Obligaţie de a face. Sentința nr. 4818/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 4818/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 4818/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA S. VI BUCURESTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4818

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.06.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE C. C. Ș.

GREFIER E. S.

Pe rol soluționarea cererii având ca obiect obligația de a face privind pe reclamanta M. D., în contradictoriu cu pârâtul P. S. 6 BUCUREȘTI.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 03.06.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise la dosar, a amâna pronunțarea la data de 17.06.2015 și ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 18.06.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.02.2015, reclamanta M. D., în contradictoriu cu pârâtul P. S. 6 București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să demoleze windfang-ului din ., ., sector 6, București, pentru că împiedică circulația și prezintă pericol de accidentare prin cădere, încălcând dispozițiile Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată și completată, iar în caz de refuz din partea pârâtului, autorizarea reclamantei să îndeplinească această obligație, pe cheltuiala pârâtului, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.

În motivare, reclamanta a arătat următoarele:

1. Referitor la situația de fapt, „Programul Național de Reabilitare termică a clădirilor de locuit” derulat de P. S. 6 București, a inclus și Blocul D7, situat în ., sector 6, . locuiește, la scara E.

Lucrările de anvelopare au fost începute în anul 2012 și în cadrul acestor lucrări a fost montat un windfang pe structură din tâmplărie PVC la ., la o înălțime de aproximativ 1,5m, pe locul fostelor platforme din fața ușilor de acces în imobil.

Întrucât intrarea în . dintre stradă și intrare se face prin intermediul unei scări cu înălțimea de cca 1,50m, scara se termină cu o platformă în fața ușii de acces cu lățimea de cca 1,50m. După montarea construcției de termopan (windfang) se elimină platforma care face legătura dintre scări și ușa de intrare în imobil, corect dimensionată în proiectul inițial al blocului, îngreunând, în mod evident, accesul în scara blocului.

Construcția astfel realizată contravine unor prevederi ale actelor normative privind proiectarea și execuția lucrărilor de construcții, componente ale sistemului calității în construcții, aprobate în baza Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare.

Dintre exigențele esențiale de calitate (conform art.5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare) pe care acest spațiu tampon le încalcă, enumeră: siguranță în exploatare, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu.

Windfang-ul astfel construit reprezintă:

1) Un obstacol cu risc de accidentare, în special pentru persoanele în vârstă, pentru cele cu dificultăți locomotorii și dizabilități permanente, temporare sau ocazionale (conform definițiilor din Normativul NP 051/2001, privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare). Practic, această construcție anulează podestul de la . (ușa exterioară se deschide direct deasupra scării, deoarece în noua configurație nu mai există o platformă de acces) și împiedică accesul la mâna curentă a balustradelor de la scara exterioară (ușa exterioară de termopan fiind montată central nu poate fi deschisă sau închisă, din exterior, decât stând în echilibru pe una din trepte, în mijlocul scării). Obligativitatea platformei și a accesului la balustrade sunt prevăzute în Normativul NP 068-02, privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare.

Sunt încălcate dispozițiile Normativului NP051/2001, privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, unde se menționează, în capitolul 1, că „extinderea, modernizarea sau modificarea unei clădiri civile se va face cu respectarea normelor tehnice prevăzute de acest normativ.” Este evident că, potrivit dispozițiilor actului normativ menționat mai sus, dacă nu se pot face transformări substanțiale în sensul facilitării accesului persoanelor cu handicap, se vor aduce niște minime îmbunătățiri și în niciun caz nu se va îngrădi și mai mult accesul, cum se întâmpla în cazul amplasării acestui windfang la ..

2) Un obstacol la evacuarea în caz de incendiu, prin micșorarea gabaritului scării, uși greu de manevrat din cauza spațiului insuficient din windfang, cu un prag înalt de cca 5 cm. la ușa din exterior (a se vedea Normativul P 118/1-2013, privind securitatea la incendiu a construcțiilor, capitolul Căi de evacuare în caz de incendiu, art. 139 și 140) și ieșirea direct din acest spațiu tampon, pe treptele scării exterioare, fără existența unui podest pentru odihnă și distribuție.

3) Un obstacol în asigurarea unui climat sănătos, pe scară, din punctul de vedere al igienei și sănătății (la unele scări au apărut mirosuri datorate instalațiilor din casa scării, pentru că nu au fost prevăzute sisteme de împrospătare controlată a aerului) și din punct de vedere al securității la incendiu (capitolul Desfumare din Normativul P118/1).

Deși scopul edificării acestui windfang (vestibul) este acela de a crește eficiența energetică a imobilului, în prezent, la scara E a blocului D-7, unde reclamanta locuiește, ușile windfang-ului sunt scoase din balamale, de către locatarii scării, pentru că împiedică, în mod evident, accesul în scara blocului.

A menționat că aceste probleme au fost făcute cunoscute pârâtului și instituției pe care o conduce, atât prin scrisoarea adresată de reclamantă și înregistrată sub nr._ din data de 27.09.2013 cât și prin scrisoarea adresată de Asociația de proprietari Bloc D7, ., Sector 6, București_, cod fiscal_, înregistrată sub nr._ din data de 04.12.2013, însă, până în prezent, nu s-a primit niciun răspuns la solicitările lor.

Față de cele arătate mai sus a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și pe cale de consecință obligarea pârâtului să demoleze windfang-ul din ., ., sector 6, București, iar în caz de refuz din partea pârâtului, autorizarea reclamantei să îndeplinească această obligație, pe cheltuiala pârâtului.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1528 Cod civil.

Sub aspect probatoriu, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtului, a probei testimoniale cu martorii O. A.-Olguța și Gîrjabu E., precum și proba cu expertiză tehnică în specialitatea construcții.

Au fost anexate cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: scrisoarea înregistrată sub nr._ din data de 27.09.2013, fotografii, extras din „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare” Indicativ NP068-02, scrisoarea înregistrată sub nr._ din data de 04.12.2013, interogatoriul propus a fi luat pârâtului de către reclamantă, dovada achitării taxei judiciare de timbru – chitanțele nr._ (320)/05.01.2015 și nr._ (319)/05.01.2015.

La data de 13.03.2015, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că, în primul rând, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 230/2007 „Președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia. El reprezintă asociația de proprietari în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile inițiate de asociație împotriva unui proprietar care nu și-a îndeplinit obligațiile față de asociație sau în procesele inițiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.”

Având în vedere că beneficiara acestor lucrări este Asociația de Proprietari bloc D7 ., iar acțiunea a fost formulată de către dna. M. D., în nume propriu, a înțeles să invoce EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE ACTIVE a reclamantei și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pe fond, a arătat că potrivit adresei nr. 615/09.03.2015 a Direcției Investiții din cadrul Primăriei S. 6, execuția windfang-ului de la scara E a blocului D7 din . a fost realizată de către asocierea . - . - . SRL - . SRL - . SRL în baza dispoziției de șantier emisă de către firma de proiectare ..

A învederat instanței că la momentul efectuării lucrărilor la Blocul D7 din ., Asociația de Proprietari a transmis acordul cu privire la montarea windfang-ului în exterior, totodată luându-și angajamentul să prelungească rampa de acces în imobil în cazul în care va fi necesar.

Astfel, prin adresa Asociației de Proprietari bloc D7 din . transmisă către . comunică decizia Adunării Asociației de Proprietari în sensul de a se monta Windfang-ul în exterior (inițial se dorise în interior). Acesta va fi poziționat sub copertina de la accesul în . ultima treaptă cu aproximativ 50 cm.

Mai mult decât atât, potrivit aceleași adrese, „Constructorul nu va fi condiționat de prelungirea rampei de acces în imobil, aceasta urmând să fie exclusiv în sarcina Asociației de Proprietari bloc D7 din ., dacă va fi cazul.”

Prin Dispoziția de Șantier nr. 3/08.03.2012 se accepta realizarea windfang-ului la exterior (în gabaritul copertinei) la solicitarea asociației de proprietari, iar „Asociația va prelungi actuala treaptă cu o platformă de 1 m pentru realizarea noii trepte”.

De altfel, reabilitarea termică a blocului a fost recepționată în data de 13.06.2013, iar lucrările au fost plătite.

Mai mult decât atât, pârâtul a considerat că nu se impune demolarea windfang-ul, ci este necesară îndeplinirea obligației de către Asociația de Proprietari, așa cum a fost asumată, în sensul prelungirii rampei de acces în imobil cu o platformă de 1 m.

În concluzie, ținând cont că într-un imobil cu mai multe locuințe deciziile sunt luate la nivelul Adunării Asociației de Proprietari, asociație care a decis în sensul montării windfang-ului, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

De asemenea, a solicitat respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere privind plata cheltuielile de judecată având în vedere că nu a făcut dovada culpei procesuale a instituției pârâte.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă, Legea nr. 215/2001 privind administrația publică legală, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 50/1991, Legea nr. 230/2007.

Sub aspect probatoriu, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Au fost anexate întâmpinării următoarele înscrisuri: adresa nr. 631/18.03.2014, adresa nr. 615/09.03.2015; Dispoziția de șantier nr. 3/2012; Acordul Asociației de Proprietari Bloc D7 ., răspunsul pârâtului la interogatoriul formulat de reclamantă, delegație.

La data de 08.04.2015, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat:

1) Respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârât, ca neîntemeiată;

2) Admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtului să demoleze windfang-ului din ., ., sector 6, București, pentru că împiedică circulația și prezintă pericol de accidentare prin cădere, încălcând dispozițiile Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată și completată, iar, în caz de refuz, din partea pârâtului, reclamanta să fie autorizată să îndeplinească această obligație, pe cheltuiala pârâtului.

1. Reclamanta a arătat că prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii și a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, argumentând că potrivit art. 31 din Legea nr. 230/2007,, Președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia. El reprezintă asociația de proprietari în relațiile cu terții inclusiv în acțiunile inițiate de asociație împotriva unui proprietar care nu și-a îndeplinit obligațiile față de asociație sau în procesele inițiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.”, Asociația de proprietari bl.D7, . este beneficiara acestor lucrări și că reclamanta, în nume propriu, nu are calitate procesuală activă.

Reclamanta a considerat neîntemeiată această excepție întrucât condiția ca o parte să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea de reclamant într-un proces poate aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar prin calitate procesuală activă se înțelege interesul îndreptățit al unei persoane de a cere concursul justiției, ce izvorăște din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport - recunoscut de lege - de conexitate cu acel drept.

În cauza de față, reclamanta a considerat că justifică dreptul la acțiune pentru că are un interes legitim pentru câștigarea pretenției dedusă judecății și a invocat următoarele aspecte:

(a) În calitate de proprietar al apartamentului 43 din București, ., ., sector 6, București, din . „coproprietate forțată” asupra scărilor și intrării blocului (coproprietatea forțată este o formă de proprietate comună pe cote-părți caracterizată prin faptul că există și se menține independent de voința coproprietarilor, deoarece poartă de cele mai multe ori asupra unor bunuri accesorii a căror soartă juridică este indisolubil legată de aceea a bunurilor principale cărora le sunt destinate să le servească).

(b) Potrivit art: 643 C.civ., Acțiunile în justiție.

(1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare. (2) Hotărârile judecătorești pronunțate în folosul coproprietății profită tuturor coproprietarilor. Hotărârile judecătorești potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalți coproprietari.

(c) Potrivit art.8 alin.2 din Legea nr.50/1991 autorizația de desființare se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire. Orice coproprietar poate cere remedierea degradărilor aduse bunului comun, desființarea lucrărilor noi sau despăgubiri.

Demolarea o poate cere oricare copărtaș atunci când construcția edificată ilegal aduce prejudicii imobilului aflat în coproprietate. Acesta poate să solicite demolarea fără a avea nevoie de consimțământul celorlalți coproprietari, deoarece astfel de acte sunt acte de conservare sau de administrare a bunului comun. În consecință, se poate formula o acțiune doar de unul dintre copărtași care să aibă ca obiect obligarea pârâtului de a-și da consimțământul pentru obținerea autorizației de demolare iar, în caz de refuz, reclamantul să fie autorizat să execute lucrarea pe cheltuiala pârâtului.

(d) Windfang-ul îi aduce reclamantei un prejudiciu direct, constituind un obstacol care îi împiedică accesul în locuința proprie prin limitarea accesului la balustrade; lipsa platformei necesare pentru sprijinirea bagajelor; pragul înalt de cca 5 cm în dreptul căii de acces (pericol de împiedicare).

Acestea încalcă cerințe esențiale ale Legii 10/1995 și sunt prevăzute în normativele NP 068-02 și P 118/1-2013.

(e) A solicitat Asociației de proprietari să o susțină în apărarea drepturilor încălcate, dar acest sprijin i-a fost refuzat potrivit procesului-verbal al Adunării Generale a Asociației din data de 28.01.2015.

Față de cele relevate mai sus, a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

2) Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtului să demoleze windfang-ului din ., ., București, pentru că împiedică circulația și prezintă pericol de accidentare prin cădere, încălcând dispozițiile Legii 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată și completată, iar, în caz de refuz, din partea pârâtului, reclamanta să fie autorizată să îndeplinească această obligație, pe cheltuiala pârâtului.

Reclamanta a solicitat instanței să respingă argumentele invocate de pârât, prin întâmpinare, referitoare la fondul cauzei, ca neîntemeiate.

Dintre exigențele esențiale de calitate (conform art.5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare) pe care acest spațiu tampon le încalcă, a enumerat: siguranță în exploatare, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu.

În cauza dedusă judecății este vorba despre o construcție care modifică arhitectura clădirii, iar construirea windfang-ului necesită autorizație de construcție. Conform legii 50/1991 (Art. 3 și Art. 11) o asemenea lucrare nu se poate realiza pe baza unei note de șantier, așa cum a invocat pârâtul.

De asemenea, în normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991 se menționează la art. 14: „Lucrări care se exceptează de la autorizare: Se exceptează de la autorizare categoriile de lucrări de construcții cu grad ridicat de repetabilitate, care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora, specificate la art. 11 alin. (1) din Lege”. Windfang-urile modifica aspectul arhitectural al construcției, și pe cale de consecință, nu se exceptează de la autorizare.

Windfang-ul astfel construit reprezintă:

1) un obstacol cu risc de accidentare, în special pentru persoanele în vârstă, pentru cele cu dificultăți locomotorii și dizabilități permanente, temporare sau ocazionale (conform definițiilor din Normativul NP 051/2001, privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare). Practic, această construcție anulează podestul de la . (ușa exterioară se deschide direct deasupra scării, deoarece în noua configurație nu mai există o platformă de acces) și împiedică accesul la mâna curentă a balustradelor de la scara exterioară/ușa exterioară de termopan fiind montată central nu poate fi deschisă sau închisă, din exterior, decât stând în echilibru pe una din trepte, în mijlocul scării). Obligativitatea platformei și a accesului la balustrade sunt prevăzute în Normativul NP 068-02, privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare.

Deși scopul edificării acestui windfang, (vestibul) este acela de a crește eficiența energetică a imobilului, în prezent, la scara E a blocului D-7, unde reclamanta locuiește, ușile windfang-ului sunt scoase din balamale, de către locatarii scării, pentru că împiedică, în mod evident, accesul în scara blocului.

Față de cele arătate mai sus a solicitat instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și pe cale de consecință obligarea pârâtului să demoleze windfang-ul din ., ., sector 6, București, iar în caz de refuz din partea pârâtului, autorizarea reclamantei să îndeplinească această obligație, pe cheltuiala pârâtului.

A fost anexat răspunsului la întâmpinare procesul-verbal din data de 28.01.2015.

Analizând actele și lucrările dosarului dn perspectiva excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. 1 cod procedură civilă, instanța reține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 36 din din codul de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Prin prezenta cerere reclamanta a solicitat obligarea pârâtului P. S. 6 București să demoleze windfang-ului din ., ., sector 6, București, pentru că împiedică circulația și prezintă pericol de accidentare prin cădere, încălcând dispozițiile Legii 10/1995 privind calitatea în construcții.

In primul rand, instanta retine ca desi reclamanta a invocat ca temei juridic dispozitiile art. 1528 din codul civil, care reprezinta dreptul comun in materia executarii obligatiei de a face, in cauza, reclamanta invocand nerespectarea dispozitiilor legii nr. 50/1991 si ale legii 10/1995, obligatia de face solicitata a fi stabilita in sarcina paratului nu ar putea fi analizata decat din perspectiva legii speciale, potrivit principiului specialul deroga de la general.

Asa fiind, instanta apreciaza ca desfiintarea constructiei nu ar putea avea loc decat in conditiile art. 8 alin. 1 din legea nr. 50/1991 potrivit carora – „Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4.”, coroborate cu prevederile art. 12 alin. 1 din aceeasi lege in conformitate cu care -„Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. ”

Ori in conditiile in care reclamanta nu a atacat in contencios administrativ autorizatia de construire/proiectul tehnic de executie emisa pentru lucrarile de reabilitare a condominiului, iar o autorizatie de desfiintare a lucrarii afirmate ca fiind necorespunzatoare legii privind calitatea in constructii nu a fost solicitata/obtinuta de titularul lucrarii de constructie, respectiv Asociatia de proprietari a blocului D7 (din inscrisul de la fila 33 dosar rezulta ca prin Dispoziția de Șantier nr. 3/08.03.2012 se accepta realizarea windfang-ului la exterior (în gabaritul copertinei) la solicitarea asociației de proprietari), reclamanta nu are calitatea de a solicita demolarea constructiei, nefiind titularul unei autorizatii de desfiintare a constructiei, deci nici titularul dreptului dedus judecatii, constructia fiind amplasata la scara exterioara a condominiului care se afla in coproprietatea fortata a tuturor proprietarilor individuali din blocul de locuinte.

Astfel, instanta retine ca potrivit art. 3 lit. b-d din Legea nr. 230/2007 „proprietatea . de proprietate imobiliara. Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese in prezenta lege sau in acordul de asociere, dreptul deproprietate asupra unei proprietati individuale dintr-un condominiu trebuie considerat in acelasi mod ca si dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile;

c) proprietate .-un condominiu care nu sunt apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta;

d) proprietate . scarilor care nu poate fi delimitata - cel putin o instalatie pe verticala care alimenteaza in comun tronsoane ori scari sau parti de constructie comune tronsoanelor ori scarilor, care nu pot fi definite separat din punct de vedere fizic ca pozitie si suprafata;

Totodata, in conformitate cu prevederile art. 3 lit. g din Legea nr. 230/2007 asociatia de proprietari este forma de asociere autonoma si nonprofit a majoritatii proprietarilor dintr-uncondominiu.

Așadar, asociațiile de proprietari se constituie, in conditiile legii, de către majoritatea proprietarilor individuali ai apartamentelor ce compun condominiul, fiind organe reprezentative, care hotarasc in ce priveste exploararea si administrarea blocului de locuinte, deci inclusiv a partilor comune aflate in coproprietatea fortata a proprietarilor individuali. In acest sens, art. 29 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 – „Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietatile individuale, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta, comitetul executiv reprezinta asociatia de proprietari in administrarea si exploatarea cladirii.”, iar potrivit art. 32 alin. 2 „pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv presedintele asociatiei de proprietari, raspund personal sau in solidar, dupa caz, in fata legii si a proprietarilor pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat.”

Ori, chiar reclamanta a aratat prin raspunsul la intampinare faptul ca „a solicitat Asociației de proprietari să o susțină în apărarea drepturilor încălcate, dar acest sprijin i-a fost refuzat potrivit procesului-verbal al Adunării Generale a Asociației din data de 28.01.2015.”

In consecinta, majoritatea proprietarilor constituita in adunare generala a apreciat ca nu se impune acest demers, fiind aplicabile prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 –„Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari”, reclamanta avand posibilitatea atacarii in justitie a hotararii adunarii generale in situatia in care apreciaza ca este nelegala-art. 26 din legea nr. 230/2007.

Reclamanta a aratat ca justifică calitate procesuala activa si un interes legitim in cauza dedusă judecății, fiind proprietar al apartamentului nr. 43 din București, ., .. E, sector 6, astfel ca are dreptul de proprietate forțată asupra scărilor și intrărilor blocului, fiind incidente prevederile art. 643 cod civil potrivit carora fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare.

Reclamanta a înțeles să invoce și dispozițiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, privind autorizație de desființare, care potrivit acestui act normativ se emite în aceleași condiții ca și autorizația de construire, insa instanta retine ca obiectul prezentei cereri nu il reprezinta emiterea autorizatiei de desfiintare, ci chiar demolarea constructiei in conditiile dreptului comun in lipsa unei autorizatii de desfiintare.

Instanta apreciaza ca dispozitiile art. 643 din codul civil nu se aplica in speta, intrucat acestea vizeaza actiunile in justitie in cazul coproprietatii obisnuite (sectiunea 2 din capitolul IV – Proprietatea . coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta.

Ori, reclamanta detine un drept de coproprietate fortata asupra casei scarii si scarii de acces in imobil, in conformitate cu prevederile sectiunii 3 – Coproprietatea fortata, respectiv art. 646 cod civil raportat la art. 648 cod civil – „(1) Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidențial există spații cu destinație de locuință sau cu altă destinație având proprietari diferiți, părțile din clădire care, fiind destinate întrebuințării spațiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forțată. (2) Părțile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spațiile locative, care constituie bunurile principale în sensul art. 546”, raportat la art. 649 din codul civil – „ (1) Sunt considerate părți comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: b) fundatia, curtea interioara, structura, structura de rezistenta, peretii perimetrali si despartitori dintre proprietati si/sau spatiile comune, acoperisul, terasele, scarile si casa scarilor, holurile, pivnitele si subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apa, centralele termice proprii si ascensoarele;”

In consecinta, sunt aplicabile prevederile art. 653 din codul civil potrivit caruia fiecare coproprietar poate folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți proprietari, iar pentru prejudiciile cauzate vor fi despagubiti de asociatia de proprietari in conditiile art. 656 alin, 2 din codul civil.

Pentru aceste considerente, instanta apreciaza ca reclamanta nu poate solicita demolarea lucrarii de constructie edificate la o parte . locuinte, in lipsa acordului asociatiei de proprietari si deci al majoritatii proprietarilor individuali, asociatia de proprietari justificand, in opinia instantei, in calitate de beneficiar al lucrarii, calitate procesuala activa . actiune, reclamanta avand la indemana o actiune in pretentii impotriva asociatiei in masura in care bunul a cărui demolare a solicitat-o prin acțiunea introductivă, îi aduce un prejudiciu direct, constituind un obstacol care îi împiedică accesul în locuința proprie.

F. de cele arate in precedent, instanta va respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, urmand a constata ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei invocata din oficiu la termenul din 3.06.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Respinge cererea formulată de reclamanta M. D., cu domiciliul în București, ., ., ., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul P. S. 6 BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sector 6, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Constată ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.C.Ș./Thred.O.H.

4ex./

← Pretenţii. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria SECTORUL 6...		Pretenţii. Sentința nr. 3271/2015. Judecătoria SECTORUL 6... →

Obligaţie de a face. Sentința nr. 4818/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 4818/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI