Contestaţie la executare. Sentința nr. 4939/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4939/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 4939/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ 4939
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: I. L. T.-D.
GREFIER: C. I. T.
Pe rol soluționarea cererii având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul N. S. A., pe intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A. PRIN DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCURESTI și pe terții popriți B. C. R., B.- G. DEPARTAMENTUL POPRIRI, C. E. PLC și R. B. DIRECTIA PRELUCRAREA TRANZACTIILOR - COLECTIV OPERATIUNI POPRIRI.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns contestatorul, prin avocat M. D., care depune împuternicire la dosar, lipsind intimata și terții popriți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin poștă, la data de 28.05.2015, intimata a depus întâmpinare, iar la data de 22.06.2015, prin serviciul registratură, s-a depus dosarul de executare nr. 9165/2014, după care,
Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Sectorului 6 București în ce privește soluționarea cauzei.
Contestatorul, prin avocat, arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 651 C.pr.civ., fiind instanța de domiciliu a contestatorului.
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, în conformitate cu art. 131 C.pr.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, față de domiciliu contestatorului și obiectul cererii, în conformitate cu disp. art. 651 alin. 1 C.pr.civ.
Instanța comunică contestatorului, prin avocat, un exemplar al întâmpinării depuse de intimată și pune în discuție excepția tardivității contestației la executare formulată de intimată prin întâmpinare.
Contestatorul, prin avocat, solicită respingerea excepției având în vedere că intimata, în susținerea excepției, are în vedere data înregistrării la registratură a contestației, din plicul și nota de inventar atașate contestației se poate observa că aceasta a fost depusă la poștă pe data de 15.05.2015, ultima zi a termenului, iar depunerea la poștă face ca aceasta să fie introdusă în termen față de disp. art. 183 alin. 1 C.pr.civ.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției, iar, în subsidiar, nefiind alte cereri de prealabile de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul asupra probelor.
Contestatorul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind această probă ca fiind admisibilă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat și constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților prezente.
Contestatorul, prin avocat, solicită admiterea contestației având în vedere motivul invocat respectiv acela că creanța constând în tarif de despăgubire s-a stins prin efectul legii de modificare a OUG 15/2002, respectiv Legea 144/2012, care prin art. I pct. 2 abrogă art. 8 alin. 3 care prevedea obligația de plată a tarifului. Această dispoziție este una contravențională mai favorabilă astfel că este aplicabilă și situațiilor care s-au petrecut și înainte de . față de disp. art. 15 alin.2 din Constituție. Precizează că în același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională în decizia 122/2014 care arată că în urma abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația de achitare a tarifului de despăgubire suplimentar față de obligația de plată pentru utilizarea bunurilor publice, textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă în concordanță cu disp. art. 15 alin. 2. Învederează că tot Curtea Constituțională arată că pentru sancțiunile aplicate și neexecutate până la acest moment, acestea urmează să nu mai fie executare, iar în cazul începerii executării silite, aceasta urmează să fie anulată, să înceteze.
Contestatorul, prin avocat, față de cele formulată în întâmpinare, precizează că mare parte din susținerile intimatei sunt răspuns la situații pe care nu acesta nu le-a invocat în cadrul contestației, însă în pagina 4 a întâmpinării și intimata citează decizia 228 care arată că executările neefectuate nu se mai fac, iar cele care au început și nu s-a recuperat tariful de despăgubire, urmează a înceta. Pentru toate aceste considerente, contestatorul, prin avocat, solicită admiterea contestației, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 18.05.2015, contestatorul S. A. N. a formulat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.-DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI și cu terții popriți B. C. R., B.- G. DEPARTAMENTUL POPRIRI, C. E. PLC, R. B. DIRECTIA PRELUCRAREA TRANZACTIILOR - COLECTIV OPERATIUNI POPRIRI contestație la executare prin care a solicitat anularea executării silite pornite și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 9165/2014 de Biroul executorilor judecătorești C. V. și M. A. D., restituirea taxei de timbru în sumă de 57,59 lei achitată conform chitanței . -10 –_/15.05.2015 eliberată de DITL sector 6, sub rezerva rămânerii definitive a hotărârii și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În fapt contestatorul a arătat faptul că la data de 29.04.2015, a primit din partea Biroului executorilor judecătorești C. V. și M. A. D., înștiințarea privind măsura popririi emisă în data de 22.04.2015 în dosarul de executare nr. 9165/2014 al B. C. V. și M. A. D.. Prin aceasta a fost înștiințat că s-a dispus înființare popririi asupra conturilor sale deschise la terții popriți, pentru debitul de 56 euro reprezentând tarif de despăgubire stabilit conform art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 și 545,84 lei cheltuieli de executare, la solicitarea creditoarei CNADNR S.A. - DRDP București.
Executarea silită a fost pornită în temeiul Procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/17.10.2011 și procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/17.10.2011), întocmit de C. Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din Romania S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere Rutiere și Informatica.
Împreună cu înștiințarea de poprire și cu cele două procese-verbale, i-au mai fost transmise: încheierea de stabilire cheltuieli suplimentare din data de 22.04.2015 și Adresele de Înființare a popririi transmise către cei 4 terti popriți
Contestatorul a arătat că în ceea ce privește creanța în sumă de 28 de euro reprezentând tariful de despăgubire nu există, întrucât aceasta s-a stins prin efectul legii, pe de-o porte, art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 fiind abrogat prin Legea nr. 144/2012, care reprezintă o lege contravențională mai favorabilă, în sensul art. 15 alin. 2 din Constituție și care retroactivează și se aplică situației sale, iar pe de altă parte, art. II din Legea nr. 144/2012 anulând în mod expres tarifele aplicate anterior intrării în vigoare a acestei legi.
Pe de-o parte, prin dispozițiile art. I pct 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/2002 prin dispozițiile art. I pct. 2 abroga art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/2002, aceasta reprezintă "o lege contravențională favorabilă" contravenientului, iar în raport de dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție, aceste dispoziții se aplică retroactiv și în cazul faptelor săvârșite anterior datei intrării în vigoare a acestor dispoziții. În textul constituțional nu se face distincție în privința dezincriminării unei fapte sau doar în privința modificării regimului sancționator al unor fapte, astfel că dispozițiile privind eliminarea unor sancțiuni, chiar dacă fapta nu a fost dezincriminată, sunt dispoziții mai favorabile. Că este așa, a statuat și Curtea Constituționala în Decizia nr. 112/2014. De asemenea, prin decizia amintită, reiterând cele stabilite prin Decizia sa nr. 228/2007, Curtea Constituțională a statuat că: "sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută." Se reține, de asemenea, că; "efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare". De asemenea, în ambele decizii amintite, "Curtea a conchis că o sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început"
Pe de altă parte, contestatorul a arătat că în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 prevede că „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. ” Acest text conține, de asemenea, o dispoziție legală contravențională mai favorabilă. Având în vedere că, atâta timp cât, prin art. II din Legea nr. 144/2012 sunt anulate tarifele de despăgubire aplicate și contestate, chiar și atunci când contestația a fost respinsă, cu atât mai mult norma de anulare este aplicabilă cu privire la tarifele de despăgubire aplicate prin procese - verbale care, ca și în cazul său, au fost comunicate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, deci care nu aveau cum să fie atacate înainte de . acesteia. Respingerea unei astfel de interpretări, echivalează cu admiterea unui tratament diferit în situații comparabile, bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării procesului - verbal într-o anumită perioada de timp, o astfel de măsura nefiind justificata de niciun fel de motive obiective și ar contraveni art. 1 din Protocolul nr. 12 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, conform căruia “Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație”.
Cu privire la restituirea taxei judiciare de timbru, contestatorul a arătat că în temeiul art. 45 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:"(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații/...)(f) când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă”, acesta fiind motivul pentru care a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru, în suma de 58 lei achitată cu Chitanța .- 10-Nr._/15.05.2015 în contul DITL Sector 6, sub rezerva rămânerii definite a hotărârii.
În drept, contestatorul a invocat disp. art. 711 și urm. C.pr.civ., precum și dispozițiile legale menționate la fiecare punct din cuprinsul contestației.
În probațiune, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 17.06.2015, prin poștă, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.-DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției tardivității contestației la executare, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. - A. D. în baza titlurilor executorii PVCC . 11 nr._/17.10.2011 și . nr._/17.10.2011 generate și semnate electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. V. si M. - A. D. în baza titlurilor executorii menționate și continuarea executării silite.
Cu privire la excepția tardivității contestației la executare conform art. 714 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., intimata a arătat faptul că debitorul recunoaște în cererea sa faptul că în data de 29.04.2015 a luat cunoștință despre faptul că împotriva sa a fost demarată procedura de executare silită pentru debitul ce face obiectul prezentei contestații. Potrivit dispozițiilor art. 714, alin. (I), pct. I) NCPC, data de 29.04.2015 este cea de la care începe să curgă termenul de 15 zile stabilit de lege pentru depunerea contestației la executare. Având în vedere faptul că cererea debitorului privind contestația la executare a fost înregistrată în data de 18.05.2015 la Judecătoria Sectorului 6 București, peste termenul de 15 zile, intimata a invocat excepția tardivității prezentei contestații la executare.
În fapt, pe fondul cauzei, intimata a arătat faptul că urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul ca în datele de 21.04.2011 ora 16:22 si 22.04.2011 ora 14:21 pe DN 6 km60+450m, localitatea Draganesti - Vlasca, județul Teleorman, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare_ aparținând domnului N1CA S. A. a circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. I (1 indice 1) din O.G, nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare. Conform dispozițiilor art. 8, alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr. 144/2012), faptele săvârșite au constituit contravenții și s-au sancționat cu amenda contravențională în valoare totală de 500 lei.
Emiterea și comunicarea proceselor - verbale de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, a solicitat instanței de judecată să constate faptul că procesele - verbale de contravenție în cauză au fost emise în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptelor, iar comunicarea acestora s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunilor. În acest sens, intimata a învederat instanței faptul că perioada cuprinsă între data săvârșirii faptelor contravenționale și data emiterii proceselor - verbale de contravenție nu depășește termenul de 6 luni. Comunicarea proceselor - verbale de contravenție s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, în data de 07.11.2011 și 09.11.2011, operațiuni confirmate de semnătura martorului prezent, fără a se depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunilor.
Totodată, intimata a mai solicitat instanței să aibă în vedere și dispozițiile art. 273, alin. (2) NCPC, potrivit cărora „mențiunile din înscris care sunt în directa legătură cu raportul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă”. Astfel, nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a proceselor-verbale de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
A mai solicitat instanței să constate faptul că intimata a dat dovada nu numai de bună - credință, dar și de indulgență în toată această perioadă (aproape 3 ani), sperând ca debitorul să iasă din pasivitate și să-și execute de bună voie obligațiile stabilite prin titlurile executorii. De asemenea, prin Încheierea din Camera de Consiliu, instanța de executare a încuviințat executarea silita a titlurilor executorii contestate. Totodată, în temeiul art. 665, alin. 7 NCPC instanța de executare a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlurile executorii în cauză. Or, instanța de judecată în mod legal și temeinic în baza dispozițiilor art. 632, alin. 2 NCPC a constatat faptul că procesele - verbale de contravenție constituie titluri executorii, iar creanțele sunt certe, lichide si exigibile. Totodată, în situația în care instanța de executare constată faptul că titlurile executorii nu pot fi puse în executare sau ca nu ar fi valabile. nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
De asemenea, intimata a precizat faptul că în speța de față nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silită a creanțelor rezultată dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat în instanță. Totodată, Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12, alin. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit căruia “dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ”, nu este aplicabilă în speță, întrucât Legea nr 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinieta valabilă, ci exclude doar obligația de plata a tarifului de despăgubire.
În ceea ce privește dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea și completarea OG nr. 15/2002, intimata a arătat că în speța de față acestea nu se aplică. Conform dispozițiilor sus invocate, legiuitorul a statuat în mod evident faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (....) aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. ”
Prin urmare, reiese în mod evident faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 și care au contestat în instanța tarifele de despăgubire. Astfel, norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012 având natura contravențională, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat în instanță.
În drept, intimata a invocat disp. art. 205-208, precum și dispozițiile legale cuprinse în prezenta întâmpinare.
În temeiul art. 223 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar titlurile executorii - PVCC . 11 nr._/17.10.2011 și . 11 nr._/17.10.2011 și dovada comunicării proceselor - verbale contestate.
La data de 22.06.2015, prin serviciul registratură a fost depus la dosar dosarul de executare nr. 9165/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția tardivității contestației invocată de către intimată, instanța reține că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente: potrivit art. 715 alin. 1 C.p.c. „dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când 1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.”
Instanța constată că potrivit procesului-verbal de înmânare, contestatorul a primit adresa de poprire, înștiințarea privind măsura popririi și încheierea privind cheltuielile suplimentare la data de 29.04.2015. Conform datei poștei, contestația la executare a fost introdusă la data de 15.05.2015. Prin urmare, instanța constată că cererea a fost introdusă în ultima zi a termenului de formulare a contestației, motiv pentru care va respinge excepția tardivității cererii ca neîntemeiată.
În fapt, instanța reține că prin procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/17.10.2011 și nr._/17.10.2011, încheiate de intimată, contestatorul a fost sancționat contravențional prin fiecare proces verbal cu amendă în cuantum de 250 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 15/2002, fiind obligat să achite și tariful de despăgubire în cuantum de 28 Euro, potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în vigoare la acel moment.
Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din O.G. 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de 28 de euro, creanță care a fost pusă în executare silită în cadrul dosarului nr. 9165/2014 al B. C. V. și M.-A. D..
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
De asemenea, conform art. 12 din O.G. nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ (prin Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale s-a arătat că dispoziția se referă și la executarea sancțiunilor contravenționale). De asemenea, dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară, se va aplica aceasta.
Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din O.G. nr. 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă faptele au fost săvârșite înainte de . legii menționate.
În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că obligația contestatorului de a plăti 28 Euro nu mai are niciun suport legal în prezent (deoarece această sancțiune nu mai este prevăzută de actul normativ sancționator).
Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că „exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație”.
În aceste condiții, instanța a apreciat că art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție de contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor-verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbal într-un anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.
Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivității legii contravenționale mai favorabile, instanța a înlăturat de la aplicarea în cauză a prevederilor art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Constatând că, în cauză, actele de executare au fost emise cu privire la tariful de despăgubire stabilit de o normă legală abrogată în prezent, în baza art. 719 Cod procedură civilă, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 9165/2014 al B.E.J. C. V. și M.-A. D..
În temeiul art. 45 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 alin. 1 lit. f) sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului atunci când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. În aceste condiții, instanța va dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 57,59 lei achitată conform chitanței .-10-_/15._ după rămânerea definitivă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității contestației la executare ca neîntemeiată.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul S. A. N., cu domiciliul în București, ., nr. 5A, ., ., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. M. D. din București, .. 2, . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.-DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, J40/552/15.01.2004, CUI_, cu sediul în .. 401 A, București, sector 6 și cu terții popriți B. C. R., cu sediul în București, .. 5, sector 3, B.- G. DEPARTAMENTUL POPRIRI, cu sediul în București, ., sector 2 C. E. PLC, cu sediul în București, Calea Victoriei, nr. 145, sector 1, R. B. DIRECTIA PRELUCRAREA TRANZACTIILOR - COLECTIV OPERATIUNI POPRIRI, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 246 C, Sky Tower, sector 1.
Anulează executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 9165/2014 aflat pe rolul B. C. V. și M. A. D..
Dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 57,59 lei achitată conform chitanței .-10-_/15._ după rămânerea definitivă a hotărârii.
Cu apel în termen în de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. TDIL/Tehn. TCI
8 ex. / 17.08.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI | Pretenţii. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
