Contestaţie la executare. Sentința nr. 2281/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2281/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 2281/2015
DOSAR NR._
RO M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.2281
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER A. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE în contradictoriu cu intimații BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N. și I. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea, reprezentată de consilier juridic D. G., care depune delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței de judecată faptul că, la data de 16.03.2015, intimatul I. I. a depus la dosar, prin compartimentul registratură, cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, la data de 19.03.2015, intimatul BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N. a depus la dosar, prin compartimentul registratură, întâmpinare, iar la data de 24.03.2015, același intimat a depus la dosar, prin compartimentul registratură, înscrisurile din dosarul de executare, la care a anexat factura proforma din data de 19.03.2015, după care,
Instanța, în conformitate cu prevederile art.131 Cod procedură civilă și față de prevederile art.132 C.p.c., având în vedere obiectul cererii precizatoare depuse la data de 12.01.2015, pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 6 București.
Reprezentantul contestatoarei solicită instanței de judecată să aibă în vedere prevederile art.245 și următoarele din codul de procedură civilă.
Arată că, așa cum a precizat și prin cerere, a formulat și o contestație îndreptată împotriva titlului și având în vedere că este vorba de contestație cu capete de cerere ce necesită a fi soluționate de instanțe diferite, potrivit art.153 lit. i din Legea nr.263/2010 și art.154 al.2 din Legea nr.262/2010, a solicitat și disjungerea capătului de cerere privind lămurirea întinderii titlului executoriu, apreciază că instanța competentă ar fi cea de grad mai înalt, în speță Tribunalul Argeș.
Ca atare, ar fi incidente dispozițiile art.99 al.2 C.p.c. și solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București în ceea ce privește contestația la executare.
Depune în acest sens practica judiciară, sentința civilă nr.616/27.01.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2014, contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. și I. I., a formulat contestație la executare prin care a solicitat suspendarea executării silite până la data soluționării definitive a contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare dispuse de B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional nr.1249/2014.
În prealabil, contestatoarea a precizat că, referitor la solicitarea privind suspendarea executării silite până la data soluționării definitive a contestației la executare, C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, este scutită de la plata sumei instituite cu titlu de cauțiune, prevăzută la art. 718 din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 30 alin.1 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, instituțiile publice sunt scutite de plata taxelor și cauțiunii, indiferent de calitatea procesuală a acestora, pentru cererile, acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, ,,când au ca obiect venituri publice”, iar C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale este o instituție publică, ale cărei cheltuieli curente și de capital se asigură integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, conform art. 62, alin.1, lit. a din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
De asemenea, C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale este scutită de plata taxelor și a cauțiuni în temeiul art. 7 din Ordonanța Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituțiile și autoritățile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune.
Totodată, contestatoarea a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 718, alin.4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cauțiunea nu este necesară dacă hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu”.
Contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite până la momentul soluționării definitive a contestației la executare, aceasta fiind determinată de faptul că titlul executoriu este lipsit de efecte juridice, având în vedere modificările legislației. Prin hotărârea pronunțată, instanța de judecată a vizat aplicabilitatea prevederilor Legii nr.119/2010 și ale Legii nr.164/2001, legi ale căror efecte au încetat la data de 31.12.2010.
Pe fond, contestatoarea a solicitat anularea tuturor actelor de executare dispuse de B. executorilor judecătorești asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional nr.1249/2014.
Astfel, prin sentința civilă nr. 4182/09.10.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.993/06.03.2013, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul I. I., s-a dispus anularea deciziei de pensionare nr._/01.01.2011 și menținerea deciziei de pensionare emisă de C. de pensii a Ministerului Apărării Naționale, întemeiate pe dispozițiile Legii nr.164/2001.
În fapt, în perioada 2010-2013, s-a desfășurat etapizat, un amplu proces de transformare a pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/2001, în pensii de asigurări sociale.
În prima etapă, potrivit art.4 alin.1 lit. a din Legea nr. 119/2010, recalcularea tuturor pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/2001, s-a efectuat într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a HG nr. 735/2010, respectiv în perioada august-decembrie 2010.
Până la emiterea deciziilor de recalculare, pensiile plătite au fost cele cuvenite potrivit Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise și au produs efecte începând cu data de 01.01.2011. Astfel, în marea majoritate a cazurilor, în luna ianuarie 2011, pensiile plătite cadrelor militare în rezervă au avut un cuantum mai mic, stabilit în urma recalculării.
În etapa a doua, desfășurată începând cu luna februarie 2011, odată cu adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, legiuitorul a dispus inițierea procesului de revizuire a pensiilor, având în vedere alte criterii decât cele menționate în Legea nr. 119/2010 și detaliate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/2010.
Astfel, au fost supuse revizuirii toate pensiile care au făcut obiectul primei etape, respectiv pensiile recalculate, inclusiv acele pensii ale căror cuantumuri au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
În același timp, începând cu data de 01.01.2011, cadrul legal referitor la drepturile de pensie și asigurări sociale este stabilit prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la aceeași dată fiind abrogate prevederile Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.
A treia etapă, cu caracter reparatoriu, instituită prin Legea nr.241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, a produs efecte juridice începând cu data de 01.10.2013, dată de la care pensiile recalculate sau revizuite ale căror cuantumuri sunt mai mici se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010, cuantum calculat potrivit Legii nr. 164/2001.
În vederea îndeplinirii cu celeritate, de către C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a obligațiilor stabilite în sarcina sa, potrivit dispozițiilor art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul a fost repus în plată cu drepturile de pensie avute în luna decembrie 2010 (stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare), începând cu luna februarie 2011, până în luna decembrie 2011 (când a fost emisă decizia de revizuire, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011), iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 i-au fost achitate în luna februarie 2011.
Contestatoarea a subliniat că, prin sentința pronunțată, instanța de judecată a anulat decizia de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, fără a institui în sarcina Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale o obligație ad aeterum de a menține în plată drepturile de pensie stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (adică, inclusiv după abrogarea acesteia la 01.01.2011).
Mai mult, instanța de judecată nu putea înlătura de la aplicare, în cazul supus judecății, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ultra activând dispozițiile Legii nr. 164/2001.
Sub acest aspect, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că instanțele de judecată nu au competența „de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin.4 din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin.1 din Legea fundamentală adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire ia existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective”.
Cu privire la autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile, prin care a fost anulată decizia de recalculare a pensiei, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare și dacă aceasta poate fi supusă revizuirii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia nr. 9 din data de 10 iunie 2013, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.1 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c - h din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, act normativ aplicabil revizuirii pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, similar Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.
Potrivit acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „sunt supuse revizuirii și pensiile (...) care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010, atunci când deciziile de recalculare emise (...) au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri”.
Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este aplicabilă, mutatis mutandis, și în cazul fostelor pensii militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a - b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniu pensiilor.
De altfel, aplicabilitatea Deciziei nr. 9 din 10 iunie 2013 la situația pensiilor militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a - b din Legea nr.119/2010, a fost evidențiată și de către Curtea Constituțională, în motivarea deciziei nr.323 din 10 iunie 2014, prin care a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceeași ordonanță de urgență (care prevăd că „pensiile prevăzute la art. 1 lit. a și b din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definite și irevocabile ale instanțelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii”.
Ca urmare a celor prezentate, contestatoarea a precizat că, prin aplicarea actelor normative mai sus menționate, până în prezent, reclamantei i s-a păstrat cuantumul pensiei avut în plată, așa cum, în fapt, a dispus și instanța de judecată prin sentința civilă nr. 4182/2012.
În dovedirea menținerii în plată a drepturilor de pensie avute în luna decembrie 2010, precum și a plății, în luna februarie 2011, a diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie și cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării în temeiul Legii nr.119/2010, contestatoarea a anexat buletinul de calcul pentru I. I..
Contestatoarea a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței civile nr. 2448/212, reclamantul a încercat, în fapt, să înlăture aplicarea prevederilor OUG nr. 1/2011 (referitor la revizuirea pensiei) invocând autoritatea de lucru judecat, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidentă legislația anterioară intrării în vigoare a OUG nr. 1/2011.
Reclamantul a încercat acest artificiu chiar în condițiile în care Legea nr.241/2013, potrivit art. 1 stabilește că ,,pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor si ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010”.
Referitor la onorariul executorului judecătoresc, potrivit încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această fază a executării, este, în opinia contestatoarei, exagerat de mare și neconformă cu dispozițiile art. 39 din Legea nr.188/2000, privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare. Din această perspectivă, solicităm instanței de judecată să cenzureze onorariul acestuia.
În concluzie, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr. 1249/2014 al Biroului E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N..
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 192 și urm., art. 711 și urm. Cod procedură civilă și celelalte acte normative invocate.
În dovedirea contestației la executare, contestatoarea a depus la dosar, în copie, somație din data de 09.10.2014, încheiere de stabilire cheltuieli executare din data de 07.10.2014, sentința civilă nr.4182/09.09.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș Secția pentru Conflicte de muncă și asigurări sociale, încheierea de ședință din data de 10.09.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, buletin de calcul si extrase de pe portalul Tribunalului Argeș și Curții de Apel Pitești.
La data de 27.11.2014, intimatul B. Ș. C. și D. N. a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale.
Intimatul I. I. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite și încuviințarea tuturor actelor de executare în dosarul execuțional nr.1249/2014 al Biroului E. Judecătorești Asociați Ș. C. și D. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 din Noul Cod de procedură civilă.
Intimatul a depus la dosar, în copie, titlul executoriu sentința civilă nr.4182/09.10.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș Secția pentru Conflicte de muncă și asigurări sociale, încheierea de ședință din data de 10.09.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, recursul respins al MApN împotriva sentinței civile nr. 4182/2012 (titlul executoriu), în dosarul nr._, tabelul și extrase cu soluții ale Tribunalului București de admitere a apelurilor, adresa nr._/23.05.2014 transmisă de CPS a MAI dlui V. I., Decizia nr._ din data de 11.04.2014, cupon de plată pensie din luna decembrie 2010 si situație comparativă între pensia aflată în plată în decembrie 2010 și cea plătită de CPS a MapN.
La data de 16.12.2014, contestatoarea a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a solicitat și anularea incheierii de incuviintare a executarii silite din 10.09.2014 pronuntata de Judecatoria sectorului 6 Bucuresti.
De asemenea, contestatoarea a depus la dosar o cerere completatoare a contestației la executare prin care a solicitat suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite, în temeiul art.718 alin.7 Cod procedură civilă, fiind îndeplinită condiția caracterului urgent cerută de legiuitor pentru a se dispune o asemenea măsură provizorie.
Totodata, contestatoarea a invocat excepția lipsei de obiect a executării silite pornită la cererea intimatului I. și excepția prematurității întocmirii tuturor actelor de executare silită emise de B. B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional nr.1249/2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.204 și următoarele Cod procedură civilă.
Cererea a fost însoțită de un set de înscrisuri, în copie, filele 64-98.
La data de 12.01.2015, contestatoarea a depus la dosar o nouă cerere precizatoare prin care a solicitat disjungerea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Argeș Secția pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în ceea ce privește lămurirea cu privire la întinderea titlului executor, în conformitate cu prevederile art.711 alin.2 și 713 alin.3 Cod procedură civilă, suspendarea executării silite până la soluționarea cererii privind lămurirea întinderii titlului executor și repunerea părților în drepturile și obligațiile avute în situația anterioară datei de începere a executării silite, potrivit art.722 și următoarele Cod procedură civilă.
Cererea precizatoare a fost însoțită de extras de pe portalul Ecris în dosarul nr._/303/2014.
La data de 06.02.2015, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr.1249/2014 al B. B. Ș. C. și D. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.201 și următoarele Cod procedură civilă.
Răspunsul la întâmpinare a fost însoțit de copii de pe decizia civilă nr.207/30.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel Pitești Secția I Civilă și extrase de pe portalul Judecătoriei Sector 6 București.
La data de 09.02.2015, intimatul I. I. a depus la dosar întâmpinare la cererea precizatoare formulată de contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondată și menținerea ca legale și temeinice a actelor de executare începute în dosarul execuțional nr.1249/2014 de B. B. Ș. C. și D. N..
Intimatul a depus la dosar întâmpinare la cererea completatoare a contestației la executare formulată de contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, prin care a solicitat respingerea contestației completatoare ca nefondată și încuviințarea actelor de executare emise de B. B. Ș. C. și D. N., precum și a tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr.1249/2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 din Noul Cod de procedură civilă.
Intimatul a depus la dosar, în copie, adresa RP 139 din data de 17.02.2014 a Casei de P. Sectoriale a MApN, contestație la răspunsul RP 4236 din data de 12.12.2013 și adresa nr.126 din data de 26.05.2014.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare la cererea precizatoare formulată de contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, prin care a solicitat respingerea celor trei petite menționate în această cerere precizatoare, la care a anexat, în copie, extras de pe portalul Ecris cu soluția în dosarul nr._/303/2014.
La data de 24.02.2015, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat, față de întâmpinările depuse de intimat cu privire la cererea completatoare și precizatoare, admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr.1249/2014 al B. B. Ș. C. și D. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art.201 și următoarele Cod procedură civilă.
La data de 19.03.2015, intimatul B. B. Ș. C. și D. N. a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale.
Urmare solicitării instanței, la data de 24.03.2015, B. Ș. C. și D. N. a înaintat la dosar copii de pe înscrisurile din dosarul de executare nr.1249/2014 (filele 167-181).
La termenul de judecată din data de 26.03.2015, instanța a pus în discutie excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 713 alin.1 Cod procedură civilă, contestația se introduce la instanța de executare. În cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul debitorul. În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului. Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
Întrucât prin decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 a fost declarat neconstituțional art. 650 alin. 1 Cod procedură civilă, normă cu caracter special care prevedea stabilirea competenței teritoriale a instanței de executare în funcție de locul situării biroului executorului judecătoresc, pentru stabilirea instanței de executare în sensul Codului de procedură civilă raportarea se face la dispozițiile de drept comun care reglementează stabilirea competenței teritoriale a instanței, respectiv dispozițiile art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul debitorul, respectiv Judecătoria Sectorului 6 București, instanța care a și pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite în dosarul de executare contestat.
Instanța constată însă că, în concret, contestatoarea a invocat motive de contestație la executare care atrag atât competența materială a Judecătoriei Sectorului 6 București, respectiv criticile aduse modalității de stabilire a cheltuielilor de executare, cât și motive care atrag competența materială a Tribunalului Arges, care a pronuntat titlul executoriu.
Astfel, prin contestația la executare formulată, s-a invocat intervenirea unui impediment la executarea sentinței civile nr. 4182/2012 pronunțată de Tribunalul Arges în dosarul nr._ rămasă irevocabilă, constând în . OUG 1/2011, care a modificat prevederile legale în materia stabilirii drepturilor de pensie.
Pe cale de consecință, soluționarea contestației la titlu prin prisma acestor motive presupune analiza dispozițiilor legale specifice în materia pensiei și impactul acestor dispoziții legale asupra deciziei vizate de sentința civilă pusă în executare silită.
Or, analiza acestor aspecte este de competența exclusivă a instanței specializate în materia asigurărilor sociale.
Totodată, instanța reține că potrivit art. 153 lit. i din Legea nr.263/2010, tribunalul judecă în primă instanță litigiile privind contestațiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi și având în vedere și dispozițiile art. 154 alin. 2 din Legea nr.263/2010, se constată că motivele de contestație anterior analizate atrag competența Tribunalului Arges de soluționare a cauzei.
În condițiile în care unele motive de contestație atrag competența Judecătoriei Sectorului 6 București, iar altele competența Tribunalului Arges, instanța constată că, având în vedere identitatea de rațiune, în cauză devin incidente dispozițiile art. 99 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Față de cele arătate, instanța apreciază că revine Tribunalului Arges competența de a soluționa în integralitate acțiunea, astfel încât va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arges, instanța de la domiciliul creditorului, beneficiar al pensiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, cu sediul în București, .. 7-9, sector 6, în contradictoriu cu intimații B. executorilor judecătorești asociați B. Ș. C. și D. N., cu sediul în București, .. 17, sector 3, C. RO_, și I. I., CNP_, domiciliat în Curtea de Argeș, ..1, ., etaj 4, apartament 19, județul Argeș, în favoarea Tribunalului Argeș.
Nesupusă niciunei căi de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1803/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3845/2015. Judecătoria... → |
|---|
