Plângere contravenţională. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 10768/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: A. J.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata Agenția Naționala de Administrare Fiscala - Direcția Generala Antifraudă Fiscala - Direcția Regionala Antifraudă Fiscala București.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista de amânări fără discuții, se prezintă contestatoarea, prin avocat, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
La interpelarea instanței, contestatoarea, prin avocat, arată că a solicitat strigarea cauzei pe lista de amânări fără discuții pentru a se reveni cu adresă, astfel încât intimata să depună actele solicitate.
Instanța dispune strigarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se prezintă contestatorul, prin avocat, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Contestatorul, prin avocat, arată că nu mai susține cererea de acordare a unui termen pentru a se depune actele solicitate intimatei.
La interpelarea instanței, cu privire la situațiile din întâmpinare, contestatorul, prin avocat, arată că au fost întocmite chiar de ANAF și că nu le-a văzut.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Contestatorul, prin avocat, solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției având în vedere Decizia Înaltei Curți nr. 1/2002. Arată că a făcut dovada provenienței licite a materiei prime, și a dovedit că veniturile au fost obținute prin surse licite. Contestatorul, prin avocat, arată că intimata nu a depus alte înscrisuri. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 27.07.2015, sub nr._, contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimata Agenția Naționala De Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifrauda Fiscala - Direcția Regională Antifraudă Fiscala București, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/13.07.2015, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii reprezentând amenda în cuantum de 12.000 lei cu sancțiunea avertismentului, precum și înlăturarea sancțiuni complementare a confiscării sumei de 32.164 lei reprezentând venituri considerate a fi obținute în mod ilicit.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin procesul verbal contestat, a fost sancționată de către intimată cu amendă în cuantum de 12.000 lei, reținându-se săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. e) din legea 12/1990, în sensul că au fost realizate venituri în mod ilicit, întrucât nu exista o aprovizionare ritmică cu materii primă, fapt ce a ridicat suspiciuni cu privire la proveniența materiei prime.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 3 din legea 12/1990 prin același proces verbal s-a dispus confiscarea sumei de 32.164 lei reprezentând venituri considerate a fi obținute în mod ilicit.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, contestatoarea a solicitat instanței să observe că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din interpretarea art. 34 rezultă că procesul verbal se bucură de o prezumție de temeinicie cu privire la situația de fapt reținută și încadrarea în drept a faptei. În conformitate cu jurisprudența constantă a CEDO, forța probantă a rapoartelor sau proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanță are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul - cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999.
Având în vedere aceste principii, contestatoarea a solicitat instanței să constate că procesul verbal contestat reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba de o contravenție constatată de agentul constatator, a solicitat contestatoarea instanței să aprecieze că în acest caz este vorba de o prezumție simplă, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Astfel, analizând procesul verbal nr. 4565/3 din 13.07.2015 contestatoarea a arătat că se poate constata faptul că agenții constatatori ai intimatei au reținut faptul că există suspiciuni cu privire la proveniența materiei prime achiziționate aducând ca argument faptul că această materie primă - carne de pui și vită, nu poate fi achiziționata cu mai mult de 48 de ore înainte de data darii în consum. Cu privire la acest aspect, a solicitat instanței să constate faptul că, în procesul verbal nr. 4565/3/13.07.2015 agenții constatatori ai intimatei, pe baza declarației reprezentantului . SRL au stabilit faptul că shaworma nu poate fi consumată la mai mult de 24-48 de ore de la data montării acesteia în cuptor.
Ca atare, apare o contradicție între susținerile agenților constatatori ai intimatei cu privire la termenul în care poate fi consumat produsul finit, fapt care este de natură să altereze rezultatul analizei acestora cu privire la ritmicitatea aprovizionării cu materie primă a societății.
În acest sens, contestatoarea a precizat faptul că, materia primă - carne de pui și vită, poate fi păstrată congelată, fără ca procesul de congelare să îi altereze proprietățile, fiind interzisă păstrarea acesteia în stare proaspătă, în cuptor mai mult de 24-48 ore.
Având în vedere acest aspect, din analiza evidentelor contabile ale petentei, rezultă faptul că aceasta avea stoc de materii prime - carne de pui, carne de vită, - care să îi permită prelucrarea acesteia și punerea în vânzare.
Astfel, la data de 30.11.2014, societatea înregistra un stoc de marfă - materie primă - în valoare de 3.417,23 lei. În luna decembrie 2014, achizițiile de materie primă ale societății - carne pui și vita au fost în valoare de 2.494,26 lei, în timp ce descărcările de gestiune au fost în valoare de 3.546,34 lei.
De asemenea:
- la data de 31.12.2014, societatea înregistra un stoc de marfă în valoare de 3.392,17 lei. În luna ianuarie 2015, achizițiile de materie primă ale societății - carne pui și vita au fost în valoare de 4.042,05 lei, în timp ce descărcările de gestiune au fost în valoare de 3.057,14 lei.
- la data de 31.01.2015, societatea înregistra un stoc de marfa în valoare de 3.923,19 lei. În luna februarie 2015, achizițiile de materie primă ale societății - carne pui și vita au fost în valoare de 2.309,06 lei, în timp ce descărcările de gestiune au fost în valoare de 3.351,55 lei.
- la data de 28.02.2015, societatea înregistra un stoc de marfa în valoare de 1.044,38 lei. În luna martie 2015, achizițiile de materie primă ale societății - carne pui și vita au fost în valoare de 4.789,73 lei, în timp ce descărcările de gestiune au fost în valoare de 3.679,88 lei.
- la data de 31.03.2015, societatea înregistra un stoc de marfa în valoare de 2.784,77 lei. În luna aprilie 2015, achizițiile de materie primă ale societății - carne pui și vita au fost în valoare de 4.151,20 lei, în timp ce descărcările de gestiune au fost în valoare de 3.417,92 lei.
Analizând datele existente în evidențele contabile ale societății - stocul de marfă existent, achizițiile, precum și descărcările de gestiune, rezultă faptul că societatea deține documente care atestă proveniența materiei prime, că veniturile acesteia sunt înregistrate în mod licit, astfel încât nu se poate reține săvârșirea de către aceasta a contravenției prevăzute de art. 1 lit. e) din legea 12/1990.
Contestatoarea a solicitat instanței să observe faptul că procesul verbal contestat nu se bazează pe probe strânse de agenții constatatori ai intimatei în urma controlului efectuat, probe din care rezultă că societatea a încălcat dispozițiile legale menționate, ci pe “suspiciunea” intimatei cu privire la proveniența materiei prime utilizate pentru realizarea veniturilor în perioada analizată, aspect care nu poate fi acceptat.
În subsidiar, contestatoarea a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 12.000 lei cu sancțiunea avertismentului
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite ținându-se cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
A arătat contestatoarea că fapta sa a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite, în condițiile în care, așa cum a menționat în cuprinsul prezentei plângeri, deținea stoc de materii prime necesare, a realizat achizițiile de materie primă în perioada analizată, veniturile obținute au fost fiscalizate astfel încât nu se poate reține prejudicierea bugetului de stat prin ascunderea veniturilor realizate și eludarea plății taxelor și impozitelor datorate pentru veniturile obținute.
Ca atare, sancțiunea aplicată, prin cuantumul mare al amenzii, respectiv suma de 12.000 lei, precum și sancțiunea complementară a confiscării sumei de 32.164 lei, este vădit disproporționata față de gravitatea faptei, situație care justifica aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 31 din OG 2/2001.
Contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: procesul-verbal . nr._ din 13 iulie 2015, proces-verbal nr. 4565/3 din 13.07.2015 din 13 iulie 2015.
La data de 15 octombrie 2015, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că în data de 13 iulie 2015, societatea R. LA TIBERICĂ SRL a fost sancționată contravențional prin procesul verbal . nr._/13.07.2015 cu amendă în sumă de 12.000 lei, fiind reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări servicii ilicite, iar ca măsură complementară s-a dispus confiscarea unei părți din veniturile obținute de la societate în perioada decembrie 2014-aprilie 2015, ca urmare a comercializării de produse tip fast-food, la punctul de lucru din București, Calea Crângași nr. 29, sector 6.
Controlul a fost început în data de 3 mai 2015, dată la care Direcția Regională Antifraudă Fiscală a efectuat un control operativ, inopinat și prin sondaj la unitățile de alimentație publică din incinta parcului I.O.R..
Cu ocazia acestei verificări, societatea a mai fost sancționată contravențional prin întocmirea procesului verbal . nr._ cu amendă în cuantum de 15.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 10 lit. d) din OUG nr. 28/1999 rep.
În continuarea controlului a fost întocmită invitația nr. 4565/03.05.2015, prin care reprezentantul societății a fost invitat în data de 05.05.2015 la sediul DRAF București, pentru a prezenta evidența financiar contabilă aferentă perioadei decembrie 2014 - mai 2015, având în vedere că la verificarea inițială nu au putut justifica diferența de 589 lei rezultată din compararea “Raportului X” emis de aparatul de marcat electronic fiscal cu “Monetarul încasărilor zilnice”.
În data de 05.05.2015, s-a procedat la ridicarea documentelor, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal de ridicare înscrisuri nr. 4565/2. Din analiza documentelor financiar contabile ale societății s-a întocmit o situație în baza căreia a fost realizată o analiză a aprovizionărilor precum și a vânzărilor realizate de societate, fiind constatate următoarele aspecte:
- în perioada decembrie 2014 - aprilie 2015, societatea a avut ca furnizori de materie primă doar societățile L. FOOD SRL și SYRO GALAXY SRL pentru carnea de pui și AYT LIDER G. SRL pentru carnea de vită, nefiind identificați alți furnizori de materie primă.
- din tabelul „Situație privind vânzările de shaorma în perioada 01.12._15, au fost evidențiate toate aprovizionările societății pentru perioada decembrie 2014 - aprilie 2015, pe cantități, de la toți furnizorii de carne, putându-se observa faptul că aprovizionările au fost realizate sporadic, existând situații în care societatea realiza vânzări/venituri zilnice deși nu s-a aprovizionat cu materie primă (spre exemplu-perioada 12.12._15).
- în tabelul „Situație aprovizionări pulpă de pui, piept de pui, shaorma vită și legume în perioada 01.12._15” sunt evidențiate toate vânzările/veniturile societății din vânzarea produselor de tip fast-food, iar zonele înnegrite reprezintă zilele în care a fost aprovizionată societatea cu materie primă.
Astfel, în cazul producției de shaorma de vită se poate observa foarte clar faptul că societatea nu are decât un singur furnizor care prepara doar shaorma de vită în cantități de 5 și 10 kg (cu atât pleacă din laborator “shis-ul” ) suportul de metal pe care este prinsă carnea crudă și care se montează în cuptorul de preparare. Odată ajuns la client, acesta nu mai poate interveni în niciun fel asupra preparatului, doar îl montează pe suportul cuptorului de preparare. Acest produs, având în vedere forma în care este comercializat, nu poate fi divizat în vederea utilizării în mai multe zile.
Intimata a învederat faptul că acest produs, deoarece nu se mai poate da jos și nici congela, după ce este ținut 48 de ore pe cuptorul de coacere, devine impropriu consumului.
Furnizorul shaormei a precizat faptul că produsul lui poate fi comercializat în condiții optime doar 24 de ore de la ora montării și în situații excepționale poate fi utilizat și timp de 48 de ore.
În verificarea efectuată la societatea R. LA T. SRL s-a ținut cont de perioada maximă specificată de furnizor, respectiv cele 48 de ore, pentru ca analiza să fie cât mai obiectiv realizată. O singură aprovizionare de la AYT LIDER G. nu poate acoperi mai mult de 48 de ore de consum, respectiv vânzare.
Conform situației prezentate în tabel se poate constata că au fost realizate venituri zilnic că urmare a comercializării de shaorma de vită, fără a exista o prealabilă aprovizionare, care să fie înregistrată în evidențele financiar-contabile ale societății.
În acest caz este evident faptul că mai există o sursă de aprovizionare de la care nu sunt ridicate și înregistrate în evidența primară a societății documente legale de proveniență (facturi, avize de însoțire etc.).
În nota explicativă dată în fața inspectorilor antifraudă, doamna S. F.( în calitate de administrator) a declarat faptul că societatea pe care o administrează se aprovizionează de fiecare dată când marfa (materia primă) se epuizează. De aici se poate deduce clar faptul că la începutul lunii decembrie, de când a fost făcută analiza activității societății, societatea s-a aprovizionat cu carne de pui proaspătă, iar aprovizionarea a fost realizată ca urmare a epuizării materiei prime.
În situația întocmită de inspectorii antifraudă, a fost prinsă și achiziția de legume din piața Crângași (aflată în imediata apropiere a punctului de lucru societății, din care se poate observa faptul că achiziția de materie primă (cartofi, ceapă, roșii, varză, pătrunjel, castraveți etc.), se realizează de asemenea sporadic respectiv: în luna decembrie o singură achiziție, în luna ianuarie 2 achiziții, în luna februarie 2 achiziții, în lună martie 4 achiziții și în luna aprilie 2 achiziții.
Toate aceste legume sunt folosite în cea mai mare parte proaspete în vederea consumului optim, nu sunt congelate.
De asemenea, intimata a precizat că aprovizionările cuprinse în situațiile întocmite de inspectorii antifraudă deservesc și restaurantul aparținând societății cât și diversele evenimente/târguri la care societatea participă, asemănătoare celui cu ocazia căruia R. LA T. SRL a fost sancționată în data de 03.05.2015.
Având în vedere cele menționate, inspectorii antifraudă au dispus confiscarea veniturilor societății pe perioadele în care nu au fost justificate cantitativ achizițiile de materii prime necesare desfășurării activității.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, referitor la criticile formulate prin plângerea contravențională:
Petenta a realizat o analiză a evidenței sale contabile, în sensul că aceasta avea stoc de materii prime - carne de pui, carne de vită, care permiteau prelucrarea și punerea în vânzare, deci contestă situația de fapt reținută de inspectorii antifraudă și încearcă a dovedi că fapta contravențională nu există, cu scopul de a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie procesului-verbal contestat.
Intimata a menționat faptul că prin adresa instanței a fost comunicată doar plângerea contravențională, nefiind anexate înscrisurile din care ar rezulta stocurile de marfă, achizițiile de materii prime și descărcările de gestiune enumerate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, deci la acest moment se află în imposibilitatea de formula apărări prin analizarea situației de fapt prezentate de petentă.
În măsura în care astfel de documente sunt prezentate instanței de judecată, intimata a apreciat că se impune a se constata elaborarea acestora pro-causa, deci instanța nu poate ține cont de existența unor situații întocmite ulterior controlului, analiza efectuată de inspectorii antifraudă fiind realizată conform situațiilor existente la data controlului.
Nu este suficient a menționa că se depun „acte pentru justificarea mărfii”, petenta omițând a enumera denumirea acestor acte, data emiterii și data înregistrării în contabilitate.
Un document întocmit pro-causa nu poate atrage lipsa vinovăției în săvârșirea
contravenției, atunci când nu există posibilitatea prezentării documentelor de proveniență în momentul efectuării controlului, dacă se face dovadă privind proveniența licită a bunurilor în fața instanței, se impune a se dovedi lipsei intenției de a săvârși fapte contravenționale, motivele care au condus la imposibilitatea prezentării acestor documente, în motivarea cererii de chemare în judecată nefiind indicate aceste aspecte și nici probe în susținerea unor astfel de ipoteze.
Față de cele menționare, intimata a apreciat că nu se face dovada lipsei faptei contravenționale, situația de fapt reținută de inspectorii antifraudă subzistă, petenta oferind o analiză a evidenței contabile fără a menționa în concret de unde rezultă stocul de materii prime, care nu ar fi fost avut în vedere de agentul constatator, fără a preciza modalitatea de calcul și criteriile avute în vedere. Mai mult, o astfel de enumerare nu suplinește obligativitatea de a prezenta documente justificative.
Intimata a precizat că individualizarea sancțiunii stabilite s-a făcut ținându-se cont de prevederile normative în vigoarea în sensul că sancțiunea s-a aplicat în limitele prevăzute de legiuitor, a fost proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, s-a ținut cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului dar și responsabilizarea pe viitor a contravenientului.
Intimata a învederat că fapta contravențională reținută în sarcina petentei reprezintă una cu un grad sporit de pericol social pentru stabilirea cu exactitate a obligațiilor financiare ce-i revin a fi plătite către bugetul general consolidat.
În drept, intimata a invocat dispozițiile Legii nr. 12/1990 republicată.
Intimata a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei următoarele: Proces Verbal nr. 4565/1 din 03.05.2015, procesul-verbal nr. 4565/3 din 13.07.2015 din 13 iulie 2015.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/13.07.2015, a cărui anulare se solicită, i s-a aplicat petentei . SRL sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 12.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, dispunându-se totodată și confiscarea sumei de 32.164 lei, reprezentând venituri realizate ilicit de societate.
S-a reținut în procesul verbal de contravenție că, din analiza documentelor financiar contabile ale societății, s-a întocmit o situație conform căreia s-a constatat faptul că societatea efectuează achiziții sporadice de materie primă, neexistând continuitate în lanțul de aprovizionare, neachiziționând, de exemplu, carne de pui în perioada 12.12.2014-6.01.2015, fapt ce ridică suspiciuni cu privire la proveniența materiei prime utilizată pentru realizarea veniturilor din perioada analizată. Prin urmare, pentru zilele în care s-au realizat venituri din vânzarea produselor de tip fast –food, pentru care nu există o acoperire cantitativ valorică de materie primă, s-a considerat că acestea au fost realizate ilicit, încălcându-se astfel prevederile art. 1lit e din Legea 12/1990 .
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 16 din OG 2/2001, a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea absolută, conform art. 17 din același act normativ.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că procesul verbal de contravenție contestat a fost întocmit pe baza analizei documentelor financiar contabile de către reprezentanții intimatei, iar din probele administrate nu rezultă că cele constatate de aceștia nu ar corespunde realității.
Astfel, deși petenta a susținut că materia primă achiziționată pentru prepararea produselor pe care le comercializa era congelată, nu a solicitat și administrat probe din care să rezulte că era posibilă conservarea materiei prime în această modalitate (declarațiile de conformitate referindu-se doar la o parte din această materie primă ) și că păstrarea materiei prime s-a realizat efectiv în această modalitate. De asemenea, petenta nu a dovedit cu probele administrate că prepararea produselor finite comercializate s-a făcut doar pe baza cantităților de materie primă achiziționată conform facturilor fiscale prezentate inspectorilor intimatei.
Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina petentei, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.
Prin urmare, instanța constată că procesul verbal de contravenție contestat este temeinic și întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, astfel că va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în București, gen. P. Popovat, nr. 55C, sector 6, număr de înregistrare la ORC J/_, C._, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de Avocat A. O., cu sediul în București, ., ., ., sector 5 în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Red.G.A /Thred.TPC4 ex./18.01.2016
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 9097/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria... → |
|---|
