Contestaţie la executare. Sentința nr. 3571/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3571/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 3571/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECTIA A II-A CIVILA
.....
Sentinta civila nr. 3571/2015
Ședința publica de la 13 Mai 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE - I. U.
GREFIER - A. S.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe contestatoarea . SRL și pe intimata A. - A. FISCALĂ PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII - DIRECTIA GENERALĂ REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCUREȘTI, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publica au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de sedinta care invedereaza instantei lipsa partilor la acest termen de judecata.
Instanta, in temeiul art. 255 N.c.p.c. rap. la art. 258 N.c.p.c., incuviinteaza pentru ambele parti proba cu inscrisuri, apreciind ca este admisibila potrivit legii si duce la solutionarea cauzei. Totodata, respinge proba cu expertiza contabila, solicitata de contestatoare, ca nefiind utila cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare,
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 27.10.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._, contestatoarea . SRL a chemat în judecată pe intimata A. – ADMINISTRAȚIA FISCALĂ PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, formulând contestație la executare împotriva procesului - verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunurile mobile, încheiat la data de 14.10.2014 și înregistrat în evidențele intimatei pârâte sub nr._/2014, a procesului - verbal nr. 1371/3/16.10.2014 eliberat de la A. Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, a Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii înregistrată sub nr._/2014 la A. Direcția Regională Antifraudă Fiscală București și a Referatului justificativ al măsurilor asiguratorii înregistrat sub nr._/2014 înregistrat la A. Direcția Regională Antifraudă Fiscală București.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin înscrisurile menționate și în special prin procesul - verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunurile mobile s-au dispus în mod neîntemeiat măsuri asiguratorii asupra bunurilor acesteia, în cuantum de 30.383.315 lei.
In ceea ce priveste procesul- verbal intocmit la data de 16.10.2014 de catre Directia Regionala Fiscala Antifrauda Bucuresti, a aratat ca acesta a fost intocmit de catre inspectorii antifrauda B. C., B. A. si M. S.. Referitor la inspectorii B. A. si M. S., ce au semnat inscrisul sus-mentionat, a aratat ca acestia se aflau in stare de incompatibilitate, impotriva lor fiind formulata plangere penala la Sectia 2 Politie, inregistrata sub nr._/10.10.2014.
A mentionat contestatoarea ca in decursul mai multor ani . SRL a fost controlata in conditiile legii de catre organele de specialitate iar concluziile au fost ca nu a fost incalcata legislatia in vigoare in ceea ce priveste fiscalitatea si normele contabilitatii.
A mai aratat că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii este netemeinică și nelegală, nefiind motivată în mod corespunzător.
Astfel, motivarea actelor administrative reprezinta o conditie de valabilitate a acestora, emitentului unui astfel de act revenindu-i obligatia de a indica in mod neechivoc elementele de fapt si de drept care au stat la baza solutiei adoptate, atat pentru a putea fi cunoscute de contribuabil si in functie de care sa-si poata formula apararile dar si pentru ca instanta de judecata sa-si poata exercita un control efectiv al legalitatii actului.
In speta, organul fiscal a apreciat de la sine putere ca exista pericolul ca . SRL sa se sustraga, sa se ascunda sau sa-si risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
In subsidiar, contestatoarea a solicitat diminuarea cuantumului deciziei de instituire a masurilor asiguratorii de la suma de 30.383.315 lei la cel ce va rezulta ca urmare a efectuarii unei expertize contabile in cauza.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 21 din Constituția României privind accesul liber la înfăptuirea justiției, art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 72, art. 205, art. 207 din Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 52 din Constituția României.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosar, in copii certificate, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri mobile incheiat la data de 14.10.2014; decizia de instituire a masurilor asiguratorii emisa la data de 08.10.2014; referat justificativ al masurilor asiguratorii emis la data de 08.10.2014; procesul- verbal incheiat de A. la data de 16.10.2014.
În termen legal și în apărare, intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu privire la anularea Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii înregistrată sub nr._/2014, solicitând introducerea în cauză a A. – Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
În privința sechestrului asigurătoriu pentru bunurile mobile nr._/2014, intimata a arătat că acesta a fost dispus cu respectarea normelor juridice în materie, contestatoarea neindicând, în concret, motivele de fapt și de drept în susținerea cererii de anulare a procesului – verbal de sechestru asigurător bunuri mobile.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 129, 149 C.proc.fisc.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei.
La termenul de judecată din data de 15.01.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Prin sentinta civila nr. 413/15.01.2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti in dosarul nr._ a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale, fiind declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Prin adresa nr._ a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti cauza a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.02.2015.
Au fost atasate la dosar de catre intimata, in copii certificate, actele ce au stat la baza emiterii procesului- verbal de sechestru asigurator pentru bunuri mobile nr._, incheiat la data de 14.10.2014, precum si a deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr._/08.10.2014.
La termenul din data de 13.05.2015 instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, apreciind ca este admisibila potrivit legii si duce la solutionarea cauzei. Totodata, a respins proba cu expertiza contabila, solicitata de contestatoare, ca nefiind utila cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Prin Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr._/08.10.2014, in tem. art. 129 din OG nr. 92/2003 privind C.pr.fisc., intimata a dispus masuri asiguratorii împotriva contestatoarei pana la concurenta sumei de 17.400.532 lei, suma estimata ca datorata bugetului de stat fiind de 30.383.315 lei. S-a stabilit ca mod de aducere la îndeplinire a acestor masuri: sechestru asigurător asupra bunurilor mobile, poprire asigurătorie pe sumele urmăribile datorate cu orice titlu de către terțe persoane și pe conturile de disponibilități și de depozite.
Astfel cum s-a reținut in decizie, necesitatea dispunerii masurilor a rezultat in urma controlului inspectorilor antifraudă care au constatat abateri de la prevederile fiscale ce au determinat modificarea bazei de impozitare aferentă impozitului pe profit și taxei pe valoarea adăugată. S-a mai reținut că societatea contestatoare are ca obiect principal de activitate „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” și desfășoară efectiv activitate constând în comerț cu materiale de construcții, prestări servicii constând în lucrări de construcții rezidențiale și nerezidențiale. Societatea nu figurează înregistrată în baza de date A. ca plătitor de TVA la încasare.
În urma controlului efectuat, inspectorii au constatat înregistrarea unor operațiuni contabile și TVA deductibilă fără documente legale sau fără justificare legală în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit și a TVA. În acest sens au fost întocmite, pe lângă Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr._/14.10.2014, procesul-verbal nr. 1371/16.10.2014 și referatul justificativ al măsurilor asigurătorii nr._/08.10.2014.
Cât privește prezenta contestație, întemeiată pe disp. OG nr. 92/2003 rep. (C.pr. fisc.), instanța nu poate verifica titlul și actele contestate decât din prisma legalității întocmirii lor, având in vedere ca, in conf. cu disp. art. 205 din OG nr. 92/2003 rep, contestatoarea dispunea de o procedura speciala in acest sens.
Ori, analizând decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, se observă că aceasta a fost întocmită cu respectarea disp. art. 43 si 129 din OG nr. 92/2003 rep.
Conform art. 129 al. 2 din OG nr. 92/2003 „Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”.
Din lecturarea deciziei contestate reiese faptul că constatările inspectorilor sunt rezultatul informațiilor culese din baza de date a contestatoarei, respectiv din evidențele contabile și fiscale. Se mai reține în decizie faptul că nu au fost prezentate documentele financiar-contabile aferente anului 2012 și parțial 2013, 2014, deși au fost solicitate de inspectori, justificarea administratorului fiind aceea că au fost sustrase de persoane necunoscute dintr-un autoturism. De asemenea, intimata, a considerat necesara măsura luată întrucât există elemente care indica pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire ori să-și risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând in mod considerabil colectarea. Textul legal indicat nu prevede obligația pentru intimată de a proba existența pericolului de sustragere, risipire a patrimoniului ci doar justificarea măsurii asigurătorii luate prin una din aceste situații.
Cât privește cuantumul debitului constatat de intimată, contestatoarea are la îndemână, pe calea contenciosului administrativ, efectuarea unei expertize contabile și verificarea temeiniciei măsurilor luate.
Astfel, pentru considerentele expuse și ținând cont de dispozițiile prev. de OG nr. 92/2003 rep., instanța va respinge contestația ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge contestația la executare, formulata de contestatoarea . SRL, R_, CUI_, cu sediul procesual ales în București .. 5, . 2, ., în contradictoriu cu intimata A. – ADMINISTRAȚIA FISCALĂ PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 2, ., ca neîntemeiată.
Cu apel care se depune la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica de la 13 Mai 2015.
P., GREFIER,
Red I.U./Th.red.A.S., I.U./5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3573/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3694/2015. Judecătoria... → |
|---|
