Pretenţii. Sentința nr. 5351/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5351/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 5351/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5351
Ședința publică din data de 09.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-R. P.
GREFIER: F. Ț.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâții A. Electorală Permanentă și S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a dispus amânarea pronunțării, succesiv, pentru datele de 24.06.2015, 03.07.2015, respectiv pentru astăzi, 09.07.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, la data de 19.02.2014, sub nr._, reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 3.500 lei, confiscată de acesta, sumă ce a fost depusă cu titlu de garanție pentru participarea la alegerile parlamentare din 09.12.2012.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că potrivit Legii nr.30/18.05.1994, cu modificările ulterioare, privind ratificarea convenției pentru apărarea drepturilor omului și a protocoalelor adiționale la această convenție, alături de prevederile art. 16 din Constituție, România recunoaște egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor țării. Plecând de la ideea de dreptate și adevăr la care s-a angajat țara, a menționat că la alegerile din 09.12.2012 partidele de guvernământ au uzat și s-au folosit în mod abuziv de prevederile unor legi, fapt pentru care solicită examinarea prevederile pc care le consideră ca fiind contrare prevederilor legale și a celor din Constituției, ui lege fundamentală aprobată de cei în drept.
Ținând seama și de prevederile art. 16 aliniatul 2 din Constituție, potrivii cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" mai arată următoarele argumente de fapt și de drept:
Potrivit prevederilor art. 31 aliniatul 4 din Legea finanțării partidelor politice nr. 334/2006: „Sumele, primite de la candidații propuși pentru alegeri de un partid politic sunt considerate donații și li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi". Acest text se referă doar la sumele folosite de candidați pentru a-și susține candidatura pe durata campaniei electorale.
La aliniatul 5 ale aceluiași articol se mai stipulează că „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru funcția de deputat sau senator, prevăzute la art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 6/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare".
D. urmare, nu există nici un dubiu că legiuitorul nu avea intenția de a se referi la sumele depuse garanție de cei care au dorit să candideze. Se poate afirma fară putere de tăgadă că această garanție a fost instituită doar în scopul de garanție morală și de a limita numărul celor înscriși pe listele de candidați pentru alegeri.
De altfel, potrivit „Noului dicționar universal al limbii române, pag. 399, donația este „un act prin care o persoană transmite gratuit un bun al său. întrucât nici ^ unul dintre candidații acestui partid, nu au semnat nici un act și nu au fost de acord sub nici o formă ca sumele depuse drept garanție, să fie donate statului, solicită restituirea imediată a sumelor cuvenite, fiindcă a fost încălcată în mod total nejustificat Legea finanțării partidelor politice nr. 334/2006.
Pe de altă parte, numai sumele primite de partid cu încălcarea prevederilor aliniatului (1) și (2) ale articolului 25 din Legea finanțării partidelor politice nr. 334/ 2006 se pot confisca și face venituri la bugetul de stat. întrucât sumele depuse de candidați cu titlu de garanție, nu provin de la o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie națională ori societate bancară, la care acționari să fie statul, nici de la sindicate, culte religioase, asociații ori fundații din străinătate, potrivit prevederilor exprese ale legii nu se pot confisca și face venituri la bugetul de stat. Aceste sume rămân bunuri proprietatea foștilor candidați.
Reclamantul a menționat că prevederea legală de nerestituire a sumelor constituite drept garanție nu este conformă ideilor de dreptate și adevăr, fiind încălcat principiul ocrotirii și garantării drepturilor subiective civile. Astfel, prevederile ari 29 alin. 7 din Legea nr. 35/2008, pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului ce stipulează: ""Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care au obținut un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se J. venit la bugetul de stat sunt pe de o parte nelegale, pe de altă parte neconstituționale.
Textul de mai sus este nelegal pentru că intră în contradicție cu prevederile art. 31 alin.5 din Legea finanțării partidelor politice nr. 334/2006. potrivit cărora "Dispozițiile prezentei legi nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru funcția de deputat sau senator, prevăzute la art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 6/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Mai mult de atât, Legea finanțării partidelor politice nr. 334/2006 fiind o lege specială, ce se aplică cu prioritate, și, potrivit regulilor generale de interpretare a legilor în acest caz se aplică obligatoriu principiul de drept "specialia generalibus dcrogant”.
Textul art. 29 alin. 7 este nelegal și în același timp neconstituțional pentru că nu poți restitui depozitul organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, în timp ce îți tratezi cu dispreț cetățeanul roman, încâlcind fară discernământ ideea de unitate națională.
A adăugat reclamantul că unui candidat independent care intră în competiție cu 3 partide parlamentare, cu alte 3 neparlamentare și cu 26 de candidați ai minorităților naționale (care culeg voturi din toate județele țării), i se pretinde pentru restituirea depozitului, să obțină "cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
Textul este neconstituțional pentru că prin Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 240/18.03.2004, Curtea Constituțională, o a reținut că în România "însăși Constituția conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale, care să le permită acestora reprezentare politică în cadrul autorității legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispozițiile art. 62 alin. 2.
De observat că prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3 5/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a senatului și pentru modificarea și a Legii 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii 393/2004 privind statutul aleșilor locali.
Se arată în decizie că proiectul de act normativ nu a fost fundamentat în raport de interesul social, politica legislativă a statului roman, dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și cu cerințele corelării acestuia cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte.
Curtea a constatat în acest sens că, dacă alin. (11) al art. 48 din Legea nr. 35/2008, astfel cum a fost modificată, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit căruia mandatele de deputați și senatori se atribuie candidaților care au obținut cel mai mare număr de voturi în cadrul colegiilor uninominale, alin.(112) ale aceluiași articol introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputaților, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat.
Astfel în afara mandatelor de deputați și senator ce rezultă direct din scrutin, poate exista un număr de mandate de deputați rezultate indirect din scrutin, altele decât cele la care se referă dispozițiile art. 62 alin. 2 din Constituție.
Această reglementare este neconstituțională prin lipsa de legitimitate șt reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit și obținut; incompatibilitatea cu dispozițiile art. 62 alin (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora: "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un deputat în condițiile legii electorale; incompatibilitatea cu dispozițiile constituționale a conceptului de comunitate românească" cu referire la populația unui județ al țării. Acest număr de mandate nu se stabilește în funcție de principiul reprezentativității, ci în raport cu ponderea minorităților naționale sau a comunității românești în cadrul circumscripției electorale, care poate sau nu depăși pragul minim stabilit în mod aleatoriu de către legiuitor. Se observă că stabilirea acestui prag nu are nici un temei constituțional sau legal. De altfel, reglementarea propusă nu este motivată nici în Raportul întocmit de comisia juridică și imunități din Camera Deputaților, acolo unde amendamentul a fost introdus.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile Constituției cuprinse în art. 1 S. roman, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 Egalitatea în drepturi, art. 61 Rolul și structura Parlamentului. Art. 62 Alegerea Camerelor și art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Față de cele de mai sus consideră și apreciază, ca nelegale și neconstituționale n dispozițiile art. 29 alin.7 din Legea nr 35/13.03.2008 cu privire la constituirea și restituirea depozitelor.
Partidele politice au folosit în mod abuziv prevederile unor legi prin faptul că: s-a refuzat acordarea timpilor de antenă proporționali și partidelor neparlamentare; s-au folosit în campanie de promisiuni deșarte, distrăgând atenția alegătorilor de la situația reală.
Reclamantul a mai precizat că asistă la o îmbogățire fără justă cauză a statului Român, pe baza unor legi care încalcă principiul garantării dreptului de proprietate, principiul egalității în fața legii civile, principiul ocrotirii și garantării drepturilor subiective civile și principiul exercitării drepturilor civile cu bună credință .
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii nr.334/2006, precum și dispozițiile Legii nr.35/2008.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 250 lei conform art.3 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013.
În data de 07.05.2014, pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a arătat că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin care acesta din urmă să fie obligat la restituirea sumei de 3.500 lei, depuse de reclamant la CEC Bank, cu titlu de garanție pentru participarea la alegerile parlamentare din 09.12.2012, apreciind că nerestituirea sumei conduce la o îmbogățire fără justă cauză a Statului Român.
Mai mult, față de prevederile art. 98 alin. 1 C.pr.civ., pârâtul a înțeles să invoce excepția necompetenței material a Tribunalului București, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere că obiectul pricinii este reglementat de o lege specială, și anume Legea nr. 35/2008, conform căreia calitatea procesuală pasivă aparține Autorității Electorale Permanente.
Totodată, pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat și excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru S. Român, în susținerea acestei excepții invocând prevederile art. 29 alin. 7 și alin. 71 din Legea nr. 35/2008, cât și cele ale art. 2 alin.2 lit. i din Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente.
În data de 02.06.2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare, privind argumentele pe care își bazează pretențiile din acțiunea înaintată, prin care a arătat că dispozițiile legii nu se aplică depozitelor constituite în vederea depunerii candidaturilor pentru funcția de deputat sau senator, prevăzute la art.29 alin.(5)-(7) din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și pentru modificarea și completarea legii nr. 6/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare".
Prin sentința civilă nr.708/13.06.2014 a Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr._, instanța a admis excepția necompetenței materiale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Cererea, obiect al dosarului nr._, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 08.08.2014.
În data de 12.11.2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
În data de 21.01.2015, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere modificatoare, prin care a înțeles să completeze cadrul procesual pasiv, cu introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Autorității Electorale Permanente.
În data de 02.03.2015, pârâta A. Electorală Permanentă a depus la dosarul cauzei întâmpinare. prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâta A. Electorală Permanentă a arătat că depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații, precum și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat, iar sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat. În acest sens arată că Partidul Alianța Socialistă nu a obținut numărul minim de 2% din voturile valabil exprimate la nivel național, astfel că nu are dreptul la restituirea depozitului constituit pentru candidații susținuți de acesta la alegerile generale pentru Camera Deputaților și Senat din 09.12.2012.
În data de 22.04.2015, reclamantul T. I. a depus la dosarul cauzei cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 alin.7 din Legea nr.35/2008.
În data de 11.06.2015, pârâta A. Electorală Permanentă a depus la dosarul cauzei punct de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de reclamantul T. I., solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
La termenul din data de 15.06.2015, instanța a rămas în pronunțare atât pe cererea de chemare în judecată, cât și pe cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, invocată de reclamant, amânând pronunțarea, succesiv, pentru datele de 24.06.2015, de 03.07.2015, respectiv pentru astăzi, 09.07.2015.
Analizând ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, prin prisma excepției invocate de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a lipsei calității sale procesuale pasive, instanța reține căprintre condițiile exercitării acțiunii civile se regăsește și aceea privind calitatea procesuală pasivă, care presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Or, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art.29 alin.5 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (în continuare, Legea nr.35/2008), “la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente (s.n.), cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat”, iar potrivit dispozițiilor art.29 alin.6 din același act normativ, “A. Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator”, pentru ca prin prevederile art.29 alin.7 să se stabilească faptul că “depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat”, iar conform art.29 alin.71 din Legea nr.35/2008, “în cel mult 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, A. Electorală Permanentă stabilește, prin hotărâre, norme privind constituirea și restituirea depozitelor”.
În același sens sunt și prevederile Hotărârii nr.9/2012 a Autorității Electorale Permanente, pentru aprobarea normelor privind constituirea și restituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012 (H.A.E.P. nr.9/2012), în sensul că A. Electorală Permanentă este îndrituită a restitui depozitul constituit la depunerea candidaturilor la funcția de deputat sau de senator, iar nu S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin urmare, instanța urmează să admită excepția invocată de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a lipsei calității sale procesuale pasive și să respingă, pe cale de consecință, cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamantul T. I. a solicitat obligarea pârâtei A. Electorală Permanentă să îi restituie suma de 3.500 lei, depusă de către reclamant, prin mandatarul B. I., în contul pârâtei, cu titlu de depozit constituit la depunerea candidaturii reclamantului la funcția de deputat sau de senator, aferent alegerilor generale pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, conform adeverinței de la fila 42 din dosar și chitanței de la fila 59 din dosar, reclamantul candidând în Colegiul uninominal nr.6 din Circumscripția electorală nr.22 – Hunedoara, la funcția de deputat, din partea Partidului Alianței Socialiste (conform anexei de la fila 64 din dosar).
Conform proceselor-verbale privind centralizarea voturilor și constatarea rezultatului alegerilor generale pentru Camera Deputaților, respectiv Senat, pe competitori electorali, întocmite de Biroul Electoral Central (filele 66-69 din dosar), Partidul Alianța Socialistă a obținut, la nivel național, pentru Camera Deputaților, un număr de 2.331 de voturi valabil exprimate, dintr-un total de 7.409.626 de voturi valabil exprimate, reprezentând un procent de 0,03, iar, pentru Senat, un număr de 2.171 de voturi valabil exprimate, dintr-un total de 7.416.628 de voturi valabil exprimate, reprezentând un procent de 0,02.
Astfel încât instanța constată că Partidul Alianța Socialistă nu a obținut numărul minim, de 2% din voturile valabil exprimate la nivel național, motiv pentru care reclamantul, care a canditat pentru funcția de deputat din partea acestei formațiuni politice, nu are dreptul la restituirea depozitului constituit cu această ocazie, de 3.500 lei, conform dispozițiilor legale arătate mai jos.
În drept, instanța reține că potrivit dispozițiile art.29 alin.5 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (în continuare, Legea nr.35/2008), “la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente (s.n.), cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat”, iar potrivit dispozițiilor art.29 alin.6 din același act normativ, “A. Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator”, pentru ca prin prevederile art.29 alin.7 să se stabilească faptul că “depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat”, iar conform art.29 alin.71 din Legea nr.35/2008, “în cel mult 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, A. Electorală Permanentă stabilește, prin hotărâre, norme privind constituirea și restituirea depozitelor”.
În același sens sunt și prevederile Hotărârii nr.9/2012 a Autorității Electorale Permanente, pentru aprobarea normelor privind constituirea și restituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012 (H.A.E.P. nr.9/2012).
Cu mențiunea că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul aduce critici privind neconstituționalitatea dispozițiilor art.29 alin.7 din Legea nr.35/2008, care fac obiectul cererii reclamantului de sesizare a Curții Constituționale, cerere de sesizare admisă de către prezenta instanță, prin încheierea de ședință din data de 09.07.2015, pronunțată în dosarul de față, doar instanța de contencios constituțional fiind competentă a analiza excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant, moment până la care textul legal atacat se bucură de prezumția de constituționalitate, fundamentând prezenta hotărâre judecătorească.
Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâta A. Electorală Permanentă.
Totodată, în condițiile art.451 alin.1 coroborat cu art.453 alin.1 C.pr.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care reclamantul nu este partea care să fi câștigat procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția invocată de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice a lipsei calității sale procesuale pasive.
Respinge cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul T. I., cu domiciliul în D., ..43, ., în contradictoriu cu pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul T. I., în contradictoriu cu pârâta A. Electorală Permanentă, cu sediul în București, ., sector 3.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-R. P. F. Ț.
Jud., red. și tehn. A.R.P. – 5 ex./07.12.2015
Se vor efectua 3 .>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5349/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Pretenţii. Sentința nr. 4289/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
