Plângere contravenţională. Sentința nr. 6470/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6470/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 6470/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6470
Ședința publică din data de 08.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: Ș. G.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind pe contestatorul S. B.-S. în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B S. 6, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța procedează la identificarea contestatorului S. B.-S., acesta prezentând CI . nr._ CNP_.
Instanța acordă cuvântul asupra competenței instanței privind soluționarea cererii de chemare în judecată.
Contestatorul menționează că lasă la aprecierea instanței aspectul pus în discuție.
Instanța, verificând din oficiu competența conform art.131 alin.1 din C.pr.civ., constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial conform art. 94 pct. 4 din C.pr.civ., art.32 alin.1 din OG 2/2001, coroborat cu HG. nr.337/1993.
La interpelarea instanței, contestatorul menționează că solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și a probei testimoniale constând în audierea martorei S. M..
Conform art.238 din C.pr.civ. instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o lună.
În temeiul art. 255 C.pr.civ. și art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru contestator proba cu înscrisurile existente la dosar și proba testimonială constând în audierea martorei S. M., având în vedere că deși a fost formulată întâmpinare de către intimată, aceasta nu și-a exprimat opoziție cu privire la audierea persoanelor prevăzute de art. 315 C.pr.civ., apreciindu-le admisibile, utile, concludente, pertinente pentru justa soluționare a cauzei.
În temeiul art. 255 C.pr.civ. și art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru intimată proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind-o admisibilă, utilă, concludentă, pertinentă pentru justa soluționare a cauzei.
Instanța procedează la audierea martorei S. M., încuviințată contestatorului, cu respectarea dispozițiilor art. 318, art. 319 și art. 321 C.pr.civ., declarațiile acesteia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, conform art. 323 C.pr.civ.
Nemaifiind probe de administrat și constatând că nu sunt alte cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului.
Contestatorul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizează că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Prin cerere înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.04.2015 sub nr._ /2014, contestatorul S. B.-S. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/13.03.2015 încheiat de intimata D.G.P.M.B S. 6
și exonerarea de la plata amenzii dispuse în sarcina în cuantum de 500 lei.
În motivare contestatorul a arătat că la data de 13.03.2015 a fost sancționat contravențional de către agentul de poliție Chirvasau G. cu o amendă de 500 de lei în temeiul procesului verbal pentru motivul că a ” adresat injurii organelor de poliție și expresii jignitoare, amenințări”,
În data de 13.03.2015 în jurul orei 12:30 se afla împreună cu fratele acestuia și mama sa în incinta Secției 21 Poliție, întrucât fratele acestuia a fost sancționat contravențional și împreună cu mama au decis să vadă ce s-a întâmplat.
În momentul în care a intrat în secție, agentul constatator a început să țipe la fratele acestuia și să îl întrebe de ce au venit din nou acolo. Mama a încercat să o întrebe de ce a fost sancționat fratele contestatorului, iar doamna agent s-a enervat și a spus că o să amendeze toate părțile prezente. Mama contestatorului a primit avertisment cu motivul că a adresat injurii organelor de poliție, iar fratelui acestuia i s-a aplicat o amendă contravenționala de 500 de lei pentru același motiv.
Contestatorul a menționat că a solicitat lămuriri agentului de poliție, în sensul în care nu a comis nicio faptă care să ducă la sancționarea acestuia contravenționala, moment în care agentul s-a enervat și i-a pus cătușele acestuia cât și fratelui în mod abuziv și fără vreun motiv. Datorită insistențelor mamei, cătușele au fost scoase.
În continuare contestatorul a menționat că a fost sancționat conform art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 cu privire la sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice în mod abuziv și nelegal și a arătat că nu a „adresat injurii organelor de poliție și expresii jignitoare, amenințări” de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să lezeze demnitatea și onoarea cetățenilor sau a instituțiilor publice întrucât se afla în secția de poliție în vederea lămurii situației cauzate fratelui care suferă de o boală gravă.
Totodată contestatorul a arătat ca o faptă să fie sancționată contravențional, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ condiția de a fi săvârșită cu vinovăție, de a prezenta pericol social și de a fi prevăzută și sancționată în actele normative în vigoare, iar în cauza dedusă judecății vinovăția și pericolul social nu se regăsesc, astfel încât acest fapt conduce la lipsa de temei a sancționării contestatorului.
De asemenea contestatorul a menționat că nu a fost de acord cu cele menționate în procesul verbal . nr._ din data de 13.03.2015, aspect ce rezultă din cele înscrise la rubrica mențiuni.
În concluzie contestatorul a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție . nr._/13.03.2015 și exonerarea de la plata amenzii dispuse în cuantum de 500 de lei.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, Legea 61/1991.
În dovedire, a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și a probei testimoniale și a depus, în copie, procesul verbal de constatare . nr. PA nr._/13.03.2015.
La data de 06.05.2015 intimata a formulat întâmpinare prin care a arătat că prin procesul-verbal de contravenție s-a reținut în sarcina contestatorului săvârșirea faptei prevăzută de dispozițiile art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 constând în aceea că la data de 13.03.2015, ora 02:20, în București, sector 6, ., contestatorul, aflându-se în incinta Secției 21 Poliție a adresat injurii organelor de poliție, expresii jignitoare și amenințări.
În continuare intimata a invocat dispozițiile art. 2 pct. 1. din Legea nr.61/1991 și a menționat că fapta reținută în sarcina contestatorului întrunește elementele constitutive ale unei contravenții.
Analizând legalitatea procesului-verbal atacat intimata a menționat că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de OG. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv dispozițiile art. 17, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, actul constatator al contravenției cuprinde numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, fiind îndeplinite condițiile de formă cerute de lege.
În continuare intimata a invocat prevederile Deciziei nr. XXII din 19.03.2007 pronunțată de Înalta Carte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 270 din codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 269 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, intimata a precizat că, în conformitate cu art. 249 din Codul de procedura civilă, cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, iar fapta contravențională descrisă în procesul verbal contestat este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ - actul fiind emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege cât și cu prezumția de autenticitate - actul emanând de la instituția emitentă cât și cu prezumția de veridicitate.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un act autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă actul respectiv.
Totodată intimata a precizat că înscrisurile de la dosar se coroborează nemijlocit cu constatarea personală a faptei de către agentul de poliție precum și cu actul constatator al contravenției.
Constatarea personală a agentului de poliției semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a se putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.
În continuare intimata a arătat că în noaptea de 13.03.2015, înjurai orei 02:20, ofițerul de serviciu din cadrul Secției 21 Poliție a solicitat prezența agenților de poliție care l-au sancționat contravențional pe numitul C. G., deoarece acesta s-a întors la secție
însoțit de alte două persoane. Agenții de poliție nu doar au fost întrebați de ce l-au sancționat pe C. G., ci efectiv au fost “certați și trași la răspundere” de numiții S. M. și S. B.-S.. Fără a ține cont că se aflau în incinta unei secții de poliție, cele trei persoane au devenit agresive în limbaj, aducându-le injurii polițiștilor și scuipându-i. Polițiștii au solicitat de urgență sprijinul altor colegi, având în vedere că situația degenerase, iar numitul C. G. a lovit geamurile ușii de termopan cu pumnii și cu picioarele până l-a spart. Având. în vedere acest, aspecte, polițiștii au procedat la imobilizarea și încătușarea numitului C. G.. S. B. S., în momentul în care a văzut că fratele său e încătușat, a devenit și mai agresiv,înjurându-i și amenințându-i pe polițiști agitându-se ostentativ în fața polițiștilor, motiv pentru care s-a impus încătușarea iui.
Intimata a precizat că în cauză a fost întocmit un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, cu nr. 3015/P/2015. Totodată, instituția a formulat plângere prealabilă împotriva numitului C. G. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
De asemenea, au fost respectate de către agentul constatator, atât dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunea aplicată în cauză fiind de 500 de lei.
În concluzie, intimata a precizat că măsurile luate de agentul constatator sunt adecvate unei astfel de situații, motiv pentru care a solicitat respingerea plângerii formulate de contestatorul S. B. ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr._/13.03.2015, că legal și temeinic întocmit.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri și a depus, în original, procesul verbal contestat, iar în copie certificată pentru conformitate cu originalul, raport privind folosirea forței și a mijloacelor din dotare din 17.03.2015, procesul verbal din 12.03.2015.
La data de 22.05.2015 contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a menționat că a fost sancționat conform art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 cu privire la sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice în mod abuziv și nelegal.
Contestatorul a precizat că în cauză nu s-a demonstrat faptul că a „adresat injurii organelor de poliție și expresii jignitoare, amenințări” de natura să tulbure ordinea și liniștea publică sau să lezeze demnitatea și onoarea cetățenilor sau a instituțiilor publice.
În continuare contestatorul a precizat că se afla în Secția de poliție în vederea lămuririi situației cauzate fratelui său, persoană suferindă de o boală gravă și mai mult decât atât, nu a fost de acord cu procesul verbal întocmit, refuzând semnarea acestuia.
Totodată contestatorul a menționat că fapta săvârșită cu vinovăție este contravenție, care prezintă pericol social mai redus că infracțiunea, iar ca fapta să fie sancționată contravențional trebuie să îndeplinească cumulativ condiția de a fi săvârșită cu vinovăție, de a
prezenta pericol social și de a fi prevăzută și sancționata în actele normative în vigoare, iar în cauza dedusă judecății, vinovăția și pericolul social nu se regăsesc, astfel încât acest fapt conduce la lipsa de temei a sancționării contestatorului.
În concluzie contestatorul a solicitat admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție . nr._/13.03.2015 și exonerarea de la plata amenzii dispuse în cuantum de 500 de lei.
In probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri.
Cerere legal timbrată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._, încheiat la data de 13.03.2015 de intimatul Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti - Poliția S. 6, contestatorul a fost sancționat cu amendă în sumă de 500 lei, reținându-se că la data de 13.03.2015, orele 02:20, în incinta Secției de Poliție nr.21, a adresat injurii, expresii jignitoare și amenințări organelor de poliție, faptă ce constituie contravenție sancționată de art.2, pct.1 din Legea nr.61/1991.
Se reține că art.17 din OG nr.2/2001, sancționează, cu nulitatea absolută, omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator - analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, se observă că respectă toate aceste cerințe sancționate cu nulitatea absolută.
Orice alte lipsuri din procesul-verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune că persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului verbal, însă petentul nu a invocat motive de anulabilitate.
În privința probațiunii, OG nr.2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului verbal de constatare a contravenției, însă fiind vorba de un act administrativ se aplică principiile generale privind prezumția de legalitate. Art.47 din OG nr.2/2001 dispune ca procedura de judecata prevăzută de acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, astfel ca sunt aplicabile reglementările dreptului substanțial în materia probațiunii. Se retine din aceasta perspectivă, ca în materie contravențională, revine petentului obligația de a propune și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Potrivit art.2 din Legea nr.61/1991- Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:pct.1)săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice,,.
Martora, S. M., audiată la propunerea intimatului – a declarat că că petentul nu a avut comportamentul menționat de către agent în procesul verbal si pentru care a fost amendat, însă instanța apreciază că declarația este în mod evident subiectivă, martora fiind mama petentului, și ea implicată în incidentul din data de 13.03.2015, fiind sancționată potrivit Legii nr.61/1991.
Se observă că, în speță, petentul nu a admininistrat nici o probă în dovedirea unei situații contrare celei retinute în actul sancționator, respectiv că nu ar fi adresat injurii și amenintari lucrătorilor de politie aflați în incinta Sectiei 21 Poliție, faptă petrecută in data de 13.03.2015, la ora 2,20 noaptea.
Instanța mai constată că, în fapt, acțiunea petentului de a deplasa la Secția de politie pentru a cere explicații cu privire la sancționarea fratelui nu a fost una conformă normelor în sensul de a formula o contestație în modalitătile reglementate de lege- acțiunea acestuia și a rudelor sale (mama si fratele-la rândul lor sanctionati contraventional), fiind una violentă întrucât s-a soldat cu agresarea verbală a lucrătorilor de politie ce exercitau atributiile de serviciu în incinta Sectiei de politie, precum și cu daune materiale, fiind spart un geam de la ușa secției.
In concluzie, instanța retine că petentul nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație logică motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia, astfel că se retine că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea art.16 din OG nr.2/2001, agentul constatator a descris starea de fapt-fapta contraventională retinută in sarcina petentului si a încadrat in drept starea de fapt expusa, instanța putând sa aprecieze corectitudinea încadrarii juridice, precum si temeinicia celor reținute, fată de comiterea de către petent a contravenției reținute in sarcina sa cu vinovăție.
Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța retine că potrivit art. 21, alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, se apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, întrucât petentul a dat dovadă de o conduită antisocială și o profundă lipsă de respect pentru autoritățile statului și ordinea de drept, astfel că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Față de considerentele anterioare, instanța va respinge plângerea contravențională, cu consecința menținerii celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/13.03.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul S. B.-S., cu domiciliul în București, ., ., . în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B S. 6, cu sediul în București, ..19, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. G. Ș. G.
Red. AG/ Tehnored. ȘG/4 ex/ 17.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6508/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Pretenţii. Sentința nr. 6497/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
