Contestaţie la executare. Sentința nr. 7464/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7464/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 7464/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7464/2015

Ședința publică de la 19 Octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: M. – I. D.

GREFIER: M. – D. I.

Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatoarea A. A. L. și pe intimata C., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, prin serviciul registratură, apărătorul contestatoarei a depus o cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare și un set de înscrisuri in susținere.

Instanța, față de lipsa părților, dispune strigarea dosarului la sfârșitul ședinței.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Instanța, cu privire la cererea de amânare formulată de apărătorul contestatoarei pentru imposibilitate de prezentare, o va respinge, ca neîntemeiată, având in vedere că din actele depuse in susținere, rezultă că dl avocat trebuia să se prezinte la Aeroportul Otopeni la orele 13.25, in contextul in care ședința de judecată s-a finalizat la in jurul orelor 11.00.

Referitor la excepția inadmisibilității contestației la executare pe aspectele de nelegalitate și netemeinicie, invocată de către intimată, o va recalifica drept apărare de fond.

Totodată, instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 N.C.proc.civ. declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.06.2015, sub nr. _ , contestatoarea A. A. L. a chemat în judecată pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. _/2014 al B. C. V. și M.-A. D., în baza titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012 și . nr._/31.01.2012.

În motivarea acțiunii s-a arătat că s-a reținut de către intimată faptul că partea contestatoare a circulat la datele de 21 și 24.08.2011 pe un sector de drum public fără a avea rovignetă, motiv pentru care aceasta a întocmit câte un proces-verbal de constatare a contravenției în lipsă, prin care contestatorul a fost obligat la plata unor amenzi de 250 lei și achitarea contravalorii rovinietelor echivalentul în lei a 28 euro.

S-a învederat de către contestator faptul că, până în momentul primirii actelor care privesc punerea în executare ca urmare a neachitării obligațiilor către C.N.A.D.N.R., nu a fost înștiințat de existența unei contravenții emise pentru circulația fără rovignetă pe drumurile publice, nu a primit personal, prin poștă sau prin alte mijloace niciun proces-verbal de contravenție. Față de acest aspect, contestatorul nu a avut posibilitatea să conteste respectivele procese-verbale în termenul legal de 15 zile și nici nu a putut beneficia de dreptul său legal de a putea plăti jumătate din cuantumul amenzii în termen de 48 de ore de la emiterea/comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției. Mai mult, contestatorul este obligat să achite, pe lângă amendă și cheltuieli de executare silită în valoare de 489,60 lei pentru fiecare contravenție, cheltuieli pe care contestatorul le consideră exagerate în comparație cu suma datorată pentru neplata rovinietei (250 lei) și nejustificate.

De asemenea, contestatorul a apreciat că titlurilor executorii sunt lovite de nulitate potrivit dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2011 întrucât aceste acte ar trebui să poarte în mod imperativ semnătura olografă a agentului constatator, iar fapta ar trebui să fie constatată printr-un sistem de monitorizare omologat.

Având în vedere modificările aduse OG nr. 15/2002 prin Legea nr. 144/2012, aplicarea inclusiv a unei sancțiuni ce constă în plata unei despăgubiri în cuantum de 28 Euro este nelegală și contestatorul putea fi sancționat o singură dată pentru circularea fără rovinietă pe parcursul unei luni calendaristice, al doilea proces-verbal încheiat fiind nul.

În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. C.proc.civ., OG nr. 2/2001.

Prin Serviciul Registratură, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 20.03.2015, prin care a solicitat respingerea contestației la executare formulată împotriva executării silite efectuată de B. L. și M. în baza titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare a contravenției .>R12 nr._/31.01.2012 și . nr._/31.01.2012, generate și semnate electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise în dosarul execuțional nr. _/2014. Pe cale de excepție s-a invocat inadmisibilitatea acțiunii în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlurile executorii.

Cu privire la excepția inadmisibilității, intimata a arătat faptul că în speță executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și prin urmare motivele invocate de către contestator reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu nu pot fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În drept, au fost invocate prevederile art. 712 N.C.proc.civ.

Pe fondul cauzei, s-a arătat faptul că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că în datele de 21.08.2011 și 24.08.2011, pe drumurile naționale, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare _ , aparținând dnei A. A. L., a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, astfel cum aceasta este definită de prevederile art. 1 alin. 11 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare. Conform dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, fapta săvârșită de către contestatoare a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 500 lei. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, contestatoare a fost obligată să achite și tariful de despăgubire în valoare de 56 Euro.

Emiterea și comunicarea procesului-verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, iar de la data comunicării procesului-verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatoarea nu a îndeplinit de bună voie obligația de plată a creanței stabilită în titlul executoriu. În acest sens, s-a arătat că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptelor contravenționale, respectiv 21.08.2011 și 24.08.2011 și perioada cuprinsă între data emiterii proceselor-verbale de contravenție, respectiv 31.01.2012, nu depășește termenul de 6 luni, iar comunicarea proceselor-verbal de contravenție s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 05.08.2011, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent, fără a se depăși termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii.

Prin Încheierea din Camera de consiliu, instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare a contravenției .>R12 nr._/31.01.2012 și . nr._/31.01.2012 și în temeiul art. 665 alin. 7 N.C.proc.civ., instanța a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlurile executorii în cauză.

Cu privire la valoarea cheltuielilor de executare contestate de către debitorul-contestator, intimata a arătat că acestea se încadrează în limitele legale admise de O.M.J. nr. 2561/2012 și au fost stabilite cu respectarea art. 669 N.C.proc.civ. și a Legii nr. 188/2000 republicată.

Față de aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului-verbal de contravenție, invocate de către contestator, intimata a susținut faptul că debitorul a avut la dispoziție, din momentul comunicării proceselor-verbale contestate, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001 și nu a apelat la această cale procesuală, astfel că titlurile executorii își mențin puterea executorie, conform art. 37 din OG nr. 2/2001.

Atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului-verbal de contravenție ridicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 N.C.proc.civ.

În ce privește aspectele legate de omologarea mijlocului tehnic de constatare a contravenției, intimata a susținut faptul că aspectele invocate de către contestator nu atrag nulitatea actului sancționator față de prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001.

Cu privire la afirmația contestatorului în sensul că putea fi sancționat o singură dată pe parcursul unei luni, cu referire la prevederile Legii nr. 144/2012 pentru modificarea OG nr. 15/2002, intimata a arătata că aceasta se aplică de la data intrării în vigoare a acestei legi, deci pentru faptele contravenționale săvârșite după această dată. În speță, faptele contravenționale au fost săvârșite în data de 21.08.2011, respectiv 24.08.2011, deci anterior datei la care Legea nr. 144/2012 a intrat în vigoare.

De asemenea, intimata a apreciat că în cauză nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silită a creanțelor rezultate dintr-un proces-verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012.

Instanța a dispus emiterea din oficiu a unei adrese către B. C. V. și M.-A. D. pentru a comunica copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe actele din dosarul de executare nr. _/2014, acestea fiind atașate la dosarul cauzei la filele nr. 26-72.

La acest termen de judecată, instanța a calificat excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către intimată prin întâmpinare, ca fiind o apărare pe fondul cauzei.

S-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 31.01.2012, au fost încheiate procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._ și_ de către intimată, prin care agentul constatator a stabilit în sarcina contestatorului și obligația de plată a două tarife de despăgubire în cuantum de 28 de Euro fiecare.

Procesele-verbale de contravenție au fost comunicate contestatorului, prin afișare, astfel după cum rezultă din dovezile existente la dosarul cauzei.

La solicitarea intimatei C. București a fost începută executarea cu privire la sumele susmenționate, în dosarul_/2014 al B. C. V. și M.-A. D..

Instanța reține că, potrivit art. 25 alin 1 și 2 din O.G.nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție se va comunica, în copie, contravenientului, în termen de cel mult o lună de la data aplicării sancțiunii. De asemenea, potrivit art. 27 din cuprinsul aceluiași act normativ ,,comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului,,.

Sancțiunea necomunicării procesului-verbal de contravenție în termenul susmenționat este aceea a prescripției executării sancțiunii și despăgubirilor aplicate în cuprinsul acestuia, astfel după cum stipulează dispozițiile art. 14 din O.G.nr.2/2001.

Instanța apreciază că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire.

Chiar dacă norma internă precitată ar conduce spre ideea caracterului alternativ al celor două proceduri, instanța constată că o asemenea interpretare nu asigură respectarea dreptului la apărare și a garanțiilor instituite de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cu privire la acuzațiile în materie penală ( instanța reține că în Cauza A. împotriva României, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 octombrie 2007, s-a reținut că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului și a naturii civile a legii care sancționează contravenția, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, deoarece dispoziția a cărei încălcare a fost imputată reclamantului avea un caracter general și nu se adresa unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor; din acest motiv, procedura contravențională, sub toate aspectele ei, intră în sfera de protecție a art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale).

În acest sens, instanța reține că doar comunicarea prin poștă cu aviz de primire este de natură a asigura încunoștințarea efectivă a contravenientului în privința faptei săvârșite și a sancțiunilor contravenționale aplicate.

Față de cele de mai sus, pentru a asigura conformitatea dispozițiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 cu norma convențională, obligatorie potrivit art. 11 și 20 din Constituție, instanța va considera că îndeplinirea procedurii de comunicare prin afișarea actului este legală doar dacă se probează subsidiaritatea acesteia față de comunicarea prin poștă.

În cauză, astfel cum rezultă din procesele-verbale depuse la dosarul cauzei, comunicările au avut loc prin afișare, fără ca anterior să se fi încercat transmiterea proceselor-verbale, prin poștă.

În atare condiții, instanța constată că procedurile de comunicare sunt lovite de nulitate, fiind desființate în integralitate potrivit art. 179 alin 1 Cod de procedură civilă.

D. consecință a nulității procedurii, rezultă că procesele-verbale de contravenție nu au fost comunicate contestatorului cu respectarea termenului de 1 lună, pe cale de consecință intervenind prescripția executării sancțiunii și a despăgubirilor. Au devenit incidente astfel prevederile art. 707 alin 2 din codul de procedură civilă potrivit cărora ,,prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie,,.

În atare condiții, executarea silită a fost derulată în cadrul dosarului de executare cu nerespectarea legii, urmând a fi anulată.

În temeiul art. 451-453 Cod de procedură civilă instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite contestația la executare formulată de contestatoarea A. A. L., CNP_,cu domiciliul procesual ales la CA C. & Asociații, cu sediul profesional in București, sector 4 Complex Rin Grand Hotel, .. 7D, .. 4, . intimata S.C. C.N.A.D.N.R. S.A prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București înregistrată in Registrul Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, CUI_, cu sediul in București, sector 6, .. 401A, op 76, cp 87.

Dispune anularea actelor și formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr._/2014 al B. C. V. și M.-A. D..

Instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București, în termen de 10 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 7464/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI