Contestaţie la executare. Sentința nr. 8847/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8847/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 8847/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8847
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIER E. S.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatorul P. I. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin compartimentul registratură, la data de 09.10.2015 contestatorul a depus la dosar cerere precizatoare, înscrisuri și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și 50 lei; la data de 16.10.2015 intimata a depus la dosar întâmpinare comunicată și contestatorului; la data de 03.11.2015 a fost înaintat în copie de către B. T. G. și M. I. dosarul de executare nr. 528/2015.
Instanța, pentru a da posibilitate părților să se prezinte, dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că ambele părți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Cu privire la competența Judecătoriei Sectorului 6 București ca instanță de executare, față de dispozițiile art. 651 Cod procedură civilă, în raport de domiciliul contestatorului, care este în raza sectorului 6 București, instanța constată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
În ce privește cererea formulată de către B. T. G. și M. I., de obligare a contestatorului la plata sumei de 29,76 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu fotocopierea dosarului de executare, instanța urmează a se pronunța prin dispozitivul hotărârii.
Instanța, în temeiul art. 255 Cod procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind această probă ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la dezlegarea în fond a cauzei.
Instanța dispune efectuarea de verificări în baza de date DEPABD cu privire la datele de identificare ale contestatorului având în vedere motivele invocate în contestația la executare, care vor fi avute în vedere la pronunțarea hotărârii.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise conform art. 394 Cod procedură civilă și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2015, contestatorul P. I., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA, CESTRIN, a formulat contestație la executare prin care a solicitat să se dispună în baza art. 711 și urm. Cod procedură civilă - anularea executării silite efectuate în dosarul execuțional nr. 528/2015 al B. T. G. și M. I., în baza art. 722 și urm. Cod procedură civilă - întoarcerea executării ca urmare a desființării titlului executor (a însăși executării silite) care a stat la baza întocmirii dosarului de executare, iar în baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă - obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că, la data de 15.09.2015, i-a fost comunicat un set de acte de la B. T. G. și M. I., prin care a luat la cunoștință despre înființarea popririi asupra conturilor bancare în baza unui titlu executoriu constând într-un proces-verbal de constatare a contravenției.
Procesul-verbal de contravenție nu i-a fost niciodată comunicat, contestatorul având domiciliul în București, . C, sector 6, așa cum rezultă din copia cărții de identitate anexată (emisă încă din data de 26.01.2007), iar procesul-verbal a fost încheiat la peste 5 ani de la data schimbării domiciliului și comunicat la o altă adresă, din București, .. 50 sector 6.
Având în vedere că un titlu executoriu a fost pus în executare silită pentru recuperarea sumei de 28 EUR, contestatorul a solicitat să se constate că art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002 a fost abrogată prin art. 1 pct. 2 din Legea nr.144/23.07.2012 publicată în MO nr. 509/24.07.2012 (această taxă a fost declarată nelegală), motiv pentru care sancțiunea este lovită de nulitate. Conform art. 15 alin. 2 din Constituție legea dispune pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Mai mult decât, atât procesul-verbal de constatare a contravenției ce constituie titlu executoriu este lovit de nulitate ca urmare a faptului că nu îndeplinește condițiile legale prin lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, aspect statuat prin Decizia civila nr. 6/16.02.2015 a ICCJ pronunțată în dosarul nr. 14/2014.
În baza art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, contestatorul a solicitat suspendarea cauzei până la rămânerea irevocabilă a hotărârii prin care va fi soluționată plângerea contravențională pe care a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/21.03.2012.
Prin compartimentul registratură, la data de 09.10.2015, contestatorul a depus la dosar, în copie, înștiințare privind măsura popririi, încheiere din data de 17.03.2015, încheierea nr.528 din data de 17.03.2015, adresă de înființare a popririi, încheierea nr.528 din data de 25.09.2015.
Prin compartimentul registratură, la data de 16.10.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare la contestația la executare declarată de către contestatorul P. I. împotriva cererii de executare formulată de intimată, prin care a solicitat B. T. G. și M. I. demararea procedurii de executare silita a debitorului P. I. în baza procesului verbal de constatare a contravenției aferente dosarului sus rubricat devenit titlu executoriu potrivit art. 37 din OG nr.2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În fapt, ca urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat că autovehiculul aparținând numitului P. I., circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de art. 1 (11) din norma de referință, adică OG nr. 15/2002.
În scopul sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din același act normativ menționat anterior, a fost emis procesul verbal în cauză, în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, potrivit textului art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001-privind regimul juridic al contravențiilor
În contextul legislativ expus, intimata a arătat că agentul constatator a emis actul coercitiv astfel cum legea dispune imperativ, sub sancțiunea anulării procesului verbal, în interiorul termenului de 6 luni.
Conform procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare, comunicarea proceselor verbale în cauză s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001 prin afișare la domiciliul debitorului fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
În ceea ce privește comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare: „ Comunicarea procesului verbal și înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”, fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară. În speță, comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției a fost consemnată în procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul CNADNR și un martor.
Pe de altă parte, procesul verbal de afișare îndeplinește cerințele art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001-privind regimul contravențiilor coroborat cu cele ale art. 164 Noul Cod de procedură civilă, în sensul că are în conținutul său informații atât suficiente cât și concludente nu doar cu privire la datele de identificare ale martorului, dar și cu celelalte dispoziții ale acestora.
Mai mult, prin simetrie juridică, intimata a apreciat că afișarea efectuată în virtutea art. 27 din OG nr. 2/2001 echivalează afișării reglementată de prevederile art.168 Noul Cod de procedură civilă.
De altfel, în sensul celor arătate, art. 165 pct. 1 Noul Cod de procedură civilă precizează că procedura se socotește îndeplinită la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal”.
Totodată, intimata a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și dispozițiile art. 273 alin.2 Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora „mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă”.
De asemenea, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării procesului verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanțelor stabilite în titlurile executorii, deși procedura de comunicare a acestora a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, dispozițiile art. 622 alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Dubiul cu privire la buna - credință a contestatorului se manifestă prin chiar faptul că . a fost determinată de aplicarea unor modalități coercitive instituite de lege și nu din proprie inițiativă.
De asemenea, intimata a solicitat instanței să constate faptul că în cuprinsul procesului - verbal de constatare a contravenției în cauză a fost identificată creanța supusă executării silite și că această creanță îndeplinește toate condițiile cerute de lege de a fi certă, lichidă și exigibilă.
Cu privire la dispozițiile Legii nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2002, intimata a învederat faptul că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, intimata a solicitat instanței să constate că dispozițiile invocate se aplică de la data intrării în vigoare a Legii, deci pentru faptele contravenționale săvârșite după această dată.
Prin urmare, în ceea ce privește titlul executoriu contestat, intimata a precizat faptul că dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicativitate, întrucât fapta contravenționala a fost săvârșită anterior datei la care aceasta a intrat în vigoare.
În ceea ce privește dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2002, intimata a învederat faptul că în speța de față acestea nu se aplică.
Conform dispozițiilor sus invocate, legiuitorul a statuat în mod evident faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (...) aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Prin urmare, reiese în mod evident faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire. Astfel, norma instituita de art. II din Legea nr.144/2012 având natură contravențională, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat în instanță. Aceste considerente sunt clar reglementate de principiul de drept civil „dacă legea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul să o interpreteze”.
Mai mult decât atât, în temeiul art. 20 Noul Cod de procedură civilă, judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea și să respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
În acest sens, intimata a învederat instanței de judecată faptul că începând cu data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției în cauză, contestatorul a avut la dispoziție posibilitatea formulării plângerii împotriva acestuia în conformitate cu dispozițiile OG nr. 2/2001.
Or, contestatorul nu a apelat la această cale procesuală, la momentul respectiv, deși comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției în cauză s-a efectuat conform dispozițiilor legale și, prin urmare, în cazul de față, nu au aplicabilitate prevederile art. II din Legea nr. 144/2012.
În acest sens, intimata a învederat instanței faptul că prin Decizia nr.112/06.03.2014 Curtea Constituțională a constatat că cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, aspect ce justifică tratamentul diferit aplicat de legiuitor, neputând fi reținută o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție.
În ceea ce privește aspectul legat de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din cuprinsul procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001 procesul verbal de contravenție a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator-angajat al CNADNR SA - CESTRIN în baza certificatului emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii. Aceste mențiuni se regăsesc și în subsolul procesului verbal de constatare în cauză.
În acest caz, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 prevăd că „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii
Or, în speța de față, procesul verbal de contravenție contestat a fost generat și semnat electronic în formă scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat logic semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, respectiv certificatul emis de către CERTSIGN SA —furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Prin urmare, susținerea contestatorului potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator și astfel procesul - verbal este nul, semnătura electronică nefiind menționată în OG nr.2/2001, cu modificările si completările ulterioare, este neîntemeiată și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului - verbal de constatare a contravenției în cauză.
Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001 cu modificările și completările ulterioare, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, după cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre „semnătură”, astfel încât, chiar dacă nu se menționează expres despre semnătura electronică, se poate constatata că nu se menționează nici faptul că semnătura ar fi olografă.
Totodată, semnătura electronică este o modalitate reglementată de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegală o asemenea semnătură pe procesul - verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezultă că procesul - verbal este legal semnat, nefiind nul.
Astfel, în ceea ce privește invocarea de către contestator a dispozițiilor Deciziei nr. 6/2015 pronunțată de către ICCJ, intimata a învederat instanței de judecată că, în speța de față, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului verbal de contravenție reprezintă momentul în care contravenția continuă se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv CNADNR - SA prin agenții constatatori.
Având în vedere cele menționate și că, în speță, momentul epuizării contravenției continue îl reprezintă anul 2011, intimata a învederat instanței de judecată faptul că aplicarea dispozițiilor în vigoare, înainte de apariția deciziei nr. 6/2015 pronunțată de ICCJ, prevedeau că procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2011 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice.
Astfel, art. 7 din Legea nr.455/2001 prevede: „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii”.
În plus, OG nr.2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesul verbal de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” ( unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).
Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr.15/2002, precum și că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că, în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.
De asemenea, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.
Prin urmare, aplicarea Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ în speța de față, deci pentru o situație anterioară momentului pronunțării, ar fi echivalentă cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Ori, norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Așadar, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr.2/2001. Or, aceasta, nu a apelat la această cale procesuală și, prin urmare, până la desființarea acestora, titlurile executorii își mențin puterea executorie.
În altă ordine de idei, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu vor fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitoare constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestatoare nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 Noul Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestator, intimata a solicitat instanței de judecată să o respingă ca nefondată.
În acest sens, intimata a învederat instanței de judecată faptul că nu se impune ordonarea acestei măsuri provizorii, întrucât nu este un caz grabnic și nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatorului, precum nici nu se creează o pagubă iminentă care nu se poate repara.
Mai mult decât atât, intimata a învederat instanței de judecată faptul că de la data comunicării procesului verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestora a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale de către agenții procedurali.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă, prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
Astfel, reiese în mod evident nu numai reaua - credință a contestatorului care a refuzat în mod nejustificat să-și îndeplinească obligațiile legale, dar și faptul că a încercat prin prezenta solicitare de suspendare a executării silite să inducă în eroare instanța prin manopere dolosive.
De asemenea, referitor la acest aspect, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că aceasta a dat dovadă nu numai de bună - credință și indulgență în toată această perioadă, sperând ca debitorul să iasă din pasivitate și să-și execute de bună voie obligația stabilită prin titlul executoriu.
Având în vedere aceste considerente, intimata a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite formulată de către contestator ca nefondată.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de B. T. G. și M. I. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite, fără suspendare, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire, precum și a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Noul Cod de procedură civilă, precum și cele care se regăsesc în cuprinsul prezentei.
Urmare solicitării instanței, la data de 03.11.2015, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați T. G. și M. I. a înaintat la dosar în copie certificată înscrisurile din dosarul de executare silită 528/2015.
Părțile au administrat in cauza proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In dosarul de executare nr. 528/2015 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați T. G. și M. I., creditorul CNADNR a solicitat punerea în executare silită a creanței constând în sumă de 28 EUR reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/21.03.2012, înscris care constituia titlu executoriu potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în vigoare la momentul întocmirii procesului verbal, fiind stabilite cheltuieli de executare in suma de 444,89 lei prin încheierea emisa de executorul judecătoresc la data de 17.03.2015.
Cu privire la modalitatea de comunicare a procesului verbal de contraventie, ca prin motiv de nelegalitate a actelor de executare invocat de contestator, instanta retine ca intimata a depus in dosarul de executare un proces verbal de indeplinire a procedurii de comunicare prin afisare la domiciliul contestatorului, in conditiile art. 27 din OG nr. 2/2001, fara a face dovada ca anterior a procedat la comunicare prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire prin posta, asa cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 data in recurs în interesul legii în sensul că:”În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Sub acest aspect, instanța retine ca este incidenta prescripția executării sancțiunii fata dedispozițiile art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cărora ”executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii”.
Instanta retine ca, întrucât comunicarea procesului verbal de contraventie nu a fost valabil efectuata prin afisare, executarea silita este prescrisa, de vreme ce termenul special de prescriptie de o luna calculat de la data aplicarii sanctiunii s-a împlinit la data de 21.04.2012, iar comunicarea a fost efectuat valabil odată cu somația de executare, la data de 10.09.2015, la domiciliul contestatorului din București, ., sector 6, domiciliu pe care contestatorul îl avea si la data încheierii procesului verbal de contravenție, după cum rezulta din evidentele DEPABD, adresa de domiciliu fiind schimbata încă din 24.01.2007.
Ori intimata a comunicat procesul verbal, admițând ca procedura de comunicare prin afișare a fost legal îndeplinita, la o adresa (.. 50, sectorul 6) la care contestatorul nu mai domicilia din anul 2007, vătămarea acestuia fiind evidenta prin lipsirea acestuia de posibilitatea de a lua cunoștința efectiv de actul sancționator si de a exercita plângere contravenționala împotriva acestuia, ceea ce face ca procedura de comunicare sa fie nula in conformitate cu prevederile art. 175 alin. 1 din codul de procedura civila.
In acest context, la data formulării cererii de executare silita de către creditoare, procesul verbal de contravenție nu constituia titlu executoriu potrivit art. 37 din OG 2/2001 –„ procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum si hotărârea judecătoreasca definitiva prin care s-a soluționat plângerea constituie titlul executoriu, fără vreo alta formalitate” întrucât termenul de formulare a plângerii contravenționale, de 15 zile de la comunicare, nu era împlinit.
In consecinta, sunt incidente dispozițiile art. 706 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit cărora ”prescripția stinge dreptul de a obține executarea silita si orice titlu executoriu își pierde puterea executorie” coroborate cu dispozițiile art. 632 din Codul de procedura civila:”(1) Executarea silita se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”, creditoarea nedeținând un titlu executoriu la data formulării cererii de executare silita, pe de o parte, iar pe de alta parte, executarea silita era prescrisa.
Pentru aceste motive, instanta va admite contestația la executare si va dispune anularea executării silite în dosarul de executare nr.528/2015 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați T. G. și M. I., apreciind ca nu se mai impune analiza celorlalte motive de nelegalitate si netemeinicie ale titlului, invocate de contestator.
Având in vedere ca, potrivit încheierilor emise de executorul judecătoresc la data de 25.09.2015 executarea silita a încetat prin recuperarea creanței in suma de 123,79 lei si a cheltuielilor de executare in suma de 444,89 lei, sumele fiind executate prin poprire si distribuite creditorului, instanța, ca efect al desființării actelor de executare silita, va dispune întoarcerea executării silite in conformitate cu prevederile art. 722 din codul de procedura civila si va obliga intimata să restituie contestatorului suma de 568,68 lei executata.
In conformitate cu prevederile art. 451-453 din codul de procedura civila, instanța va obliga intimata CNADNR să plătească contestatorului suma de 70 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, iar in temeiul art. 717 alin. 2 din codul de procedura civila, având in vedere culpa procesuala a creditoarei, va obliga intimata să plătească către B. T. G. și M. I. suma de 29,76 lei reprezentând cheltuieli pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul P. I., cu domiciliul în București, ., sector 6, CNP_, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - SA, CESTRIN, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr. 401A, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, având Codul Unic de înregistrare_.
Dispune anularea executării silite înseși în dosarul de executare nr. 528/2015 al B. T. G. și M. I..
Dispune întoarcerea executării silite și obligă intimata să restituie contestatorului suma de 568,68 lei.
Obligă intimata CNADNR să plătească contestatorului suma de 70 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Obligă intimata CNADNR să plătească către B. T. G. și M. I. suma de 29,76 lei reprezentând cheltuieli pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 8247/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 8864/2015.... → |
|---|
