Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5282/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5282/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 5282/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A CIVILĂ
.....
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5282
Ședința din camera de consiliu din data de 07 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. S.
GREFIER: A. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta G. S. Energy România SA și pe pârâta R. E., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită, cererea soluționându-se fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 1027 și art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea reclamantei, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.
În temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 06.04.2015, sub nr._, reclamanta . Romania SA a chemat-o în judecată pe pârâta R. E., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2.168,44 lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor fiscale emise perioada mai 2014 – februarie 2015, precum și a sumei de 66,63 lei, reprezentând penalități de întârziere. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că i-a livrat pârâtei gaze naturale în temeiul contractului pe care l-a încheiat cu aceasta, însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativă asumată de achitare a facturilor aferente.
A mai arătat că majorările de întârziere, în valoare de 66,63 lei, au fost calculate în conformitate cu prevederile art. 10 alin.1 lit.a din condițiile standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici, aprobate prin Ordinul A.N.R.E. nr.77/2009.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 150 alin. 1 și 2, art. 223 alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628 alin. 2, art. 662, art. 1025-1032 Cod procedură civilă, art. 1270, art. 1516, art. 1535 Cod civil, art. 969 și urm., art. 1073 Vechiul Cod civil, art. 120 alin. 7 Cod procedură fiscală, art. 155 alin. 28 Cod fiscal, Ordinul ANRE nr. 77/2009, Ordinul ANRE nr. 42/2012, vechea lege a gazelor nr. 351/2004, legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
În dovedirea susținerilor sale, conform art. 150 Cod procedură civilă, reclamanta a depus la dosar, în copii, următoarele înscrisuri: extras de cont, facturi fiscale, contractul nr._/11.03.2013.
Cererea a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru de 200 lei, conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
Deși procedura scrisă prevăzută de art. 1029 alin. 3 Cod procedură civilă a fost legal efectuată în cauză, pârâta nu a formulat un răspuns la pretențiile reclamantei
Conform art.1.029 alin. 2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei a avut loc în cameră de consiliu, cu citarea părților. Instanța a încuviințat, la solicitarea reclamantei, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:
La data de 11.03.2013, reclamanta . Romania SA, în calitate de furnizor, a încheiat cu pârâta R. E., în calitate de consumator, contractul nr._, având ca obiect furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii casnici la locul de consum situat în .. 18, București. Totodată, părțile au încheiat contractul nr._/27.11.2014, având ca obiect serviciile de verificare și revizie tehnică periodică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale.
În temeiul acestor contracte, reclamanta a emis în sarcina pârâtei facturile fiscale nr._/16.05.2014,_/17.06.2014,_/16.07.2014,_/16.08.2014,_/19.09.2014,_/16.10.2014,_/17.11.2014,_/16.12.2014,_/19.01.2015,_/16.02.2015,_/25.02.2015, din care contravaloarea cărora a rămas neachitată suma de 2.168,44 lei.
În drept, având în vedere data raporturilor contractuale dintre părți, în temeiul art. 3 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului cod civil, acestea sunt guvernate de dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Noul cod civil (denumit în continuare Cod civil). Conform art. 1270 Cod civil, Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1350 alin. 1 Cod civil, Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.
Nerespectarea acestor prevederi angrenează răspunderea contractuală ale părții culpabile, în condițiile art. 1516 alin. 2 Cod civil, care conferă, printre altele, dreptul creditorului de a cere executarea silită a obligației ce incumbă debitorului. Totodată, în cauză sunt aplicabile și prevederile speciale ale Ordinului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2009 privind aprobarea contractelor cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, care, în art. 9 lit. a, prevede: consumatorul are obligația să achite integral și la termen factura emisă de furnizor, reprezentând contravaloarea serviciului pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, precum și după caz, a majorărilor de întârziere aferente.
În conformitate cu regulile sarcinii probei în materia răspunderii civile contractuale, instanța reține că, în cazul obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între debitor și creditor, în sensul că mai întâi creditorul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea.
Instanța reține că, în temeiul celor două contracte prezentate anterior și al facturilor atașate cererii de chemare în judecată, pârâta datorează reclamantei suma de 2168,44 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de i-au fost prestate, iar, în prezentul litigiu, nu a dovedit achitarea acesteia, motiv pentru care pretențiile principale ale reclamantei sunt întemeiate.
Cu privire la majorările de întârziere în cuantum de 66,63 lei, solicitate de către reclamantă, instanța reține că, potrivit art. 61 alin. 2 lit. a din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe, după caz: a) penalizări. În acest sens, potrivit art. 10 alin. 1 lit. a din contractul cadru prevăzut de Ordinul ANRE nr. 77/2009, Neachitarea facturii reprezentând contravaloarea serviciului de furnizare a gazelor naturale, în termenul stipulat în contractul de furnizare, atrage: a) perceperea de majorări de întârziere, dacă obligația de plată nu a fost îndeplinită în termen de 15 zile calendaristice de la data scadenței; nivelul majorării de întârziere este calculat asupra valorii neachitate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua următoare scadenței și până la achitarea integrală a facturii, inclusiv ziua plății; nivelul majorării de întârziere este egal cu nivelul dobânzii de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, stabilit în condițiile precizate de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; totalul majorărilor de întârziere nu poate depăși nivelul debitului. Conform acestor prevederi legale și contractuale, reclamanta a procedat în mod corect la perceperea acestei sume de bani, cu titlu de penalități de întârziere, conform art. 119- 1201 din Codul de procedură fiscală.
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea formulată de reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA SA împotriva pârâtei R. E., care va fi obligată la plata sumelor de bani indicate mai sus.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 1031 alin. 1 și art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâta urmează a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, suportate de către reclamantă cu prilejul soluționării cererii de chemare în judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . ROMANIA SA, cu sediul procesual ales în București, .. 10A, Clădirea C3, ., având J_ și CUI_ împotriva pârâtei R. E., domiciliată în București, sector 5, ..18, ._.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 2.168,44 lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor fiscale emise perioada mai 2014 – februarie 2015, precum și suma de 66,63 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
Executorie de drept.
Cu apel care se depune la Judecătoria Sector 5 București în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. S. A. S.
Red. Jud. I.S. / 4 ex./ 01.09.2015
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 5210/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5287/2015. Judecătoria... → |
|---|
