Contestaţie la executare. Sentința nr. 7682/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7682/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 7682/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7682
Ședința publică din data de 08.10.2015
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorul D. A. și pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.
La apelul nominal făcut in ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin serviciul registratură.
În fața instanței se prezintă numitul D. T., acesta arătând că este tatăl contestatorului și depune la dosar procură generală autentificată sub nr. 1378/05.08.2014 de Biroul Notarului Public P. M..
Instanța aduce la cunoștință reprezentantului contestatorului că potrivit art. 83 C.p.c. are drept de reprezentare însă nu poate pune concluzii supra excepțiilor și asupra fondului cauzei decât prin avocat.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, conform art. 131 C.p.c. pune în discuție competența.
Contestatorul, prin reprezentant, arată că Judecătoria Sector 6 București este competentă să judece prezenta cauză.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 C.p.c. constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea, raportat la dispozițiile art. 714 C.p.c. și art. 651 C.p.c.
De asemenea, având în vederea dispozițiile art. 238 alin. 1 C.p.c. pune în discuție durata necesară pentru cercetarea procesului.
Contestatorul, prin reprezentant, arată că nu poate estima durata necesară cercetării procesului.
Instanța, în raport de actele dosarului, estimează durata necesară cercetării procesului la o perioadă de 6 luni, durata medie de soluționare a cauzelor având ca obiect contestație la executare.
Instanța respinge excepția tardivității invocată prin întâmpinare, constatând că cererea a fost depusă prin poștă cu scrisoare recomandată la data de 22.07.2015, iar somația a fost comunicată la data de 08.07.2015, astfel încât a fost respectat termenul prevăzut de art. 715 C.p.c., contestația la executare fiind depusă în termenul legal.
Respinge excepția inadmisibilității invocată de intimată prin întâmpinare, întrucât contestația la executare vizează nu numai apărările de fond împotriva titlului executoriu, apărările de fond nu vor fi analizate în conformitate cu prevederile art. 713 C.p.c, urmând a se aprecia asupra celorlalte apărări invocate de contestator.
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Contestatorul, prin reprezentant, având cuvântul pe probe, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.
Instanța în baza art. 255 C.p.c. rap. la art. 258 C.p.c. încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Constată cauza în stare de judecată și o reține cauza spre soluționare.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2015, contestatorul D. A., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin DRDP București, a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare întocmite și pornite în dosarul de executare nr. 852/B/2015 al B. S. I. C., precum și a întregii executări prin care s-a dispus începerea executării silite în vederea recuperării sumei de 693, 34 lei, ce este compusă din 250, 30 lei debit și 443, 04 lei, cheltuieli de executare, anularea încheierilor prin care s-a încuviințat executarea silită pronunțată de Judecătoria sector 6 București.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că, la data de 08.07.2015, a fost somat de către B. S. I. C. prin somația emisă la data de 15.06.2015, în dosarul de executare nr. 852/B/2015, să achite suma de 693,34 lei, ce este compusă din 250,30 lei debit și 443,04 lei, cheltuieli de executare, debit ce reprezintă contravaloarea a două amenzi contravenționale în sumă de 225, 00 lei fiecare, stabilit prin procesele verbale de constatarea contravenției . 12 nr._/10.04.2012, și respectiv . 12 nr._/10.04.2012, emise de CNADR din România SA prin DRDP București privind lipsa rovinetei valabile.
Referitor la cele două procese verbale de constatarea contravenției, ce constituie titlu executoriu în dosarul nr. 852/B/2915, contestatorul a solicitat să se constate că acestea sunt lovite de nulitate absolută, potrivit Deciziei nr. 6/16.02.2015 emise de Înalta Curte de Casație și Justiție din România, care prevede că procesele verbale transmise persoanelor sancționate pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Singurele procese verbale de constatare a amenzii care pot fi acceptate sunt cele întocmite de un controlor de trafic care a constatat contravenția la momentul comiterii ei și poartă atât semnătura acestuia cât și semnătura contravenientului sau a unui martor după caz.
De asemenea, aceste procese verbale de constatare a contravenției sunt prescrise din punct de vedere al aplicării sancțiunii, întrucât acestea nu au fost comunicate contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Ambele procese verbale de constatare a contravenției au fost întocmite la data de 10.04.2012, însă i-au fost comunicate la data de 08.07.2015, odată cu comunicarea somației și a celorlalte acte de executare de către B. S. Ilean C..
În temeiul art.14 din OG nr.2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatarea contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de 0 lună de la data aplicării sancțiunii.
Cât privește creanța stabilită și comunicată prin somație de către executorul judecătoresc, aceasta nu este certă.
Contestatorul a susținut că nu este certă deoarece, dacă se va analiza mai atent conținutul proceselor verbale de stabilire a contravenției, se va observa că acestea din punct de vedere al conținutului sunt identice, amenzile sunt identice ca și despăgubirile stabilite prin înștiințarea de plată, cu toate că, contravaloarea amenzilor a fost calculată ca și cum contestatorul ar plăti în termen de 48 de ore, fapt care nu este corect.
De asemenea, contestatorul a menționat că, împotriva celor două procese verbale de constatare a contravenției ce constituie titlu executoriu în dosarul de executare nr.852/B/2015 al B. S. I. C., a formulat plângere contravențională la Judecătoria Găești și, respectiv, Judecătoria Ploiești, prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a acestora.
Față de cele de mai sus, contestatorul a solicitat admiterea contestației și anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 852/B/ 2015 al B. S. I. C., precum și a întregii executări începute de către aceasta în vederea recuperării debitului, și anularea tuturor încheierilor prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, ca fiind nelegale.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.711 și urm. Cod procedură civilă.
În dovedirea contestației la executare, contestatorul a depus la dosar, în copie, somație emisă la data de 15.06.2015, procesele verbale de constatare a contravențiilor, contestate și plângerea contravențională.
La data de 20.08.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției tardivității contestației la executare conform art. 714, alin.1 pct. 1 Noul Cod de procedură civilă, admiterea excepției inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlurile executorii, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. în baza titlurilor executorii procesele verbale de constatare a contravențiilor . nr._/10.04.2012 și . nr._/10.04.2012, generate și semnate electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. în baza titlurilor executorii menționate și continuarea executării silite.
Intimata a invocat excepția tardivității contestației la executare conform art. 714 alin.1 pct. 1 Noul Cod de procedură civilă, solicitând instanței de judecată să constate faptul că debitorul a recunoscut în cererea sa faptul că în data de 08.07.2015, a luat cunoștință despre faptul că împotriva sa a fost demarată procedura de executare silită pentru debitul ce face obiectul prezentei contestații.
Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 714, alin.1, pct. 1 Noul Cod de procedură civilă, data de 08.07.2015 este cea de la care începe să curgă termenul de 15 zile stabilit de lege pentru depunerea contestației la executare.
Având în vedere faptul că cererea debitorului privind contestația la executare a fost înregistrată în data de 24.07.2015 la Judecătoria Sector 6 București, Secția Civilă, peste termenul de 15 zile, intimata a invocat excepția tardivității prezentei contestații la executare.
De asemenea, intimata a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu, în acest sens, solicitând instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin armare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte, legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele privind nelegalitatea sau netemeinicia actului sancționator sau a procedurii de emitere și comunicare a acestuia, etc. nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin.2 Noul Cod de procedură civilă, să admită excepția așa cum a fost formulată și, în consecință, să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Referitor la fondul cauzei, intimata a arătat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că, în datele de 10.12.2011, ora 15:51 și 22.12.2011, ora 20:02, vehiculul categoria A, cu număr înmatriculare_ aparținând domnului D. A. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 (11) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr.144/2012), fapta săvârșită de către domnul D. A. a constituit contravenție și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare totală de 500 lei.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare totală de 56 euro.
Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 și 3 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012, a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției în cauză.
Emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție în cauză a fost efectuat în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesul verbal de contravenție în cauză a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptelor, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunilor.
În acest sens, intimata a învederat instanței de judecată faptul că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptelor contravenționale, în datele de 10.12.2011 și 22.12.2011 și data emiterii proceselor verbale de contravenție, respectiv 10.04.2012, nu depășește termenul de 6 luni.
Comunicarea proceselor verbale de contravenție .-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr.2/2001, în datele de 05.04.2012 și 25.04.2012, operațiune confirmată de semnătura martorului prezent, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
De asemenea, intimata a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și dispozițiile art. 273 Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora ,,înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada între părți până la proba contrară. Mențiunile din înscris, care sunt în directă legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă”.
Astfel, procedura de comunicare a proceselor - verbale de contravenție nu a fost viciată și nici debitorului nu i-au fost lezate drepturile procesuale.
Totodată, afirmațiile contestatorului prin care a susținut faptul că a intervenit prescripția dreptului de a solicita executarea sancțiunii contravenționale sunt total eronate, întrucât dispozițiile art. 14, alin. 1 din OG nr. 2/2001 nu au aplicabilitatea în speță, deoarece procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat contravenientului în termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Totodată, intimata a învederat instanței de judecată faptul că, de la data comunicării procesului verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanței stabilită în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale de către agenții procedurali.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 și 2 Noul Cod de procedură civilă prevăd faptul că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bună voie.
În cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
În acest sens, conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Mai mult decât atât, instanța de executare a dispus investirea cu formulă executorie a titlurilor executorii.
De asemenea, în temeiul art. 665 alin. 7 Noul Cod de procedură civilă, instanța de executare a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză.
Or, instanța de judecată în mod legal îi temeinic în baza dispozițiilor art. 632 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă a constatat faptul că procesul - verbal de contravenție constituie titlu executoriu, iar creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlul executoriu nu poate fi pus în executare sau că nu ar fi valabil, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
De asemenea, debitorul a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, nu o singură dată, ci de mai multe ori, în zile diferite, dovadă fiind chiar procesele verbale emise pe numele acestuia.
Totodată, referitor la acest aspect, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că aceasta a dat dovadă nu numai de bună credință, dar și de indulgență în toată această perioadă (aproape 3 ani) sperând ca debitorul să iasă din pasivitate și să-și execute de bună voie obligația stabilită prin titlul executoriu.
De asemenea, instanța de executare, în temeiul art. 252 Noul Cod de procedură civilă privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul încuviințării executării silite, a respectat dispozițiile art.5 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind codul de procedură civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie”.
În ceea ce privește aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că acestea sunt nefondate.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Prin urmare, contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării proceselor verbale contestate, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, debitorul nu a apelat la această cale procesuală și, prin urmare, până la desființarea acestora, titlurile executorii își mențin puterea executorie.
În altă ordine de idei, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că, în speța de față, executarea silită s-a făcut în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și, prin urmare, motivele invocate de către contestator în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și, prin urmare, nu pot fi luate în considerare întrucât, în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului verbal de contravenție ridicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 Noul Cod de procedură civilă.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să facă aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin.1 Noul Cod de procedură civilă și să respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, întrucât contestatorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Prin urmare, cât timp procesul verbal de contravenție adresat pe seama debitorului nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestora, intimata deține titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzut în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
În ceea ce priveștevaloarea cheltuielilor de executare contestate de către debitor, intimata a precizat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2561/2012.
Prin urmare, suma datorată intimatei de către contestator este compusă din: 56 euro. reprezentând contravaloare totală tarif de despăgubire, echivalentul în lei în ultima zi a lunii anterioare datei plății și 443.04 lei, reprezentând onorariu de executor și cheltuieli de executare rezultate din demararea procedurii de executare silită împotriva debitorului.
În acest sens, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că cererea contestatorului cu privire la suma datorată intimatei este nefondată.
În acest sens, intimata a învederat faptul că executorul judecătoresc, în mod corect și legal în baza art. 669 Noul Cod de procedură civilă, a Legii nr.188/2000, republicată și ale Ordinului MJ nr.2561/2012, a stabilit cheltuielile de executare până la acest moment procedural.
În baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc S. I. C. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205 - 208 Noul Cod de procedură civilă, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezentele note scrise.
Contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de intimată, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.
Referitor la excepția tardivității introducerii contestației la executare, contestatorul a solicitat respingerea acesteia ca fiind nefondată, întrucât intimata se află în eroare cu privire la modul de calcul al termenelor procedurale, așa cum au fost reglementate de prevederile art. 1 80 și urm. Cod procedură civilă.
Astfel, în temeiul art. 181 pct. 2 Cod procedură civilă, când termenele se socotesc pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.
În temeiul art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un oficiu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.
Ori, tocmai aici intimata s-a aflat în eroare, întrucât nu a observat că cererea a fost introdusă la oficiul poștal cu scrisoare recomandată care poartă data de 22.07.2015, iar data la care i s-a comunicat somația împreună cu titlul executoriu (procesele verbale de contravenție) de către B. S. I. C. a fost data de 08.07.2015, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul art. 714 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă.
În concluzie, contestația a fost introdusă în termenul de 15 zile, cum este prevăzut de art. 714 Cod procedură civilă, urmând ca instanța să respingă această excepție ca fiind nefondată.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privesc aspectele de netemeinicie cuprinse în titlul executoriu, intimata a susținut faptul că motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Este adevărat că în temeiul art. 712 pct. 2 Cod procedură civilă, în cazul în care executarea se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlu executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În cazul de față legea prevede posibilitatea formulării plângerii contravenționale împotriva celor 2 procese verbale de contravenție, situație în care petentul s-a conformat.
Dacă intimata ar fi studiat mai cu atenție dosarul, ar fi putut observa că au fost depuse la dosar copie de pe plângerile contravenționale formulate împotriva proceselor verbale ce reprezintă titlu executoriu în această cauză, la Judecătoria Găești, dosar nr._ și la Judecătoria Ploiești, dosar nr._/281/2015, dovezi pe care le va atașa prezentei cereri.
La data introducerii contestației la executare, contestatorul nu era în posesia numărului dosarelor și nici nu a putut obține un certificat de grefă pentru a face dovada așa încât a atașat o copie de pe plângerile contravenționale depuse, urmând ca ulterior să depună certificatul de grefă dacă instanța îi va pune în vedere acest fapt și eventual să solicite suspendarea judecății până la soluționarea plângerilor contravenționale.
Cât privesc prevederile art. 711 pct. 2, privind formularea contestației în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea titlului executoriu, contestatorul a considerat că nu se află în această fază momentan, urmând să utilizeze eventual această cale în momentul în care cele două instanțe de judecată (Ploiești și Găești ) se vor pronunța.
Mai mult, intimata nu a făcut vorbire în întâmpinare și de faptul că încuviințarea executării a fost dată de către instanță fără ca aceasta să sesizeze că procesele verbale de contravenție nu fuseseră comunicate petentului pentru a lua la cunoștință de ele, astfel încât instanța de judecată, dacă ar fi sesizat acest aspect, încuviințarea ar fi fost respinsă.
De asemenea, altfel ar fi fost interpretată și Decizia nr.6/16.02.2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Intimata nu a făcut nici un fel de mențiune la ce dată a comunicat procesele verbale de contravenție petentului, prin ce modalitate, urmând să atașeze la dosarul cauzei aceste dovezi, fapt ce l-a determinat să solicite obligarea intimatei de către instanță să depună la dosarul cauzei aceste dovezi.
Referitor la fondul cauzei, așa cum s-a arătat și în plângerile contravenționale formulate la cele două instanțe de judecată, respectiv Judecătoria Ploiești și Judecătoria Găești, contestatorul a invocat prevederile Deciziei nr.6/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care a arătat că procesele verbale transmise persoanelor sancționate pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Singurele procese verbale de constatare a amenzii care pot fi acceptate sunt cele întocmite de un controlor de trafic care a constatat contravenția la momentul comiterii ei și poartă atât semnătura acestuia cât și semnătura contravenientului sau a unui martor după caz.
Acest fapt este corect deoarece numai în felul acesta contravenientul poate să se apere prin formularea de plângeri la instanța de judecată, altfel s-ar aduce o atingere grava dreptului la apărare.
De asemenea, tot în motivarea acestui capăt de cerere, intimata a reluat susținerile făcute referitor la comunicarea proceselor verbale de contravenție fără a arăta modalitatea de comunicare, termenele la care au fost comunicate, precum dovezile pe care le posedă în acest sens.
Faptul că instanța de judecata a investit cu formulă executorie cele două procese verbale nu înseamnă că încheierea și celelalte forme de executare nu pot fi atacate cu contestație la executare la instanță.
În cea ce privește creanța, aceasta nu este certă, lichidă și exigibilă.
De asemenea, contestatorul a susținut că, cheltuielile de executare sunt exagerate, urmând să fie micșorate întrucât sunt de 8 ori mai mari decât debitul, iar actele emise de executor constau într-o singură comunicare a somației.
În concluzie, contestatorul a solicitat admiterea contestației ca fiind legală și temeinică și anularea tuturor formelor de executare începute împotriva acestuia, cu cheltuieli de judecată.
Contestatorul a depus la dosar, în copie, dovezile de comunicare emise de Judecătoria Ploiești și Judecătoria Găești și dovada emisă de Oficiul Poștal privind depunerea contestației la executare către Judecătoria sector 6 București.
La termenul de judecată din data de 08.10.2015 instanța a respins excepțiile tardivității și inadmisibilității invocate de intimată, cu motivarea din partea introductivă a hotărârii.
La același termen de judecată a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În dosarul de executare nr.852/B/2015 al B. S. I. C., creditoarea intimată C. solicită punerea în executare silită a creanței constând în sumă de câte 250,30 lei (2x28 EURO) reprezentând tarif de despăgubire stabilit prin titlurile executorii – proces-verbal de contravenție . nr._/10.04.2012 și proces-verbal de contravenție . nr._/10.04.2012 întocmite de C., precum și 443,04 lei cheltuieli de executare.
Cât privește apărările de fond împotriva proceselor verbale de contravenție, respectiv nulitatea acestora pentru lipsa semnăturii, instanța reține că împotriva proceselor verbale de contravenție contestatorul are deschisă calea specială de atac a plângerii contravenționale, astfel că, din perspectiva art.713 alin.2 Cod procedură civilă, instanța urmează să nu analizeze apărările de fond invocate de contestator.
Cât privește legalitatea executării silite, instanța reține că în speță comunicarea proceselor verbale de contravenție . nr._/10.04.2012 și . nr._/10.04.2012, s-a făcut prin afișare conform susținerilor intimatei din întâmpinare, ca atare procesele verbale menționate nu constituie titluri executorii, nefiind comunicate potrivit legii.
Astfel, potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar art. 31 alin. 1 prevede că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Art. 27 din același act normativ prevede că procesul-verbal și înștiințarea de plată se comunică prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Rezultă din dispozițiile legale menționate caracterul subsidiar al comunicării prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, respectiv după încercarea comunicării acestuia prin poștă cu aviz de primire.
De altfel, soluția menționată a fost reținută și prin Decizia nr. 10/2013, pronunțată în recurs în interesul legii de Î.C.C.J., prin care s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Ori, în speță intimata nu a făcut dovada că a încercat comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.
Procesul verbal nefiind comunicat conform legii, nu poate constitui titlu executoriu având în vedere dispozițiile art.37 din OG 2/2001.
Astfel fiind, față de dispozițiile art.632 alin.1 Cod procedură civilă, care arată că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, instanța va dispune, anularea executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 852/B/2015 al B. S. I. C..
În ceea ce privește anularea încheierilor de încuviințare a executării silite pronunțate de Judecătoria Sectorului 6, instanța reține că, având în vedere data începerii executării silite, încuviințarea executării silite s-a dispus de către executorul judecătoresc conform art.666 alin.2 Cod procedură civilă, astfel că, anulând întreaga executare silită nu mai este necesar a se pronunța în mod expres și cu privire la încheierea de încuviințare executare.
În baza art.453 Cod procedură civilă va obliga intimata la plata către contestator a sumei de 55 lei cheltuieli de judecată, respectiva taxa judiciară de timbru-fila 23 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de contestatorul D. A., domiciliat în București, .. 92, ., apartament 165, sector 6, CNP._, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr.401A, sector 6, având număr de înregistrare J40/552/15.01.2004, CUI_.
Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 852/B/2015 al B. S. I. C..
Obligă intimata la plata către contestator a sumei de 55 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CAE/Thred.MV
4 ex./23.10.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7689/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7678/2015. Judecătoria... → |
|---|
