Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 1588/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1588/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1588/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1588
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. F.
GREFIER: V. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea B. C. SRL și pe intimații B. SA și B. T. F. și M. C., având ca obiecte: contestație la executare și suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea B. C. SRL prin administrator, lipsă fiind intimații B. SA și B. T. F. și M. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar, de către intimatul B. T. F. și M. C., cerere de judecare a cauzei în lipsa părților.
Instanța, verificându-și competența din oficiu, conform disp. art.131 alin.1 C., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța procedează la identificarea reprezentantului societății contestatoare.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Contestatoarea, prin apărător, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, apreciind că proba cu înscrisuri, solicitată de către contestatoare, prin administrator, este admisibilă și de natură să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 alin .1 C. rap. la art. 255 C., o încuviințează.
Instanța invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. T. F. și M. C. și acordă cuvântul asupra acesteia și, în subsidiar, asupra fondului cauzei.
Contestatoarea, prin administrator, apreciază că B. T. F. și M. C. are calitate procesuală pasivă întrucât contestă cheltuielile de executare stabilite și onorariul executorului. Pe fondul cauzei, solicită admiterea contestației, anularea actelor de executare și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, avându-se în vedere că nu există o bază reală în pentru calcularea acelor sume.
Instanța, în temeiul art. 394 alin. 1 C., declară închisă dezbaterea procesului și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 27.11.2013, sub nr._, contestatoarea S.C. B. C. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimații S.C. B. S.A. și B.T. F. și M.-C., anularea încheierii nr. 1089/14.11.2013 emisă de B. T. F. și M. C., în sensul înlăturării obligației de plată a cheltuielilor de executare în cuantum total de 1931,92 lei, iar în subsidiar, să se cenzureze cuantumul cheltuielilor de executare silită, în sensul diminuării sumei de 1931,92 lei (TVA inclus) stabilite de B. T. F. și M. C., suspendarea plății cheltuielilor anterior menționate până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare privind formele de executare silită, precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că prin încheierea pronunțată la data de 11.10.2013, în dosarul nr._/301/2013, Judecătoria Sectorului 3 București a încuviințat executarea silită privind pe creditoarea . contradictoriu cu S.C. B. C. SRL, respectiv a încuviințat executarea silită a creanței în cuantum de 4.591,52 lei,cu titlu de credit restant, plus dobânzi și accesorii, plus cheltuieli de executare, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit la termen nr. BL24168/13.03.2008.
Prin aceeași încheiere, instanța a autorizat pe creditoarea S.C. B. SA să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu. Așadar, titlul executoriu cu privire la care s-a încuviințat executarea silită nu constă într-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ci constituie o simplă convenție, pe care instanța de executare nu a analizat-o sub aspectul validității ei și a fondului dreptului de creanță reclamant de creditoare.
De asemenea, instanța de încuviințare a executării silite nu a analizat nici temeinicia pretențiilor invocate de creditoare și nici întinderea dreptului pretins de aceasta, limitându-se în a autoriza executarea silită, prin raportare la scadențarul și calculele efectuate în mod unilateral de creditoarepe care . s-a aflat în imposibilitatea de a le contesta, întrucât încheierea de încuviințare a executării silite s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților.
În consecință, executarea silită a fost încuviințată, în absența unei hotărâri judecătorești irevocabile date pe fondul pretențiilor invocate de creditoare, fără citarea părților și fără respectarea principiului contradictorialității.
Totodată, s-a precizat că împotriva executării silite însăși, a încheierii de încuviințare a executării silite, precum și împotriva oricăror acte subsecvente de executare silită, contestatoarea urmează să formuleze în mod distinct contestație la executare, în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 714 alin. 1 din C..
În ceea ce privește motivele contestației, contestatoarea a înțeles să conteste încheierea nr. 1089/14.11.2013 dată de B. T. F. și M. C. în dosarul de executare nr. 1117/2013, în termenul legal de 5 zile de la data comunicării, prevăzut de art. 714, alin. 2 C., calculat potrivit disp. art. 181 din același cod.
Prin încheierea ce formează obiectul contestației, organul emitent al actului, T. și M., a stabilit în sarcina S.C. B. C. S.R.L., cheltuieli de executare în valoare totală de 1931,92 lei (cu TVA inclus), din care_ lei - cheltuieli de executare si 815,92 lei - onorariu de executor.
Această sumă este, în opinia contestatoarei exorbitantă și disproporționată, prin raportare la următoarele elemente: cuantumul cheltuielilor de executare stabilite până în acest moment încalcă pragul maximal prevăzut la pct. 3 din anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/14.11.2006, astfel cum a fost modificat prin art. I din Ordinul nr.2561/C/30.07.2012 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 569/10.08.2012.
Potrivit acestei norme cu caracter imperativ, pentru creanțele de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din valoarea ce face obiectul executării silite. Onorariul de executor în cuantum de 815,92 lei stabilit până în prezent depășește 10% din valoarea creanței solicitate de creditor, anume suma de 4.591,52 lei menționată în încheierea din 11.10.2013 dată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2013. Suma de 815,92lei a fost stabilită în mod unilateral de B. T. și M. prin încheierea nr. 1089/14.11.2013, fără a se indicaîn concret cum s-a calculat această sumă, care depășește inclusiv pragul maximal de 10% din suma de suma de 6588,21 lei calculată de executor, cu titlu de credit restant, dobândă restantă, comision de administrare restant și penalizări. Încheierea atacată este cu atât mai criticabilă, cu cât în cuprinsul acesteia organul de executare a omis să indice în concret criteriile, algoritmul de calcul și perioada,pe baza cărora a concluzionat că debitul imputat societății contestatoare ar avea valoarea de 6588,21 lei.
Serviciile prestate de B. T. și M. până la data de 14.11.2013 nu au avut un grad ridicat de complexitate, activitatea concretă a acestuia constând în simpla emitere a unei somații adresată societății debitoare; organul de executare nu a efectuat așadar, o lucrare complexă, care să justifice valoarea de 815,92 lei imputată cu titlu de onorariu de executor.
De altfel, pe lângă onorariul executorului, prin încheierea nr. 1089/14.11.2013, contestată, au fost stabilite de executor în mod distinct și cheltuieli de executare în cuantum de 1116 lei, în justificarea cărora nua fost depus niciun document de plată. Pe de altă parte, organul de executare nici măcar nu a menționat în încheierea contestată în ce au constat cheltuielile de executare specificate anterior.
Totodată, s-a apreciat că procedura de executare silită se află într-un stadiu incipient, având în vedere că încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București la data de 11.10.2013, iar încheierea contestată a fost emisă la data de 14.11.2013; pe cale de consecință, cuantumul cheltuielilor de executare silită este excesiv și față de caracterul incipient al procedurii urmate.
Valoarea cheltuielilor de executare fixate în sarcina contestatoarei de B. T. F. și M. C.” include TVA, taxă care este datorată statului în mod exclusiv de organul de executare și care nu poate fi solicitată contestatoarei, neformând obiectul executării silite, în același sens fiind și decizia civilă nr. 1417/27.07._ pronunțată de TMB în dosarul nr._ .
În raport de argumentele mai-sus invocate, s-a solicitat admiterea contestației astfel cum a fost formulată și pe cale de consecință, să se cenzureze cuantumul cheltuielilor de executare, potrivit art. 669 alin. 4 Cod proc. civilă, suspendarea plății acestor cheltuieli până la soluționarea contestației la executare, suspendare care nu este condiționată de plata unei cauțiuni, conform art. 669 alin. 4, teza ultimă Cod proc. civ.
În drept, au fost invocate disp. art. 711 și urm., art. 714 alin. 2 din C., precum și toate normele juridice anterior menționate.
Contestatoarea a anexat cererii de chemare în judecată fotocopii de pe următoarele înscrisuri: încheierea nr. 1089/14.11.2013 emisă în dosarul de executare nr. 1117/2013 al B. T. F. și M. C.; încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București la data de 11.10.2013, în dosarul nr._/301/2013; condiții generale la contractul de credit la termen nr. BL_/13.03.2008.
Prin notele scrise înregistrate la instanță la data de 07.03.2014, intimata B. SA a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și nelegală și menținerea actelor de executare contestate.
În motivare, s-a arătat că în ceea ce privește singurul motiv invocat de contestatoare în susținerea anularii procesului-verbal de executare silită emis la 14.11.2013, și anume suma urmărită este nedatorată, s-a învederat că modalitatea de calcul a creanței este cea prevăzută în contractul de credit menționat în cererea de executare silita, precum ș faptul că modalitatea de calcul nu constituie un element obligatoriu al vreunui act de executare de natură a atrage sancțiunea nulității a acelui act, respectiv a procesului-verbal de cheltuieli de executare silită, fiind suficientă, potrivit art. 667, 678 Cod proc. civ. arătarea titlului executoriu/titlurilor executorii în baza căruia urmează să se facă executarea silită.
Prin semnarea contractului de credit, contestatoarea a luat la cunoștință de modul de calcul al dobânzii, obligându-se în același timp la restituirea creditului principal, dar și a comisioanelor, dobânzilor și altor sume aferente acordării creditului. Totodată, cunoștea și faptul că în caz de nerespectare a clauzelor contractuale și de nerambursare a creditului va suporta și cheltuielile ocazionate de executarea silită. Prin urmare, nu există motiv de contestație, cu atât mai mult de anulare a procesului-verbal de cheltuieli de executare.
Deoarece suma cuprinsă în procesul-verbal de cheltuieli de executare din data de 14.11.2013 reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, așa cum rezultă din titlul executoriu comunicat contestatoarei, intimata a solicitat respingerea contestației la executare.
De aceea motivația conform căreia în mod nelegal, executorul judecătoresc urmărește plata unui debit nedatorat, așa cum s-a arătat mai sus este netemeinică, nefondată. Această sumă o datorează contestatoarea reprezentând cheltuieli de executare.
Față de motivul invocat de contestatoare referitor la cuantumul debitului înscris, intimata a invocat disp. art. 711 al. (2) C. proc. civ.
O astfel de contestație se promovează atunci când titlul nu este suficient de clar, iar pentru a putea fi pus în executare este necesară clarificarea, interpretarea ori explicarea lui, în situația în care titlul nu conține date suficiente, astfel încât creanța nu poate fi determinată.
Modalitatea de calcul a creanței este cea prevăzută în cererea de executare silită, aceasta nu constituie un element obligatoriu al vreunui act de executare de natură a atrage sancțiunea nulității acelui act, fiind suficientă, potrivit art. 666, art. 678 si art. 838 Cod proc. civ., arătarea titlului executoriu în baza căruia urmează să se facă executarea silită. În speță a fost arătat și titlul executoriu.
Astfel, executarea silită a început la cererea creditorului B. SA pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă așa cum, de altfel, a apreciat și Judecătoria Sectorului 3 București în pronunțarea încheierii din 11.10.2013 prin care a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite.
Invocându-se disp. art. 669 alin. 2 C., intimata a arătat că, în ceea ce privește singurul motiv invocat de contestatoare în susținerea anulării formelor de executare, și anume că suma urmărită este nedatorată, s-a învederat că modalitatea de calcul a creanței este cea prevăzută în prevederile legale în materie, precum și faptul că modalitatea de calcul nu constituie un element obligatoriu al vreunui act de executare de natură a atrage sancțiunea nulității acelui act, fiind suficientă, potrivit art. 666, 678 și 838 al. (1) lit. e) Cod proc. civ. arătarea titlului executoriu/titlurilor executorii în baza căruia urmează să se facă executarea silită.
Cu privire la petitul acțiunii privind suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației, s-a precizat că intimata se opune suspendării întrucât nu ar avea decât rolul sa întârzie executarea silită, iar în cazul în care va fi admisă, s-a solicitat să se pună în vedere contestatoarei să consemneze cauțiunea în cuantumul legal, conform disp. art. 718 C..
De asemenea, s-a apreciat că toate criticile aduse actelor efectuate de executorul judecătoresc în îndeplinirea atribuțiilor sale sunt total nefondate, acesta îndeplinindu-și atribuțiile cu respectarea strictă a dispozițiilor Codului de procedură civilă și a celorlalte reglementari aplicabile în materie, aspecte ce rezultă fără dubiu din înscrisurile aflate în dosarul de executare.
Concluzionând, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinică.
În drept, au fost invocate disp. art. 666, art. 678, art.669 si art. 838(6), art. 231 C. proc. Civ.
În temeiul art. 411 pct. 2 C., s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
Prin concluziile scrise înregistrate la instanță la data de 03.04.2014, contestatoarea reiterând solicitările formulate prin contestația la executare, a apreciat că concluziile intimatei B. SA sunt neîntemeiate și nu pot fi primite întrucât ceea ce se contestă în litigiu este cuantumul cheltuielilor de executare stabilite de B. T. F. și M. C..
De asemenea, a solicitat a fi înlăturată alegația intimatei potrivit căreia modalitatea de calcul ar fi cea prevăzută în contractul de credit, având în vedere că suma de 815,92 lei a fost stabilită în mod unilateral de B. T. F. și M. C., fără a se indica în concret cum s-a calculat această sumă, care depășește inclusiv pragul maximal de 10% din suma de 6588,21 lei, calculată de executor, cu titlu de credit restant, dobândă restantă, comision de administrare restant și penalizări.
Pe de altă, parte, s-a arătat că nu poate fi primită nici afirmația intimatei, potrivit căreia în speță ar fi vorba de o contestație la titlu. De altfel, această afirmație excede obiectul pricinii, în contextul în care motivele contestației care privesc cuantumul exorbitant și nejustificat al cheltuielilor fixate de organul de executare care au constat în simpla emitere a unei somații, pentru care s-a imputat suma de 815,92 lei, cu titlu de onorariu de executor.
În plus, contestatoarea a apreciat că se impune a fi admisă contestația la executare și pe considerentul că, prin încheierea nr. 1089/14.11.2013, au fost stabilite de executor în mod distinct și cheltuieli de executare în cuantum de 1116 lei, în justificarea cărora nu a fost depus niciun document de plată.
Pe aceeași linie de gândire, intimata a arătat că trebuie admisă contestația și din perspectiva caracterului incipient al procedurii, care nu justifică calcularea debitului contestat.
Mai mult, valoarea cheltuielilor de executare include TVA, taxă care este datorată statului în mod exclusiv de organul de executare și care nu poate fi solicitată, neformând obiectul executării silite.
În drept, nu a fost invocat niciun temei.
Intimatul B. T. F. și M. C. nu a formulat întâmpinare.
La solicitarea instanței, au fost comunicate copii certificate de pe actele dosarului de executare nr. 1117/2013 al B. T. F. și M. C..
Prin sentința civilă nr. 8678/20.06.2014, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.12.2014, sub același număr.
Instanța i-a încuviințat contestatoarei proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la B. T. F. și M. C., la data de 23.08.2013, intimata a solicitat începerea executării silite împotriva contestatoarei, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. BL24168/13.13.2008, pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 6.588,21 lei, calculate la data de 07.01.2013, la această sumă urmând să se adauge zilnic dobânzi.
În urma acestei cereri, s-a format dosarul de executare nr. 1117/2013.
Prin încheierea nr. 1089/14.11.2013 emisă de executorul judecătoresc M. A. C., în dosarul de executare anterior menționat, au fost stabilite cheltuielile aferente executării silite, în cuantum de 1.931,92 lei (TVA inclus), compuse din: 1.116 lei reprezentând cheltuieli de executare și 815,92 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc.
Analizând cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. T. F. și M. C., în conformitate cu disp. art. 248 alin. 1 C. proc. civ., instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit disp. art. 7 alin. 1 lit. a) din aceeași lege, executorul judecătoresc are, printre altele, atribuția de a pune în executare dispozițiile cu caracter civil din titlurile executorii.
De asemenea, disp. art. 60 alin. 1 și 61 din Legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Executorul judecătoresc are rolul de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta neputând fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor sale. Calitate procesuală activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare au doar persoanele asupra cărora se răsfrâng direct efectele admiterii, respectiv ale respingerii contestației la executare.
Având în vedere considerentele anterior expuse, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. T. F. și M. C. și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul contestației la executare, instanța mai reține următoarele:
Potrivit art. 669 alin. 4 C. proc. civ., cheltuielile de executare „se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. […].”
Potrivit art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Raportat la valoarea creanței ce face obiectul executării silite, respectiv suma de 6.588,21 lei, pragul maximal al onorariului executorului judecătoresc este de 658,821 lei. La această sumă se adaugă valoarea TVA-ului, rezultând un prag maximal de 816,93 lei.
Întrucât TVA-ul este o taxă pe care executorul nu o reține pentru el, ci o virează la bugetul de stat, acesta nu se include în cuantumul onorariului propriu-zis și nu se are în vedere la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de textul de lege mai sus citat, dar se impută tot celui ce se face vinovat de declanșarea procedurii de executare silită.
Așa fiind, instanța apreciază că onorariul executorului judecătoresc a fost corect calculat.
În ceea ce privește celelalte cheltuieli de executare stabilite în cauză, instanța constată că la dosar nu există niciun înscris care să ateste efectuarea lor.
Față de cele ce preced, instanța, văzând și disp. art. 719 alin. 1 C. proc. civ., va admite în parte contestația la executare formulată de contestatoare împotriva intimatei B. SA și va anula parțial încheierea nr. 1089/14.11.2013, emisă în dosarul de executare nr. 1117/2013 al B. T. F. și M. C., în ceea ce privește cheltuielile de executare în sumă de 1.116 lei.
Având în vedere că la acest termen urmează să fie soluționată contestația la executare, în temeiul art. 718 alin. 1 C. proc. civ., va respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă, instanța reține că, potrivit art. 453 alin. 1 C. proc. civ., „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, teza I, „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”.
Având în vedere că reclamanta nu a probat efectuarea unor cheltuieli de judecată, instanța va respinge cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. T. F. și M. C., cu sediul în București, ., ., ., sector 5, C. RO30080443, și, pe cale de consecință, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea ., cu sediul în București, .. 1, ., ., sector 5, J40/_/1994, C. RO_, împotriva intimatei B. SA, cu sediul în București, .. 6A, sector 2, J_, CUI_.
Anulează parțial încheierea nr. 1089/14.11.2013, emisă în dosarul de executare nr. 1117/2013 al B. T. F. și M. C., în ceea ce privește cheltuielile de executare în sumă de 1.116 lei.
Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Executorie.
Cu apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1518/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1602/2015. Judecătoria... → |
|---|
