Plângere contravenţională. Sentința nr. 9831/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9831/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 9831/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9831
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe petenta M. S. Securities S.R.L. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu prevederile art. 94 pct.4 Cod procedură civilă coroborat cu art.101 din OG nr.15/2001, instanța apreciază că Judecătoria sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În ceea ce privește timbrajul, instanța constată că taxa judiciară de timbru a fost achitată de către contestatoare cu respectarea dispozițiilor art. 19 și art. 40 din O.U.G. nr. 80/2013.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata de timp necesară soluționării prezentei cauze la 1 lună.
În conformitate cu prevederile art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru contestator proba cu înscrisurile depuse la dosar, pentru dovedirea netemeiniciei procesului-verbal de contravenție, iar pentru intimată încuviințează, de asemenea, proba cu înscrisurile anexate întâmpinării, în contraprobă față de ceea ce tinde să dovedească petenta, apreciind-o ca fiind concludentă și admisibilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.08.2015 sub nr._, petenta M. S. Securities SRL, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a formulat plângere contravențională prin care a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.08.2015, și, pe cale de consecință, anularea sancțiunii aplicate respectiv, amendă în valoare de 250 lei.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 20.08.2015, i-a fost comunicată acesteia o copie de pe procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/10.08.2015, potrivit căruia „vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_ aparținând M. S. Securities SRL, cu sediul în (...) a circulat la data de 23.04.2015 ora 13:41, locul DN15Km359+150m, Gârleni, județul BC, fără a deține rovinietă valabilă”, fiind sancționată potrivit art. 8 alin. 32 OG nr.15/2002, cu amendă contravențională în valoare de 250 lei.
Înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SEIGMCR, respectiv o cameră în localitate.
În ceea ce privește vinovăția M. S. Securities SRL, așa cum se poate observa din factura nr. 4394/18.06.2013 de vânzare a bunului mobil, autovehiculul marca Ford Focus, . WF05XXWPD57Y86102, număr de înmatriculare_, însoțită de chitanța nr._/18.06.2013, procesul-verbal de scoatere din evidența mijloacelor de transport a bunului, nr._/25.06.2013 emisă de Direcția de taxe și impozite locale Sector 6 București, certificatul de atestare fiscală pentru persoanele juridice privind impozitele și taxele nr. 043-13-_/19.06.2013 și fișa de scoatere din evidențele fiscale ale contestatoarei a bunului în cauză, la momentul constatării contravenției - 23.04.2015 - autovehiculul nu mai aparținea acesteia, ci a numitului T. D., autovehiculul aflându-se în proprietatea și posesia acestuia din data de 18.06.2013 astfel încât era de datoria acestuia să achite rovinieta, neîndeplinirea acestei obligații urmând a fi sancționată prin aplicarea amenzii contravenționale prevăzute în O.G. nr. 15/2002.
Potrivit art. 8 din O.G. nr. 15/2002 constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, elementul material al contravenției constând în acțiunea de a circula pe drumurile publice fără a deține rovinietă și nu aceea de a pune în circulație un autovehicul fără rovinietă, subiectul activ al faptei neputând fi decât persoana care circulă cu un autoturism fără a avea rovinietă valabilă.
Petenta a precizat că nu s-a făcut nicio secundă dovada comiterii vreunei contravenții de către o persoană care să fi fost angajata contestatoarei și din care să rezulte în vreun fel vinovăția M. S. Securities S.R.L., în legătură cu comiterea faptei astfel încât, în mod respectuos petenta a solicitat instanței de Judecată să facă distincția între calitatea de proprietar al unui bun și cea de contravenient prin aplicarea prevederilor legale, în speță a art. 7 din O.G. nr. 15/2002, potrivit căruia are calitatea de contravenient cel care circulă efectiv fără rovinietă: „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare si deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare aces lucru neputând conduce la concluzia că nu petenta poate fi sancționat în baza art. 8 din O.G. nr. 2/2002, textul de lege stipulând în mod expres cine are calitatea de subiect activ al contravenției, respectiv cel care circulă cu autoturismul, nu cel care-l pune în circulație.
În lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat în jurisprudența sa (Cauza Maszini c. României - hotărârea din 21.09.2006, Eanadyc. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei) că normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general și că urmăresc un scop preventiv și represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.
De asemenea, petenta a considerat că reaua intenție a agentului constatator este mai mult decât evidentă, deoarece acesta nu a făcut niciun demers pentru identificarea si sancționarea persoanei care se face cu adevărat vinovată de comiterea contravenției.
Petenta a dorit a se sublinia faptul că, la data de 18.06.2013, aceasta a vândut autovehiculul cu datele de identificare mai sus menționate către numitul T. D., efectuând totodată toate demersurile necesare în vederea obținerii deciziei de radiere din evidențele fiscale ale bunului, noul proprietar fiind obligat să întreprindă demersuri pentru radierea acestuia de pe numele vechiului proprietar, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent, ceea ce a cauzat emiterea în mod nelegal pe numele contestatoarei a procesului-verbal de constatare a contravenției pentru o faptă pe care nici un reprezentant al acesteia nu a săvârșit-o.
Față de cele menționate mai sus, petenta a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 10.08.2015 și, pe cale de consecință, anularea sancțiunii aplicate, respectiv amenda în valoare de 250 lei.
În drept, petenta a invocat dispozițiile art. 17, art. 31 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, art. 8 din O.G. nr. 15/2002, art. 148, art. 192, art. 194 și urm. din Codul de procedură civilă, O.G. nr. 15/2002 și Legea nr. 455/2001.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.08.2015, factura nr. 4394/18.06.2013 de vânzare a bunului mobil, autovehiculul marca Ford Focus, . WF05XXWPD57Y86102, număr de înmatriculare_, însoțită de chitanța nr._/18.06.2013, procesul-verbal de scoatere din evidența mijloacelor de transport a bunului nr._/25.06.2013 emisă de Direcția de Taxe și Impozite Locale Sector 6 București, certificatul de atestare fiscală pentru persoanele juridice privind impozitele și taxele nr. 043-13-_/19.06.2013, fișa de scoatere din evidențele fiscale ale contestatoarei a bunului în cauză.
La data de 20.10.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate.
În fapt, la data de 23.04.2015, pe DN15 Km359 + 150m, pe raza localității Gârleni, județul Bacău, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând M. S. Securities SRL, a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 10.08.2015, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor arț.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a solicitat a se observa că procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002, coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 4 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, inclusiv a orientării impuse de către ICCJ prin decizia nr. 6/2015, respectiv semnat olograf de către agentul constatator.
Contractul de vânzare-cumpărare nu este suficient pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de C0nducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Contractul de vânzare-cumpărare este un înscris sub semnătură privată. Data acestor înscrisuri poate fi opusă terților decât dacă au fost înregistrate conform art.1182 cod civil la o instituție publică, din ziua în care a fost înscris într-un registru public, din ziua morții celui care l-a încheiat sau din ziua în care a fost trecut în extras de către funcționari publici, cum ar fi punerea de sigilii sau pentru efectuarea de inventare. Sistemul promovat de Codul civil urmărește să nu fie opuse terților înscrisuri care pot fi antedatate, astfel încât, prin aplicarea la situația de fața, să nu fie trecută în documente o dată anterioară săvârșirii faptei, deși transferul dreptului de proprietate să fi operat la o dată ulterioară săvârșirii faptei contravenționale. Acest tip de înscrisuri au forță probantă doar între părțile contractante.
Din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b din OG nr.15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, petenta apare menționată ca fiind proprietară, situație în care răspunderea contravenționala îi revine conform OG nr.2/2001 și OG nr.15/2002.
Înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea ei se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, ei producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
Din moment ce petenta este înscris în continuare în evidențele MAI ca proprietar/utilizator al autoturismului, iar art.9, alin. 3 din OG nr. 15/2002 prevede posibilitatea legală de a încheia procesul verbal de constatare a contravenției pe baza datelor furnizate de MAI - DRPCIV, iar părțile contractante au obligația legală de a se prezenta la acest serviciu pentru a proceda la transcrierea autovehiculului pe numele cumpărătorului, pentru a asigura opozabilitatea tranzacției, conform Ordinului nr.1501/2006, încheierea unui contract de vânzare cumpărare nu poate fi opus intimatei, iar responsabilitatea deținerii rovinietei revine petentei.
Astfel, singura persoană vinovată de a fi circulat fără a deține rovinietă valabilă este persoana fizică sau juridică, care are în proprietate sau poate folosi în baza unui drept legal vehiculul, menționată în certificatul de înmatriculare și care figurează în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, neavând nicio relevanță faptul că până la momentul constatării contravenției au intervenit contracte de înstrăinare a vehiculului sau de cedare a folosinței acestuia, chiar având dată certă, dar care nu au fost înregistrate pentru opozabilitate la autoritățile competente, în conformitate cu art.11 din OUG nr.195/2002, raportat la dispozițiile Ordinului nr.1501/2006 al Ministrului Administrației și Internelor.
Mai mult, petenta are posibilitatea obligării noului proprietar de a înmatricula autovehiculul pe numele lui, chiar și pe calea unei acțiuni în justiție.
Pentru aceste motive, intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr. 15/2002 aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Ordinul MTI nr. 611/2015 - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Alăturat întâmpinării, intimata a anexat în copie autorizația de control a agentului constatator și proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR.
La data de 05.11.2015, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de intimată prin întâmpinare deoarece acestea sunt doar simple susțineri, fără a avea o bază legală și fără, în principal, să se efectueze verificări dacă societatea contestatoare mai era în proprietatea autovehiculului respectiv sau dacă îndeplinește cerințele prevăzute de Lege pentru a fi sancționată.
În continuare, petenta a invocat motive similare cu cele menționate în plângerea contravențională formulată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/10.08.2015, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 8 din O.G. nr. 15/2002, în speță, întrucât la data de 23.04.2015, pe DN15 Km359 + 150m, pe raza localității Gârleni, județul Bacău, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, aparținând M. S. Securities S.R.L., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, instanța apreciază că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Potrivit dispozițiilor art. 33 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța, odată învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, este obligată să verifice, pe baza materialului probator administrat în cauză, legalitatea și temeinicia actului atacat.
Astfel, procesul-verbal de constatare a contravenției nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, persoana sancționată având posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt, chiar instanța având dreptul de a administra probele pe care le consideră necesare pentru aflarea adevărului, chiar în lipsa unei propuneri a părților în acest sens.
Instanța apreciază că, prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, și a posibilității persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, nu numai că nu este cu nimic încălcată prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate, dar se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. Astfel, după cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora, inclusiv în materie penală pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la apărare.
Astfel cum rezultă din factura nr. 4394/18.06.2013 de vânzare a bunului mobil, autovehiculul marca Ford Focus, . WF05XXWPD57Y86102, număr de înmatriculare_, însoțită de chitanța nr._/18.06.2013, procesul-verbal de scoatere din evidența mijloacelor de transport a bunului nr._/25.06.2013 emisă de Direcția de Taxe și Impozite Locale Sector 6 București, certificatul de atestare fiscală pentru persoanele juridice privind impozitele și taxele nr. 043-13-_/19.06.2013, fișa de scoatere din evidențele fiscale ale contestatoarei a bunului în cauză, autoturismul cu număr de înmatriculare_ care la data de 23.04.2015, pe DN15 Km359 + 150m, care a circulat pe raza localității Gârleni, județul Bacău, întrucât din cuprinsul acestor înscrisuri rezultă indubitabil că autoturismul a fost înstrăinat către altă persoană la 18.06.2013, astfel că nu petenta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Pe cale de consecință, instanța constată că s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținute în sarcina petentei prin actul atacat, fiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură actul atacat, instanța va admite plângerea și va anula procesul verbal . nr._/10.08.2015, exonerând petenta de plata amenzii aplicate în cuantum de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petenta M. S. SECURITIES S.R.L., cu sediul în București, ., ., sector 6, J_, CUI_, și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocatură T. Antonel din București, . B. nr. 3, sector 5, cod poștal_, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, J40/552/15.01.2004, CUI_.
Anulează procesul verbal . nr._/10.08.2015.
Exonerează petenta de plata amenzii aplicate în cuantum de 250 lei.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.AC/Thred.MV
5 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9843/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9716/2015. Judecătoria... → |
|---|
