I. Sapsa (f. 12, vol. I);
- prin actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. 93/01.03.2012 de notar public S. M., s-a stabilit ca bunul comun - imobil deținut în devălmășie de către reclamanta S. S. împreună cu S. I. să devină bun în coproprietate pe cote-părți ale foștilor soți – cotă de 1/2 (f. 10-11, vol. I.);
- reclamantul S. G. - C. a dobândit suprafața indiviza de 576 mp de teren, iar reclamanta C. A. a dobândit suprafața indiviza de 864 mp de teren prin donație de la S. I., conform contractului de donație autentificat sub nr. 164/30.03.2012 de către notar public S. M. (f. 14-15, vol. I).
Pârâții H. R. și H. A. C. sunt proprietarii unei suprafețe totale de teren de 1.120 mp, situate în București, .-17, sector 4, aceștia dobândind proprietatea a trei loturi de teren conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 645/28.08.2003 de notar public R. E. M. (f. 67-71, vol. I), astfel: o suprafață de 377,16 mp situată în . (ce are deschisă Carte Funciară nr._); o suprafață de 405,70 mp situată în .; și o suprafață de 337,46 mp situată în ..
Terenul proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de N-V cu suprafața de teren de 377,16 mp - având numărul poștal în . – proprietatea pârâților.
Dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului a fost înscris în Cartea Funciară nr._ (f. 18), din extrasul de carte funciară rezultând că este intabulată în Cartea Funciară numai o suprafață de 2.780 mp, iar nu suprafața totală de 2.880 mp ce rezultă din actele doveditoare ale dreptului de proprietate mai sus menționate.
Dreptul de proprietate al pârâților asupra lotului de teren în suprafață de 377,16 mp situat în București, ., sector 4, învecinat cu terenul reclamanților, a fost înscris în Cartea Funciară nr._, din extrasul de carte funciară rezultând că potrivit documentației cadastrale suprafața de teren reprezentată grafic ce a făcut obiectul intabulării în Cartea Funciară este de 450,44, deși din actul doveditor al dreptului de proprietate mai sus menționat rezultă că pârâții sunt proprietari numai asupra unei suprafețe de 377,16 mp (f. 48, vol. I).
În ceea ce privește delimitarea corectă a liniei de hotar dintre proprietățile mai sus menționate și amplasamentul corect al acestora, instanța reține că aceste aspecte au fost lămurite în mod temeinic în cauză prin raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit de către comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D. (f. 23-32, vol. II), astfel cum anexa nr. 3 la acest raport de expertiză a fost rectificată ulterior depunerii raportului (f. 41, vol. II).
Astfel, în ceea ce privește acest raport de expertiză, instanța reține că acesta a fost fundamentat în mod corect pe actele de proprietate deținute de părți și de asemenea constată și că atât reclamanții, dar și pârâții, au fost de acord cu concluziile acestui raport de expertiză.
Prin acest raport de expertiză s-a concluzionat faptul că linia dintre hotar între terenul proprietatea reclamanților situat în București, .-11, sector 4, și terenul proprietatea pârâților situat în București, .-17, sector 4, trebuie să se afle pe aliniamentul punctelor 6 R, 11 R și 1 R identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
Această linie de hotar corect identificată de comisia de experți este diferită de cea care se află în fapt, în prezent, pe aliniamentul punctelor 8, 1 și 6, pe care este edificat și un gard.
În raport de determinarea corectă a limitei de hotar dintre cele două proprietăți, rezultă și că pârâții au încălcat proprietatea de teren a reclamanților, ocupând astfel suprafața de teren de 76,61 mp, ce rezultă a fi proprietatea reclamanților, delimitată conform punctelor 6 R, 11 R, 1 R, 6, 7 și 8, identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
În drept, instanța reține că, potrivit art. 560 din Codul Civil din anul 2009 (aplicabil litigiului de față – în continuare ”C.civ.”), proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Acest text dă dreptul proprietarului să solicite grănițuirea, chiar dacă proprietarul imobilului învecinat nu tulbură în nici un fel exercițiul dreptului său de proprietate. Cu atât mai mult, acțiunea în grănițuire este întemeiată, atunci când proprietarul vecin încalcă folosința imobilului prin posedarea fără drept a acestuia și tulbură exercițiul normal al dreptului de proprietate.
Față de delimitarea corectă a liniei de hotar dintre cele două proprietăți mai sus menționate conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D., instanța va stabili linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților situat în București, .-11, sector 4, și terenul proprietatea pârâților situat în București, .-17, sector 4, pe aliniamentul punctelor 6 R, 11 R și 1 R identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia de experți.
Potrivit dispozițiilor art. 555 alin. 1 C.civ., proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege, iar conform art. 563 alin. 1 C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept
În cauza de față instanța reține că reclamanții sunt proprietarii și ai suprafeței de teren de 76,61 mp, situate în București, .-17, sector 4, delimitate conform punctelor 6 R, 11 R, 1 R, 6, 7 și 8, identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia de experți, însă nu se pot bucura de prerogativele conferite de acest drept pe întreaga suprafață deoarece această suprafață de teren se află în posesia pârâților, care nu au prezentat un titlu valabil pentru respectiva suprafață de teren.
La reținerea acestei situații de fapt, instanța mai are în vedere și faptul că, astfel cum s-a reținut prin raportul de expertiză mai sus reținut, pârâții sunt proprietarii unei suprafețe totale de teren de 1.120 mp conform actelor de proprietate, iar în fapt posedă o suprafață mai mare (1.680 mp – conform raportului de expertiză întocmit în cauză).
În aceste condiții, față de prevederile art. 563 C.civ., instanța urmează să admită capătul de cerere privind revendicarea și să oblige pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 76,61 mp situată în București, .-17, sector 4, delimitată conform punctelor 6 R, 11 R, 1 R, 6, 7 și 8 identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
Referitor la capătul de cerere privitor la rectificarea cărților funciare, instanța constată că dispozițiile art. 908 C.civ. stipulează următoarele: ”(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
(3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.
(4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare”.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect rectificarea cărților funciare, invocată din oficiu, instanța apreciază că aceasta este întemeiată în ceea ce privește rectificarea cărții funciare aferente imobilului proprietatea reclamanților.
Sub acest aspect, instanța reține că din prevederile art. 908 alin. 2 și 4 C.civ. rezultă că acțiunea în rectificare privește îndeosebi ipoteza pârâtului, respectiv acea situație în care reclamanta nu poate apela la procedura administrativă pentru a se opera modificările necesare cu privire la cartea funciară aferentă proprietății pârâtului chemat în judecată.
În ceea ce privește cartea funciară aferentă imobilului proprietatea reclamanților, instanța reține că oricum aceștia au posibilitatea ca în baza hotărârii judecătorești să urmeze procedura administrativă pentru înscrierea dreptului de proprietate.
Mai mult, referitor la pretinsa rectificare a cărții funciare aferente imobilului proprietatea reclamanților, instanța apreciază că, în raport de admiterea capătului de cerere privind revendicarea, aceasta constituie o intabulare a dreptului de proprietate în favoarea reclamanților cu privire la suprafața de 76,61 mp, iar nu o rectificare a cărții funciare, întrucât această suprafață de teren nu a fost înscrisă în cartea funciară aferentă proprietății reclamanților – C.F. nr._, așa cum reiese din extrasul de carte funciară aflat la dosar(f. 18, 47 vol. I).
Astfel, pe baza prezentei hotărâri reclamanții urmează a urma procedura administrativă pentru a-și intabula în cartea funciară și această suprafață de teren pentru care dețin titlu de proprietate, iar în atare situație, față de cele mai sus expuse, instanța va respinge capătul de cerere având ca obiect rectificarea cărții funciare aferente imobilului proprietatea reclamanților, ca inadmisibil.
Pe fondul cererii privind rectificarea cărții funciare aferente imobilului proprietatea pârâților, instanța apreciază că această solicitare este întemeiată, în raport de prevederile art. 908 alin. 1 pct. 4 C.civ., instanța apreciind că, în raport de soluția ce se va pronunța cu privire la revendicarea suprafeței de 76,61 mp, înscrierea din cartea funciară nu va mai fi în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
În consecință, instanța va dispune rectificarea cărții funciare nr._ deschise la O.C.P.I. - Sector 4 (cu privire la imobilul teren din .) sub aspectul limitei de proprietate dintre cele două imobile mai sus menționate, conform punctelor 6 R, 11 R și 1 R și coordonatelor punctelor de contur aferente, identificate potrivit anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
În ceea ce privește edificarea gardului comun, instanța apreciază că, în condițiile stabilirii altei limite de hotar decât cea existente în fapt, se va impune delimitarea celor două proprietăți prin gard despărțitor, potrivit limitelor de proprietate stabilite prin prezenta hotărâre.
Întrucât potrivit art. 662 alin. 1 C.civ., ”oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune”, instanța apreciază că se impune obligarea pârâților să contribuie la edificarea gardului comun ce va delimita cele două imobile mai sus menționate pe aliniamentul punctelor 6 R, 11 R și 1 R, cu o cotă de 1/2. Sub acest aspect, instanța mai are în vedere și că prin concluziile formulate pe fondul cauzei la ultimul termen de judecată, pârâții au arătat că sunt de acord să contribuie la gardul comun.
Referitor la solicitarea reclamanților formulată cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, privind refacerea gardului comun în temeiul H.G. nr. 525/1996, instanța apreciază că aceasta nu a făcut obiectul judecății și nici nu s-au administrat probe sub acest aspect din același motiv, situație în care instanța apreciază că nu se poate dispune în acest sens prin prezenta hotărâre, mai ales în condițiile în care instanța apreciază că oricum edificarea gardului despărțitor ar trebui să se facă conform prevederilor legale în vigoare la momentul edificării și în raport de situația de fapt de la acel moment.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată completată, conform celor mai sus expuse.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța constată că, potrivit art. 274 alin 1 V.C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
În cauza de față instanța reține că pârâții sunt în culpă procesuală față de admiterea cererii de chemare în jduecată conform celor mai sus expuse.
În acest sens, instanța apreciază că, deși pârâții au invocat că au recunoscut pretențiile reclamantei cu privire la o suprafață de 44 mp, totuși în cauză a rezultat că reclamanții erau îndreptățiți la o suprafață mai mare, de cca. 77 mp, ce se afla în posesia pârâților, iar singura posibilitate pentru reclamanți de a-și valorifica dreptul nu era decât formularea acțiunii în revendicare, care a necesitat administrarea inclusiv a probei cu expertiză tehnică.
Mai mult, instanța are în vedere că, deși pârâții au au recunoscut pretențiile reclamantei cu privire la o suprafață de 44 mp, totuși chiar la momomentul introducerii acțiunii aceștia încă exercitau posesia asupra suprafeței de teren.
În atare situație, reținând culpa procesuală a pârâților, instanța urmează a-i obliga pe aceștia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 12.225,44 lei către reclamanți, alcătuite din următoarele sume:
a) 6.000 lei, reprezentând onorariu de avocat achitat de către reclamanți conform chitanțelor nr. 07/28.10.2015 și nr. 06/26.10.2015 emise de av. S. M. (f. 48-49); referitor la acest onorariu de avocat, contrar susținerilor pârâților, instanța reține că acesta este rezonabil și se justifică în raport de munca îndeplinită de avocat în cauză, complexitatea procesului și termenele de judecată la care s-a prezentat apărătorul ales, astfel că nu se impune reducerea;
b) 3.603,60 lei, reprezentând sume achitate pentru administrarea expertizelor tehnice administrate în cauză, conform chitanțelor emise la 29.11.2013 de către CEC Bank (f. 149, vol. I) și ordinului de plată din data de 14.05.2015 înregistrat la BCR (f. 8, vol. II); referitor la susținerile pârâților privind împiedicarea reclamantei la efectuarea expertizei de către expertul Borundel, instanța are în vedere că oricum acest onorariu s-a acordat acestui expert numai pentru partea din expertiză efectuată (250 lei), iar diferența de 950 lei a fost redistribuită în favoarea expertului B. A., care a întocmit un raport de expertiză topografică în cauză, situație în care nu se poate înlătua acest onorariu din cheltuielile de judecată acordate;
c) 1.744,44 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru acordată proporțional pentru capătul de cerere având ca obiect revendicarea, calculată în raport de valoarea suprafeței de teren cu privire la care s-a admis acțiunea, 8 lei + 8 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru aferente celorlalte capete de cerere admise, iar 6 lei, timbru judiciar;
d) 800 lei, reprezentând onorariu achitat de reclamanți expertului parte conform chitanței nr._/21.10.2015 emisă de PFA C. S. (f. 50, vol. II) și redus de instanță de la suma de 2.400 lei; sub acest aspect, instanța are în vedere că suma de 2.400 lei solicitată de reclamanți cu acest titlu apare ca având un cuantum nerezonabil și disproporționat față de munca efectuată de expertul parte și însemnătatea acesteia în cauză, mai ales în condițiile în care cu asemenea sumă a fost remunerată în cauză munca comisiei alcătuite din 3 experți; așadar, instanța apreciază că în cauză se impune a se pune în sarcina pârâților numai o sumă de 800 lei cu acest titlu, această sumă având un cuantum rezonabil;
e) 55,40 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu fotocopierea documentelor, dovedite cu bonurile fiscale depuse la dosar (f. 43, vol. II), cu privire la care instanța apreciază că au un cuantum rezonabil și că rezultă că au fost efectuate cu ocazia prezentului proces, mai ales în condițiile în care fotocoperea s-a realizat la punctul de lucru al prestatorului de servicii de la Judecătoria Sectorului 4 București.
Instanța va respinge totuși cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în ceea ce privește contravaloarea cartușului de imprimantă (181,50 lei), apreciind că nu se jutifică acordarea unei asemenea cheltuieli în cauză în raport de împrejurarea că documentele ce au fost imprimate de către reclamanți în cauză nu au fost deloc numeroase, pentru a se justifica acoperirea cheltuielilor de achiziționare a unui cartuș întreg de imprimantă și în condițiile în care imprimarea unui număr redus de pagini generează costuri reduse chiar dacă s-ar apela la o societate prestatoare de servicii în acest sens. Mai mult, instanța constată că această cheltuială cu achiziționarea cartușului de imprimantă apare ca fiind efectuată la dat de 13.10.2015 (f. 44), la sfârșitul procesului.
Totodată, în esență pentru aceleași considerente referitor la numărul redus de pagini imprimate de către reclamanți pentru a fi depuse în prezentul dosar, instanța apreciază că nu se impune nici acordarea cheltuielilor de judecată privind achiziționarea a două top-uri de hârtie, conform bonului fiscal din data de 07.10.2015 (f. 43). De asemenea, în condițiile în care în cauză nu era necesar a se depune folii protecții documente, instanța nu va acorda nici sumele solicitate cu acest titlu de către reclamanți conform aceluiași bon.
În cauză instanța nu va acorda nici cheltuielile de transport (cu metroul) solicitate de către reclamanți, întrucât instanța nu are certitudinea că toate acestea au fost efectuate pentru ca reclamanții să se deplaseze la prezentul proces, mai ales în condițiile în care din cartelele de metrou depuse la dosar rezultă că multe din călătorii au fost efectuate la stații de metrou ce nu corespund cu sediul instanței sau domiciliul reclamanților.
Întrucât culpa procesuală aparține pârâților, instanța va respinge cererea acestora de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect rectificarea cărților funciare, în ceea ce privește rectificarea cărții funciare aferente imobilului proprietatea reclamanților.
Respinge capătul de cerere având ca obiect rectificarea cărții funciare aferente imobilului proprietatea reclamanților, ca inadmisibil.
Admite în parte cererea de chemare în judecată completată, formulată de reclamanții S. S., S. G. C. și C. A., toți cu domiciliul în București, ., sector 4, în contradictoriu cu pârâții H. R. și H. A. C., ambii cu domiciliul în București, Splaiul Unirii nr. 12, ., ..
Stabilește linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților situat în București, .-11, sector 4, și terenul proprietatea pârâților situat în București, .-17, sector 4, pe aliniamentul punctelor 6 R, 11 R și 1 R identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 76,61 mp situată în București, .-17, sector 4, delimitată conform punctelor 6 R, 11 R, 1 R, 6, 7 și 8 identificate conform anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
Dispune rectificarea cărții funciare nr._ deschise la O.C.P.I. - Sector 4 (cu privire la imobilul teren din .) sub aspectul limitei de proprietate dintre cele două imobile mai sus menționate, conform punctelor 6 R, 11 R și 1 R și coordonatelor punctelor de contur aferente, identificate potrivit anexei nr. 3 - rectificată la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de comisia alcătuită din experții Gament C., G. M. și G. M. D..
Obligă pârâții să contribuie la edificarea gardului comun ce va delimita cele două imobile mai sus menționate pe aliniamentul punctelor 6 R, 11 R și 1 R, cu o cotă de 1/2.
Obligă pârâții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 12.225,44 lei către reclamanți.
Respinge cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. F. S. O.A.
Red. M.F./Dact. S.O.A./7 ex./02.02.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5285/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Hotărâre din 08-12-2015, Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
