Pretentii. Sentința nr. 4097/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4097/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 4097/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4097
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: T. I. L.
GREFIER: T. C.-I.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe contestatorul I. C. G. și pe intimații Direcția G. de Servicii Poliție Locală Sector 6 și Societatea I. A. ECO S.RL.
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 25.05.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 28.05.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.01.2015, contestatorul I. C.-G. a solicitat în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA G. DE SERVICII POLITIE LOCALA SECTOR 6 DIN C. CONSILIULUI LOCAL SECTOR 6 și . SRL ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună anularea sau desființarea, după caz, a procesului verbal de contravenție . nr._ din 08.12.2014 încheiat de către agentul constatator N. C. din cadrul D. G. P.L. Sector 6 și exonerarea de plată în privința amenzii de 360 lei dispusă prin acesta, obligarea în solidar a pârâtelor la repararea prejudiciului material în cuantum de 677,32 lei cauzat prin emiterea dispoziției de ridicare a autoturismului cu nerespectarea reglementarilor incidente în aceasta materie, prejudiciu cauzat prin afectarea atributelor dreptului de folosința asupra autoturismului marca F. cu nr. de înmatriculare_ prin deposedarea ilegală de acest bun de către I. A. ECO S.R.L., precum și obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii în fapt, contestatorul a precizat că la data de 22.08.2014, ora 10,30, a oprit autoturismul având număr de înmatriculare_ în București pe . apropierea spitalului M., întrucât urma să se prezinte la o programare la un dr. cardiolog din cadrul acelei instituții. La întoarcerea de la consultație, după aproximativ 40 - 45 de minute nu a mai găsit mașina în locul în care o lăsase și, în starea de tulburare extremă cauzată de acest fapt, a sunat la numărul de urgență 112 pentru a anunța furtul acesteia, aflând însă că autoturismul a fost ridicat de I. A. ECO S.R.L. și depozitat în București, .. 14-16, sector 6.
A mai arătat că a contactat telefonic această societate și a fost informat că pentru a reintra în posesia autoturismului în aceeași zi, firma respectivă îi pretindea plata pe loc a sumei de 677,32 lei sub presiunea plății unei sume suplimentare enorme pentru fiecare zi de întârziere.
În cadrul depozitului societății un agent de poliție i-a adus la cunoștință faptul că autoturismul său a fost depistat staționând în mod neregulamentar, iar procesul-verbal de contravenție urma să fie întocmit în lipsa și să fie comunicat prin poșta, la domiciliu. A mai precizat că agentul de politie l-a informat ca trebuie sa achit pe loc o taxa de 677,32 lei pentru a i se elibera autoturismul. Conștient de faptul ca nu a parcat neregulamentar, a pus întrebări în ceea ce privește baza legală în temeiul căreia i-a fost ridicata mașina, dar jignit de întrebările adresate, agentul ar fi susținut că: „trebuie să plătești suma asta dacă vrei să îți iei mașina, dacă nu, mâine vei plăti mai mult".
Ulterior acestor atitudini a agenților din locația respectivă, contestatorul a mai învederat că a achitat taxa de 677,32 lei, pentru recuperarea mașinii și i-a fost eliberata factura . MLF nr._/22.08.2014 și bonul fiscal nr. 9 din 22.08.2014. În zadar a încercat să le explice agenților că nu a parcat în stația de taxi, deoarece i-ar fi răspuns că aceste împrejurări nu contează și va primi procesul-verbal la domiciliu cu ignorarea celor indicate de el.
Cel mai important însă, prin procesul-verbal de contravenție încheiat la data de 08.12.2014 (la 3 luni după eveniment), după ridicarea autoturismului la sediul firmei ce a efectuat ridicarea, nu s-a dispus nicio măsură referitoare la ridicarea acestuia astfel încât ridicarea a fost efectuată fără a fi fost dispusă prin procesul-verbal de contravenție și a reprezentat o deposedare fără drept de un bun aflat în folosința și posesia sa pentru returnarea căruia i s-a pretins plata unei sume considerabile de bani sub amenințarea sechestrării în continuare a bunului și creșterii exponențiale în fiecare zi a sumei pretinse pentru eliberarea acestuia. A mai învederat că prin procesul-verbal mai sus amintit încheiat la 3 luni după presupusa fapta, a fost sancționat cu 4 puncte de amenda, în cuantum de 360 lei și 3 puncte de penalizare, fără a fi dispusă măsura ridicării autoturismului.
Contestatorul a arătat că procesul-verbal a fost încheiat conform celor indicate în cuprinsul său pentru că ar fi „staționat neregulamentar în stația mijloacelor de transport public local în regim taxi". Astfel cum reiese din fotografiile depuse la dosarul cauzei, fotografii întocmite chiar de agenții constatatori, se vede observa clar că fapta nu există, autoturismul său nu a fost parcat în stația de taxi, autoturismul fiind oprit în față și dincolo de cele 3 locuri aferente și marcate pentru stație taxi.
De asemenea,contestatorul a mai solicit anularea procesului-verbal . P nr._ din 08.12.2014, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, având în vedere că nu respecta nici condițiile de formă impuse de lege. Agentul constatator nu a menționat în procesul verbal locul săvârșirii faptei care i se impută. Menționarea „Calea PIevnei" este generică, vagă, inexactă (nu reiese nici măcar dacă presupusa faptă a fost săvârșită în sectorul 6 sau într-un alt sector al Bucureștiului) și nu stabilește în mod concret locul unde presupusa faptă contravențională a fost săvârșită, așa cum rezultă din prevederile art. 16 alin. (1} din O.G. 2/2001, sancțiunea pentru nerespectarea acestei prevederi fiind cuprinsă în art. 17 din OG 2/2001.
Potrivit jurisprudenței „în cazul în care descrierea faptei lipsește cu desăvârșire sau aceasta este descrisă doar în mod generic, precum și în cazul în care orice mențiune privind împrejurările în care fapta a fost săvârșită este inexistentă, duce la aplicarea sancțiunii nulității absolute a actului constatator al contravenției", în baza art. 17 din O.G. 2/2001, sancțiune care nu poate fi acoperită în niciun fel. Descrierea faptei consemnată în procesul verbal este limitativă, respectiv: „a staționat neregulamentar în stația mijloacelor de transport public local în regim taxi", fără să fie specificat niciun alt detaliu sau mențiune care sa contureze fapta săvârșită. Astfel prin obligarea nejustificată la plata taxei de 677,32 lei către . SRL pentru ridicarea autoturismului ca urmare a dispoziției agentul comunitar în acest sens, măsura dispusa de ridicare a autoturismului, intimata i-a provocat un prejudiciu material și, prin urmare, contestatorul a solicitat instanței angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei pentru prejudiciul material provocat, și obligarea acesteia la repararea acestui prejudiciu, in temeiul art. 1349 si următoarele din Noul Cod Civil.
Contestatorul a arătat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei, sunt întrunite cumulativ condițiile privind angajarea răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - dispunerea măsurii tehnico-administrative de ridicare a autoturismului cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege, prejudiciu - suma de bani achitată în vederea eliberării autoturismului a fost nejustificată din punct de vedere juridic, determinând o micșorare a patrimoniului fără existența unui temei legal, există raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, dar și vinovăția - culpa agentului constatator în dispunerea măsurii de ridicare a autoturismului.
Forța probantă a procesului verbal de contravenție, constatările inserate în procesul verbal se verifică prin administrarea oricărui mijloc de probă. În cazul in care instanța va considera insuficiente fotografiile prezentate la dosar, contestatorul a solicitat admiterea probei cu un martor ce l-a însoțit în acea zi la spital, pentru a putea dovedi faptul ca procesul verbal este netemeinic si nelegal.
Contestatorul a mai arătat că prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care face parte integrantă din dreptul intern în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 alin 2 din Constituție. Deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și dreptului procesual penal, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice intra în sfera „acuzațiilor în materie penală" la care se refera primul paragraf al art. 6 CEDO, fapt dovedit și din jurisprudența CEDO (cauzele Engel c Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kadubec c. Slovaciei). Această încadrare este dată de faptul că norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor) și de faptul că amenda și sancțiunea complementară urmăresc un scop preventiv si represiv.
Prin urmare, contestatorul a solicitat să se constate faptul că măsura tehnico-administrativă a ridicării autoturismului a fost dispusă cu nerespectarea procedurii legale, și în consecință impunerea taxei de eliberare a autoturismului s-a efectuat în lipsa unui temei legal, ceea ce atrage obligarea intimatei la repararea prejudiciului material ce i-a fost cauzat, și anume, plata sumei de 677.32 lei achitată în vederea eliberării autoturismului.
În drept, contestatorul a invocat disp. OUG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 1349 și urm. din C.civ și C.pr.civ., precum și celelalte dispoziții legale menționate în cuprinsul plângerii.
În temeiul art. 411 C.pr.civ., contestatorul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, contestatorul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, depunând odată cu cererea de chemare în judecată procesul-verbal din data de 08.12.2014, factura nr._/_ din data de 22.08.2014 și două planșe fotografice.
La data de 02.03.2015, prin poștă, intimata DIRECȚIA G. DE SERVICII POLITIE LOCALA SECTOR 6 DIN C. CONSILIULUI LOCAL SECTOR 6 a formulat întâmpinare la plângerea contravențională îndreptată împotriva procesului verbal . nr._/08.12.2014. prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În fapt, intimata a arătat că la ora și data menționate în procesul verbal, polițistul local din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6 care își desfășoară activitatea în zona de competență, a identificat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, staționat neregulamentar, pe .. 136, sector 6, în stația mijloacelor de transport public local în regim de taxi, semnalizată corespunzător prin indicator rutier.
Intimata a menționat că fapta constituie contravenție, fiind prevăzută de art. 143 lit. a raportat la art. 142 lit. g din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 rep., și sancționată de art. 100 alin. 2, cu patru puncte amendă, reprezentând 360 Iei.
Pentru fapta reținută în sarcina reclamantului, conform art. 108 alin. 1 lit. b pct. 7 din același act normativ, a fost aplicată și sancțiunea contravențională complementară constând în 3 puncte de penalizare.
În ceea ce privește legalitatea actului constatator, a arătat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, fapt ce îi conferă valabilitate, iar fapta a fost corect încadrată, aceasta fiind prevăzută și sancționată de RA a O.U.G. nr. 195/2002. rep. În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, a arătat că din economia art. 34 al actului normativ precizat mai sus, rezultă că acesta se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, faptele cuprinse în procesul-verbal fiind constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator, și face dovada până la proba contrară, sarcina dovedirii contrariului celor consemnate în procesul-verbal revenind reclamantului. În ceea ce privește sancțiunea aplicată intimata a arătat că aceasta a fost individualizată în mod legal, ținându-se seamă de criteriile de individualizare ale sancțiunii prevăzute de actul constitutiv sancționator.
La stabilirea cuantumului amenzii, agentul constatator a avut în vedere dispozițiile art. 98 prin care legiuitorul a stabilit clase de sancțiuni în funcție de gravitatea faptei reținute și gradul de pericol social pe care aceasta îl prezintă.
În ceea ce privește descrierea fantei intimata a arătat că aceasta a fost realizată în mod corespunzător de către polițistul local, cu indicarea locului, a mărcii și numărului de înmatriculare al autoturismului și a staționării neregulamentare a acestuia pe trotuar, în intervalul orar indicat, nefiind necesare alte mențiuni din partea agentului constatator.
Cât privește afirmația reclamantului conform căreia procesul verbal de contravenție a fost întocmit nelegal, a arătat faptul că în speță, având în vedere că fapta a fost constatată în lipsa contravenientului, cu ajutorul mijloacelor tehnice (planșe foto), sunt incidente dispozițiile speciale derogatorii ale art. 39 și 109 din O.U.G. nr. 195/2002 precum și cele ale art. 181 din Regulamentul de aplicare a Codului rutier, care prevăd că procesul verbal se va întocmi în forma specială prevăzută de anexa 1D, în termenul de 6 luni prevăzut de art. 13 din O.G. nr. 2/2001, numai pe baza datelor referitoare la contravenient, comunicate de proprietarul vehiculului în scris. În forma specială, nu mai este necesară completarea rubricilor privind ocupația și locul de muncă, obiecțiuni, martor, nemaifiind necesară nici menționarea măsurii tehnico-administrative, fiind obligatoriu ca procesul verbal să cuprindă rubrica referitoare la mijloacele tehnice folosite, cerință ce în cauza de față a fost respectată.
Cât privește susținerea reclamantului în sensul că fapta contravențională nu există intimata a arătat că aceasta este neîntemeiată, din vizualizarea planșelor fotografice realizate la fața locului de agentul constatator, în intervalul orar 10.32-10.38, rezultând contrariul, indicatorul rutier ce semnalizează stația taxi fiind perfect vizibil și fiind totodată evidentă raza de acțiune a acestuia.
În ceea ce privește capătul de cerere în pretenții intimata a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiat, reclamantul nefăcând dovada existenței unei fapte ilicite, a vinovăției, a legăturii de cauzalitate și a prejudiciului, cauzate prin emiterea culpabilă a unui act administrativ nelegal sau netemeinic. Astfel, reclamantul nu a dovedit existența unei faptei ilicite a vinovăției și a prejudiciului, actul contestat fiind legal și temeinic, iar taxa de ridicare reprezintă în speță o obligație legală, prevăzută în sarcina proprietarului sau posesorului legal al vehiculului. Plata acesteia a fost cauzată de propria faptă a reclamantului, care nu a respectat dispozițiile legale în vigoare privind staționarea regulamentară a vehiculelor, acesta fiind ținut să achite operatorului autorizat contravaloarea operațiunilor de ridicare, transport și depozitare.
În drept, intimata a invocat disp. art. 205 C.pr.civ., Legea 155/2010, O.G. 2/2001, O.U.G. 195/2002, H.G. 1391/2006.
În temeiul art. 233 alin 3. C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune intimata a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, depunând la dosar procesul verbal . nr._ din data de 08.12.2014, planșe fotografice, comunicarea procesului-verbal de contravenție.
La data de 19.05.2015, prin serviciul registratură, intimata . SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a . SRL, admiterea excepția lipsei calității procesual active a reclamantului I. C. G. pe capătul de cerere in pretenții și respingerea cererii de chemare în judecata pe toate capetele ca fiind neîntemeiată și nesusținută.
În ceea ce privește excepției lipsei calității procesual pasive a . SRL, intimata a solicitat admiterea acesteia deoarece aceasta a executat numai operațiunea materiala de punere în executare a unei dispoziții obligatorii emisa de o altă persoană juridică, acționând în limitele acelei dispoziții, astfel încât prejudiciile pot fi recuperate numai de la emitentul actului administrativ vătămător care a generat procedura.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamantului I. C. G., intimata a solicitat admiterea acesteia pe capătul de cerere în pretenții întrucât prin înscrisurile depuse nu s-a făcut dovada calității procesual active, ci doar s-a subliniat faptul ca reclamantul a utilizat autovehiculul cu nr_ . Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecații, în cauza de față neexistând o asemenea identitate. Mai mult decât atât reclamantul nu justifica un interes propriu și direct în restituirea taxei, întrucât nu a achitat-o în nume propriu, ci ca și delegat al firmei. A menționat că Societatea I. A. Eco SRL a facturat suma de 989,91 lei reprezentând taxa de ridicare, transport și depozitare societății . factură pe care societatea din urmă și-a înregistrat-o în contabilitate, deducându-și TVA-ul și a înregistrat ca și cheltuială în contabilitatea firmei.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că în fapt, la data de 22.08.2014, agenții de poliție din cadrul .G.P.L. Sector 6 au constatat că autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare_ a staționat neregulamentar în .. 136 în stația mijloacelor de transport în regim "taxi” încălcând prevederile art. 7 lit. h) din legea nr. 155/2010 raportat la art. 143 lit. a) coroborat cu art. 142 lit. g) din R.A. al OUG 195/2002 precum și cu HCL S6 nr. 4/2010, fapt pentru care s-a dispus în baza dispoziției de ridicare nr. PL_ din data de 22.08.2014 ridicarea autoturismului.
Intimata a arătat că atribuțiile societății comerciale I. A. ECO SRL în cadrul procedurii de ridicare a autoturismelor staționate neregulamentar sunt limitate la efectuarea manevrei de ridicare, ori de câte ori un agent din cadrul DGPL S6 printr-o notă de constatare ce îndeplinește condițiile prevăzute de articolul 8 din Anexa 2 al HCL 4/2010, se dispune acest lucru. Nota de constatare - dispoziția de ridicare - contestată a fost întocmită de un agent din cadrul DGPLS6 și nu i se poate imputa întocmirea acelui act administrativ întrucât nu a avut niciun rol sau contribuție la întocmirea lui.
Societatea comercială I. A. ECO SRL este operatorul autorizat pe raza sectorului 6 fiind desemnată câștigătoarea licitației în baza contractului de concesiune de servicii nr. 3/ 20.04.2010 privind blocarea, transportul,depozitarea și eliberarea vehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public și privat. Prejudiciul menționat nu este provocat de ridicarea și transportarea autovehiculului la locul de depozitare de către angajații societății, ci de dispoziția de ridicare emisă de către agentul din cadrul DGPLS6.
Intimata a arătat că nu are competența de a verifica oportunitatea sau legalitatea măsurii dispuse de agentul puterii publice și nici nu poate refuza îndeplinirea obligațiilor ce îi revin prin semnarea contractului cu Primăria Sectorului 6.
În ceea ce privește temeiul de drept al prezentei spețe, încălcarea art. 1349 și 1357 din Codul Civil, intimata a arătat că nu a săvârșit nicio fapta ilicită sau abuzivă deoarece măsura ridicării a fost luată de către agentul Politiei Locale care este împuternicit prin HCL S6 nr 4/28.01.2010 să dispună aceasta masură tehnico-administrativă.
Intimata a arătat că față de definiția dată unei fapte ilicite care poate angaja răspunderea civilă delictuală a unei persoane în cauza, reclamanta nu a făcut dovada prin probe administrate, conform dispozițiilor art. 3169 din vechiul C. civ, că societatea ar fi săvârșit o faptă ilicită.
Mai mult decât atât, intimata a arătat că odată emisă dispoziția de ridicare, aceasta se bucura de o prezumție de legalitate, autenticitate și temeinicie și este executorie fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalități, aducerea ei la îndeplinire fiind obligatorie pentru societate, sub sancțiunea desființării contractului de achiziție publică. Astfel ,trebuie avute în vedere și normele care reglementează contractele administrative, categorie din care face parte și contractul prin care un serviciu public este concesionat unei persoane juridice de drept privat. Prestarea unui serviciu public de către o persoană privată presupune subordonarea acesteia atât normelor contractuale pe care este obligată să le respecte sub sancțiunea desființării contractului de prestări servicii, dar și dispozițiilor individuale date de autoritate, față de care nu are o poziție de egalitate.
Așadar, deși . Srl este cea care a încasat suma a cărei restituire se solicită, faptul generator al plății sumei respective nu ține de atitudinea sa culpabilă, întrucât aceasta nu am făcut decât să presteze serviciile de ridicare, transport și depozitare a vehiculului ca urmare a dispoziției polițistului local, pe care nici nu o putea contesta în condițiile în care aceasta se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, astfel că aceasta nu este decât un simplu executant al măsurii dispuse de polițistul local. Pe de altă parte, așa cum rezultă și din prevederile art. 14 din Regulamentul aprobat prin HCLS6 nr. 4/2010, operatorul autorizat răspunde direct față de proprietarul vehiculului numai pentru eventualele daune produse acestuia ca urmare a operațiunilor de ridicare, transport și depozitare, iar reclamantul nu a făcut vreo referire la modul prin care societatea a prestat serviciul de ridicare, transport și depozitare.
Prin urmare, intimata a arătat că răspunderea delictuala a societății poate fi angajată numai pentru repararea unei pierderi patrimoniale care își are cauza în realizarea defectuoasa a operațiunilor materiale necesare aducerii la îndeplinire a măsurii tehnico-administrative dispuse de poliția locală, nu și pentru repararea prejudiciului rezultat din emiterea unei dispoziții de ridicare.
În ceea ce privește cererea în pretenții, intimata a arătat că este doar operatorul autorizat și nu a făcut decât să pună în executare o dispoziție de ridicare emisă de către DGPLS6, dispoziție ce este obligatorie pentru societate în baza contractului de achiziție publică, iar nerespectarea ar fi de natură să atragă răspunderea materială față de unitatea contractantă.
Suma de 677,32 lei încasata de . SRL reprezintă cheltuielile efectuate privind operațiunile de ridicare, transport și depozitare, activități ce presupun folosirea unor utilaje și instalații specializate, combustibil și a forței de muncă aferente pentru care societatea a efectuat costuri ce trebuiesc recuperate.
În drept, intimata a invocat disp. art. 205 C., dispozițiile OUG 195/2002, OUG 80/2013, HCLS6 nr. 4/2010 și Legea 155/2010, Legea 554/2004.
Intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și aplicarea disp. art. 223 alin. 3 C.pr.civ.
Intimata a depus la dosar dispoziția de ridicare și factura nr._/_.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 08.12.2014 de intimată, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 360 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 143 lit. a) și 142 lit. g) din RAOUG nr. 195/2002.
S-a reținut că la data de 22.08.2014, ora 10:38, petentul a staționat neregulamentar cu autoturismul_ pe Calea Plevnei nr. 136 în stația mijloacelor de transport public „taxi”.
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală antemenționată.
Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.
Mai mult, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentului, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.
În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor (cauza A. contra României, cauza I. P. c. Romaniei).
Instanța apreciază că în speță petentul nu a făcut proba contrară menționată sub aspectul temeiniciei, dimpotrivă, instanța reține că situația de fapt astfel cum a fost reținută în procesul-verbal rezultă din planșele foto depuse la dosarul cauzei.
Pentru aceste motive, apreciind că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul de constatare a contravenției, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
Având în vedere soluția de respinge a plângerii contravenționale, instanța va respinge, pe cale de consecință și obligarea în solidar a pârâtelor la repararea prejudiciului, precum și excepțiile invocate de I. în subsidiar, ca rămase fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de contestatorul I. C.-G., cu domiciliul în București, .. 25, ., ., cu domiciliul procesual ales în București, Splaiul Unirii, nr. 39, ., . a solicitat în contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA G. DE SERVICII POLITIE LOCALA SECTOR 6 DIN C. CONSILIULUI LOCAL SECTOR 6, cu sediul în București, ., sector 6 și . SRL, cu sediul în București, .-252, sector 6, J40/_/2008, CUI RO_, ca neîntemeiată.
Respinge excepțiile invocate de intimată ca lipsite de obiect.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.TDIL/ Tehn. TCI
5 ex./09.07.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 4221/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4195/2015.... → |
|---|
