Plângere contravenţională. Sentința nr. 1803/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 1803/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 1803/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI

-SECȚIA CIVILĂ -

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1803

SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: G. A.

GREFIER: A. J.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatorul M. D. S. în contradictoriu cu intimata R. A. DE TRANSPORT BUCUREȘTI.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, nu se prezintă niciuna dintre părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, conform art. 104 pct. 13 HCSM 387/2005.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la a doua strigare, nu se prezintă niciuna dintre părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Instanța ia act de faptul că petentul a solicitat judecarea în lipsă.

Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.11.2014 contestatorul M. D.-S., în contradictoriu cu intimata R. A. de Transport București-RA, a formulat plângere împotriva procesului verbal nr._/27.10.2014, întocmit de către RATB București, prin care a solicitat, în principal, admiterea plângerii, anularea procesului verbal nr._/27.10.2014, întocmit de către RATB București și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 100 lei, iar în subsidiar, a solicitat admiterea plângerii și înlocuirea sancțiunii amenzii cu „avertisment”.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, în data de 10 noiembrie 2014, prin intermediul poștei, a primit procesul verbal de contravenție nr._/27.10.2014, întocmit de către RATB București și înștiințarea de plată nr._/2014.

Din conținutul procesului verbal de contravenție menționat mai sus, contestatorul a aflat că a fost sancționat contravențional de către organul de control al intimatei pe motiv că: „a călătorit fără card”, fapt neadevărat, pentru că acesta, la urcare, a compostat biletul de călătorie, fiind conștient de faptul că orice călătorie trebuie plătită.

După ce a urcat în autobuz și a compostat biletul, a venit la contestator agentul constatator și i-a solicitat actele la control întocmindu-i procesul verbal de contravenție pe care îl contestă. A mai precizat contestatorul faptul că, nefiind din localitate, chiar nu a înțeles motivul pentru care i-a fost întocmit procesul verbal, câtă vreme nu se simte vinovat cu nimic și câtă vreme a compostat biletul de călătorie pentru transport în comun. Acesta a fost și motivul pentru care a refuzat să semneze un proces verbal pentru o contravenție pe care nu a săvârșit-o.

Referitor la condițiile de formă ale procesului verbal, contestatorul a solicitat a se observa faptul că procesul verbal de contravenție pe care îl contestă nu a fost semnat de niciun martor. Or, potrivit dispozițiilor art. 19 din OG nr.2/2001 „...În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor ”. D. fiind faptul că această prevedere este imperativ prevăzută de lege iar organul de control nu a respectat-o, constituie motiv de nulitate a procesului verbal de contravenție.

Cât privește sancțiunea aplicată, contestatorul a opinat că agentul constatator, la aplicarea acesteia, ar fi trebuit să țină seama de prev. art. 21, alin. 3 din OG nr.2/2001 potrivit cărora „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă... ”.

Acesta a fost și motivul pentru care, în ipoteza în care procesul verbal va fi considerat întemeiat, contestatorul a solicitat instanței de judecată să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea mai ușoară a avertismentului, deoarece sancțiunea amenzii nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate și de educare a contravenientului.

Față de cele prezentate mai sus, contestatorul a solicitat anularea procesului verbal menționat mai sus și admiterea plângerii așa cum a fost formulată.

În drept, contestatorul a invocat prev. art. 30, 192, 194 din codul de procedură civilă și ale OG nr.2/2001.

În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul verbal de contravenție nr._/27.10.2014.

La data de 18.12.2014, prin faxul instanței, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale .

S- a arătat că în fapt, la data 27.10.2014, petentul M. D. S. se deplasa cu mijloacele de transport în comun, iar la controlul efectuat de către agentul constatator acesta nu a putut prezenta un abonament valabil pentru data și linia respectivă sau un bilet de călătorie validat corespunzător. Astfel, petentul a încălcat dispozițiile art. 7 lit. a din HCGMB nr. 156/2001 pentru aprobarea normelor privind desfășurarea transportului în comun în mijloacele de transport ale RATB și modul de sancționare a abaterilor săvârșite, cu modificările și completările ulterioare potrivit căruia: „Este interzis călătorilor să călătorească fără bilet ori cartelă magnetică la tariful în vigoare la data efectuării călătoriei sau să călătorească fără abonament sau legitimație de călătorie valabile”, faptă sancționată de art. 10 alin. 1 din același act normativ, cu amendă de la 100 lei la 150 lei.

Călătorind astfel, petentul a încălcat prev. art. 4 alin. 5 din Anexa la HCGMB nr.156/2001, „la urcarea în tramvai, autobuz, troleibuz sau în vehiculele de pe liniile expres, călătorul este obligat să composteze de îndată biletul sau cartela magnetică corespunzătoare tarifului în vigoare la data efectuării călătoriei, în aparatele special montate în acest scop, iar la cererea organelor de control să le prezinte pentru verificare”, obligație pe care petentul a ignorat-o.

Conform art. 4 alin. 1 din același act normativ, la urcarea în mijloacele de transport în comun, călătorul este obligat să composteze de îndată biletul corespunzător tarifului în vigoare la data efectuării călătoriei, ceea ce petentul nu a făcut.

La solicitarea reprezentanților corpului de control al RATB, călătorii sunt obligați să prezinte acestora titlurile de călătorie utilizate în acel moment, pe mijloacele de transport respective.

Din baza intimatei de date, reiese faptul că pentru CNP-ul_, nu există card Activ personalizat (anexa 1).

Dacă petentul ar fi avut un titlu de călătorie și ar fi încercat să-și valideze cardul, această operație ar fi trebuit să fie înregistrată electronic în istoricul de card, deci petentul implicit nu se afla în posesia unui titlu de călătorie valid la momentul controlului.

În concluzie, petentul nu a achitat contravaloarea călătoriei efectuate, producând, astfel, un prejudiciu în patrimoniul RATB.

Informațiile privind obligația validării pentru fiecare călătorie sau faptul că validarea cardului permite călătoria doar pe traseul unei semicurse, continuarea călătoriei pe același traseu presupunând o nouă validare, au fost și sunt mediatizate și aduse la cunoștința publicului prin afișare la centrele RATB și în mijloacele de transport, prin intermediul sistemului audio-vizual din interiorul mijloacelor de transport, prin împărțirea fluturașilor volanți, pe pagina de Internet a RATB.

Validarea corectă este confirmată de un semnal sonor scurt, aprinderea ledului verde și mesajul „Călătorie plăcută!” afișat pe display-ul validatorului, pe care petentul trebuia să-l vadă. În caz contrar, pe display-ul validatorului apare întotdeauna scrisă îndrumarea „repetați validarea la același validator”, mesaj însoțit de aprinderea beculețului roșu și de un semnal sonor strident.

Din interpretarea sistematica a prevederilor art.16 si 34 din OG nr .2/2001 reiese că procesul-verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forța probantă, ci dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de către petent și nicidecum de către organul constatator.

Potrivit art. 249 Noul Cod de procedură civilă, când cineva face o propunere în fața judecății, trebuie să o dovedească. Astfel, petentului îi revine sarcina de a dovedi cele susținute în plângere ori, acesta nu a demonstrat faptul că a validat la urcarea în mijlocul de transport în comun. 

Astfel, art. 16 din OG nr.2/2001 prevede că procesul-verbal trebuie să cuprindă, printre altele, mențiuni privind descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube produse.

Articolul 34, care conține norme cu caracter eminamente procedural, prevede clar că instanța de judecată, după ce verifică dacă plângerea a fost introdusă în termen, ascultă pe cel ce a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal.

Din textele legale citate, reiese în mod evident că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face prin el însuși dovada situației de fapt reținute de agentul constatator și nu mai trebuie completat cu niciun mijloc de probă extrinsec, iar instanța de judecată este abilitată de lege să verifice legalitatea și temeinicia acestuia.

De asemenea „împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei” pot fi apreciate numai de instanța de judecată competentă să soluționeze plângerea și să hotărască asupra sancțiunii conform art. 34 alin 1 din OG nr.2/2001 și nu de controlorul de bilete, care aplică sancțiunea amenzii conform art. 10 alin. 1 din HCGMB nr. 156/2001.

Conform HCGMB nr. 156/2001, călătorul are obligația ca, la urcarea în mijlocul de transport, să se asigure că se află în posesia unui titlu de călătorie valabil, să valideze de îndată cardul de transport la aparatele special montate în acest scop, iar la cererea organelor de control să îl prezinte pentru verificare.

Intimata a apreciat că, în cauză, nu există circumstanțe personale ale petentului care să justifice soluția de o eventuală exonerare a acestuia de la plata amenzii aplicate de agentul constatator. Deplasarea petentului în condiții de nelegalitate nu s-a datorat vreunei cauze de înlăturare a caracterului contravențional al faptei prevăzute de art. 11 din OG nr. 2/2001 și anume, legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică sau morală, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beția involuntară, eroarea de fapt, infirmitatea.

Prezentul proces a fost declanșat exclusiv din culpa petentului întrucât era obligația acestuia să aibă asupra sa un titlu de călătorie valabil pentru a-l prezenta spre verificare agentului constatator.

Intimata a solicitat ca instanța să constate că motivele de fapt invocate de către petent în apărare nu sunt întemeiate și nu pot conduce la anularea procesului verbal contestat și la exonerarea sa de la plata amenzii aplicate de agentul constatator.

În consecință, intimata a solicitat respingerea plângerii petentului M. D. S. ca fiind neîntemeiată și menținerea dispozițiilor procesului verbal de constatare a contravenției ca legal și temeinic întocmit.

Față de motivele de fapt și de drept prezentate mai sus, intimata a solicitat ca instanța să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată, să mențină procesul verbal de contravenție nr._/27.10.2014 ca fiind temeinic și legal întocmit și să facă aplicarea prevederilor art. 454 din Noul Cod de procedură civilă, exonerând regia de la plata cheltuielilor de judecată – „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere

În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe prev. HCGMB nr. 1 56/2001, modificată și completată prin HCGMB nr. 267/25.09.2003, HCGMB nr. 71/2006, HCGMB nr. 54/1994, HCGMB nr. 7/17.01.2008, coroborate cu cele ale OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ca și pe cele ale art. 205-206 și art. 454 din Codul de procedura civilă.

La data de 19.01.2015, prin compartimentul registratură, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de intimata R. A. de Transport București - SA prin care a solicitat respingerea acesteia și admiterea contestației împotriva procesului verbal de contravenție nr._/27.10.2014 încheiat de agentul constatator din cadrul RATB.

După lecturarea întâmpinării, contestatorul a ajuns la concluzia că intimata și-a pregătit un model - formular pe care să-l folosească în cazul în care se depune contestație împotriva procesului verbal prin care a fost amendat.

Contestatorul a menționat că, la data de 27.10.2014, după ce s-au întors din Afganistan, acesta și colegul său din județul A., s-au prezentat în București pentru îndeplinirea unor reguli militare ce se impun în astfel de situații.

În București, după ce a cumpărat bilet dublu și a urcat în autobuz, a introdus biletul dublu în compostor dar nu s-a compostat numai unul și pentru că nu erau instrucțiuni în preajma compostorului nu știa ce să facă. În minutul următor a venit la cei doi d-na agent, care le-a solicitat biletul la control, i l-au prezentat în mod civilizat, i-au explicat situația, ba chiar s-au scuzat că nu sunt din București și că nu au știut cum să-l composteze pentru că nici nu au avut indicații, i s-a părut că a înțeles, i-a dat buletinul pentru că l-a cerut, dar nu credea că se va trezi cu o amendă pentru nepriceperea sa. Corect ar fi fost să îi arate cum se compostează să știe pe viitor și să sesizeze conducerea de faptul că lipsesc instrucțiunile de care au nevoie pasagerii străini.

Contestatorul a menționat că nu se pricepe la articole așa cum se pricepe juristul - angajatul intimatei, de aceea nu le-a invocat în apărarea sa, acesta judecând omenește și dorind să fie judecat tot omenește, de aceea încă o dată a solicitat respingerea întâmpinării și admiterea contestației formulate împotriva procesului verbal pe nedrept încheiat.

De asemenea, contestatorul a menționat că CNP-ul_ pentru care a susținut intimata că nu există card Activ personalizat, nu-i aparține, CNP-ul său fiind_, probabil a rămas de pe alt model - formular, al celui amendat înaintea contestatorului.

La data de 26.02.2015, intimata a depus la dosar relațiile solicitate de instanță din care rezultă că, în urma verificărilor de către Serviciul Control cu aplicația . date, petentul M. D. S. nu deține card Activ personalizat, conform anexelor.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicită petentul M. D. S. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prev. de art 7 lit a din HCGMB 156/2001, reținându-se că în ziua de 27.10.2014 a călătorit cu mijloacele de transport în comun, fără a avea card de călătorie.

Fiind învestită, potrivit art.34 al.1 din OG 2/2001, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din OG 2/2001, a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea absolută, conform art. 17 din același act normativ.

Astfel, chiar dacă în procesul verbal nu se precizează numele unui martor, lipsa acestei mențiuni nu se sancționează, potrivit art 17 din OG 2/2001, cu nulitatea absolută, iar contestatorul nu a invocat și dovedit faptul că i s-ar fi cauzat vreo vătămare prin această omisiune.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, se reține că în răspunsul la întâmpinare petentul a recunoscut implicit săvârșirea faptei prin faptul că a arătat că, deși au circulat două persoane cu același card, nu l-au validat decât pentru o singură călătorie. Totodată, se mai reține că petentul nu a făcut dovada celor susținute prin același răspuns, în sensul că nu a cunoscut modul în care trebuia utilizat cardul pentru a fi validate două călătorii. Astfel, cu toate că a pretins că la momentul efectuării controlului mai era însoțit de o persoană, petentul nu a solicitat proba testimonială în susținerea plângerii.

Față de cele mai sus arătate și apreciind totodată, față de dispozițiile art. 21al 3 din O.G. 2/2001, că sancțiunea aplicată petentului a fost corect individualizată, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată de contestatorul M. D.-S., domiciliat în Reghin, ., apartament 1, județul M., CNP:_, în contradictoriu cu intimata R. A. de Transport București-RA, cu sediul în București, Bulevardul D. G. nr. 1, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J_, CUI_, ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5.03.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.AG/Thred.MV

5 ex./3.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1803/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI