Pretenţii. Sentința nr. 3271/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3271/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 3271/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3271
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 6.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamantul P. G. în contradictoriu cu pârâta N. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, personal și asistat de avocat B. G., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reclamantul, prin avocat, prezintă instanței originalul înscrisurilor constatatoare al împrumutului, pentru verificarea conformității cu originalul a copiilor aflate la filele 4-5 dosar, instanța constatând că pe față acesta nu prezintă modificări, adăugiri sau ștersături. Pe verso-ul înscrisului instanța constată că înscrisul prezintă adăugiri, respectiv cuvântul „executor” de 2 ori menționat, „avocat”, 2 cuvinte ilizibile, precum și un semn pe verso.
După verificare, instanța restituie reclamantului originalul înscrisului.
Reclamantul, prin avocat, depune la dosar interogatoriul formulat spre a fi administrat pârâtei și arată că a luat legătura telefonic cu aceasta, fiindu-i comunicat faptul că are cunoștință de prezentul proces însă nu se află în București.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, urmând a se dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1850 lei și a dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat, urmând a se face aplicarea dispozițiilor legale ca urmare a neprezentării pârâtei în vederea administrării probei cu interogatoriu. Depune la dosar chitanța nr. 358/6.05.2015 privind plata onorariului de avocat.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 21.01.2015, sub numărul_, reclamantul P. G., în contradictoriu cu pârâta N. V., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună restituirea împrumutul de bani în valoare de 1850 lei, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente împrumutului, prin aplicarea ratei dobânzii de referință stabilită de BNR, de la data împrumutului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii în fapt, reclamantul a arătat că în data de 25.08.2012, i-a împrumutat pârâtei suma de 2.500 lei, cu obligația de a-i restitui această sumă în maxim 30 de zile, așa cum fusese specificat și în chitanța scrisă și datata de pârâtă. Ulterior, la data de 07.11.2012, reclamantul a arătat că i-a solicitat pârâtei să scrie încă o dată pe o coală de hârtie, în ce termen se obligă să restituie împrumutul, având în vedere faptul că, în condiția întreruperii activității, contactarea acesteia devenea dificilă. Reclamantul a arătat că pârâta s-a conformat și a scris pe o coală de hârtie numerele sale de telefon și obligația ca în maxim 10 zile să restituie împrumutul. Reclamantul a mai menționat că banii împrumutați proveneau dintr-un împrumut la CAR pentru pensionari și erau destinați pentru plata datoriilor casei și a medicamentelor.
Reclamantul a mai învederat instanței faptul că, în ciuda tuturor insistențelor telefonice la pârâtă, aceasta nu i-a restituit decât suma de 650 lei în 2013, cu promisiunea că restul de sumă, în cuantum de 1850 lei, o va restitui imediat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat și pârâta a refuzat să mai răspundă la telefon.
Față de cele învederate, reclamantul a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1850 lei și a dobânzilor aferente acestei sume. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art 194 Cod procedură civilă, art. 447 Cod procedură civilă, art. 2158-2170 Cod civil, art. 1480 Cod civil.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtei, proba testimonial, în cadrul căreia să fie audiat martorul P. L. C. și proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus la dosar: .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între părțile din prezenta cauză s-a încheiat o convenție, prin care reclamantul P. G. a împrumutat pe pârâta N. V., cu suma de 2500 lei, cu scadența la 30 zile de la data de 25.08.2012, împrejurare ce rezultă din înscrisul aflat la fila 4 coroborat cu începutul de probă în favoarea reclamantului reprezentat de lipsa nejustificată a pârâtei la interogatoriu, fila 31.
Pârâta nu a respectat termenul asumat, nerestituind suma împrumutată, în 30 zile de la data de 25.08.2012, împrejurare ce rezultă din înscrisul aflat la fila 4, restituind în parte suma împrumutată din care a rămas un rest de plată de 1850 lei.
În drept, potrivit art.6 alin.(2) din Codul civil din 2009, „Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite sau produse înainte de . legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.”
De asemenea, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.”
În acest context, cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 21.01.2015, deci după . Codului civil din 2009 (01.10.2011), instanța va face aplicarea legii civile în vigoare la data nașterii raporturilor juridice între părți, conform prevederilor art.6 alin.(2) din Codul civil din 2009 și ale art.3 din Legea nr.71/2011, întrucât contractul intervenit între părțile acestui litigiu s-a încheiat după de . legii noi, și va face aplicarea dispozițiilor din Codul civil din 2009 în ceea ce privește realizarea contractului și consecințele sale.
Art. 1270 cod civil prevede „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.”
Potrivit art. 2158 alin.1 din Codul civil „ Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate..”
Art.2164 Cod civil dispune „În lipsa unei stipulații contrare, împrumutatul este ținut să restituie aceeași cantitate și calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi creșterea sau scăderea prețului acestora. În cazul în care împrumutul poartă asupra unei sume de bani, împrumutatul nu este ținut să înapoieze decât suma nominală primită, oricare ar fi variația valorii acesteia, dacă părțile nu au convenit altfel. ”
De asemenea, în conformitate cu art.1180 din Codul civil de la 1864 „Actul sub semnătură privată prin care o parte se obligă către alta a-i plăti o sumă de bani sau o câtime de bani oarecare, trebuie să fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puțin acesta, înainte de a subsemna, să adauge la finele actului, cuvintele bun și aprobat, arătând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor și apoi să iscălească.”
Față de dispozițiile legale susmenționate și având în vedere situația de fapt reținută în cauză, instanța va analiza dacă înțelegerile dintre părțile din prezenta cauză au semnificația unui contract, în sensul art. 1270 din Codul Civil, cu alte cuvinte dacă în speță a intervenit un contract valabil încheiat, și, pe de altă parte, în cazul în care un astfel de contract există, care sunt efectele acestuia (drepturile și obligațiile asumate).
Față de cele prezentate, instanța constată că prin încheierea actului juridice susmenționat, reclamantul a transmis în proprietatea pârâtului, o sumă de bani, pe care pârâta s-a obligat să o restituie la o anumită dată scadentă.
Astfel, înscrisul susmenționat desemnează încheierea unui contract de împrumut a unei sume de bani, fără dobândă, pentru a căror valabilitate este suficientă îndeplinirea condițiilor generale ale contractelor, nefiind necesară îndeplinirea unor condiții speciale de formă.
În acest sens, instanța reține că înscrisurile asumate de părți prin semnare atestă consimțământul reclamantului și al pârâtei deopotrivă, exprimat în mod valabil, de persoane deplin capabile. De asemenea, instanța reține că obiectul convenției (împrumutul unei sume de bani fără dobândă) există și este determinat (însumând 2500 lei), este în circuitul civil, fiind de asemenea, posibil, moral și licit, totodată înțelegerile dintre reclamant și pârât având o cauză morală și licită.
Cât privește forma actului juridic încheiate de părțile din prezenta cauză, reprezentând contract de împrumut fără dobândă, instanța precizează că legea nu impune o formă sacramentală, înscrisul sub semnătură privată fiind suficient. Referitor la forța probantă a înscrisului, instanța reține că îndeplinește condițiile impuse de art.1180 din Codul civil de la 1864, fiind scris în întregime de împrumutatul-pârât.
Pe cale de consecință, instanța reține că între reclamantul și pârâta din prezenta cauză a intervenit o convenție valabilă din punct de vedere juridic, în sensul art.1270 din Codul civil, apt să producă efecte juridice specifice contractului de împrumut.
Analizând conținutul contractelor sub aspectul efectelor pe care le produc, instanța reține obligația principală a împrumutatului-pârât, căruia îi revine sarcina de a restitui la scadență, bunurile împrumutate, în aceeași cantitate și de aceeași calitate (în speță, suma de 1850 lei).
Cu privire la această obligație, instanța reține că pârâta a recunoscut că nu a restituit împrumutul, deși termenul de scadență stabilit prin convenția părților a fost depășit.
În concluzie, având în vedere existența unor convenții de împrumut valabile intervenite între părțile din procesul dedus judecății, a căror obligație esențială asumată, de restituire, nu a fost executată, instanța urmează să admită cererea reclamantului și să oblige pârâta la plata către împrumutător a sumei de 1850 lei, cu titlul de împrumut nerestituit.
În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedura civila, instanța poate obliga partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat, să plătească cheltuieli de judecată. Cheltuielile de judecată sunt reprezentate de acele sume de bani pe care părțile trebuie să le efectueze pentru desfășurarea regulată a procesului civil și sunt compuse în principiu din taxa judiciara de timbru și timbru judiciar, onorariu avocat, cheltuieli cu deplasarea martorilor, cheltuieli privind efectuarea expertizei și onorariul de expert, etc.
Efectuarea tuturor cheltuielilor amintite mai sus trebuie dovedită prin înscrisuri depuse în acest sens la dosarul cauzei de partea care a solicitat prin cererea de chemare în judecată sau cerere reconvențională ori întâmpinare obligarea la plată a părții ce a căzut în pretenții.
Cercetând din acest punct de vedere actele depuse la dosar de către reclamantă, instanța constată că există la dosar înscrisuri din care rezultă efectuarea unor cheltuieli de către creditoare în vederea desfășurării în bune condiții a procesului de față, respectiv chitanța de plată a taxei de timbru, fila 19, onorariu de avocat, fila 34, motiv pentru care, având în vedere faptul că, în speța de față, debitorul este partea care a căzut în pretenții, va admite cererea reclamantului și, prin urmare, va obliga pârâta să îi plătească suma de 434,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de P. G., cu domiciliul în București, .. 6, sector 2, CNP_, în contradictoriu cu pârâta N. V., cu domiciliul în București, .. 28, ., ., CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1850 lei, împrumut și a dobânzii legale calculate de a data introducerii cererii și până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 434,50 lei, cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 06.05.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Red. AC/ Tehnored. PAS
4 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4818/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
