Pretenţii. Sentința nr. 5491/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5491/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 5491/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5491
Ședința publică din data de 07.07.2015
Instanța constituita din:
P. B. L.
GREFIER Z. F.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta S. Comercială U. S.A. – prin RVA Insolvency Specialist S.P.R.L. în contradictoriu cu pârâta Asociația de proprietari .> Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi 07.07.2015.
După deliberare,
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.12.2014 sub nr._, reclamanta S.C. U. S.A. în contradictoriu cu pârâta Asociația de Locatari . ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 23.954.25 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, la care se adaugă în conformitate cu prevederile din contractul nr._/21.05.2003 penalități de întârziere în cuantum de 8.017.29 lei, calculate de la data scadenței până la data depunerii prezentei cereri și penalități în cuantum de 0.06 % pe fiecare zi de întârziere de la data depunerii cererii până la data plății efective a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de declanșarea acestei proceduri speciale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între societatea acesteia și pârâtă, a intervenit contractul de prestări servicii publice de salubrizare înregistrat sub nr._/21.05.2003.
Conform clauzelor contractuale, . calitate de operator, a prestat pârâtei servicii de salubritate, emițând următoarele facturi fiscale:_ din data de 10.04.2013, în valoare de 1.260,75 lei,_ din data de 10.05.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.06.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.07.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.08.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.09.2013, în valoare de 1.260,75 lei,_ din data de 10.10.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.11.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.12.2013, în valoare de 1.260.75 lei,_ din data de 10.01.2014, în valoare de 1.260,75 lei,_ din data de 10.02.2014, în valoare de 1.260,75 lei,_ din data de 10.03.2014, în valoare de 1.260,75 lei,_ din data de 10.04.2014, în valoare de 1.260,75 lei.
Astfel, a fost emisă situația analitică a penalităților în cuantum de 8.017.29 lei.
Deși societatea reclamantă, pe toată perioada desfășurării contractului și-a îndeplinit cu bună credință și întocmai toate obligațiile contractuale față de asociația de proprietari pârâtă, nici până în acest moment, obligația de plată a prețului nu a fost îndeplinită de către aceasta din urmă, chiar dacă a devenit exigibilă.
Astfel, creanța reclamantei este certă, lichidă și exigibilă, constatată prin înscrisurile anexate prezentei cereri, și anume facturi fiscale, fișe de client, contract, tabele program de lucru al operatorului etc., dar și cele pe care le va depune în cadrul probei cu înscrisuri.
În sensul exigibilității creanței, sunt și dispozițiile art. 4 pct.4.3 din contract, potrivit cărora utilizatorul are obligația de a efectua plata în termen de 15 zile de la data emiterii facturii de către operator.
În plus, reclamanta a avut recunoașterea cuantumului creanței supuse prezentei cereri prin necontestarea facturilor. În acest sens sunt clauzele contractuale de la art.4 pct.4.5 potrivit cărora „Beneficiarul își rezervă dreptul de a contesta în termen de 5 zile de la primire datele trecute în factură, în caz contrar aceasta va fi considerată ca având bun de plată din partea acestuia. Orice reclamație ulterioară acestui termen va fi considerată nulă”.
Mai mult decât atât, recunoașterea pretențiilor reclamantei de către pârâtă, precum și a continuității derulării relațiilor contractuale, a fost dovedită și de achitarea parțială a unor facturi fiscale emise și cuprinse în aceeași perioadă cu cele a căror plată a solicitat-o în prezent (factura fiscală nr._ din data de 10.03.2013).
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 969, 1066, 1073 Cod civil, art.77 alin.1 din Legea nr.85/2006.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, somația nr.4635 din data de 25.04.2014, notă de inventar, confirmare de primire, fișa clientului cu facturi emise în perioada 01.01._14 și încasate până la data de 25.05.2014, facturile_ din data de 10.03.2013,_ din data de 10.04.2013,_ din data de 10.05.2013,_ din data de 10.06.2013,_ din data de 10.07.2013,_ din data de 10.08.2013,_ din data de 10.09.2013,_ din data de 10.10.2013,_ din data de 10.11.2013,_ din data de 10.12.2013,_ din data de 10.01.2014,_ din data de 10.02.2014,_ din data de 10.03.2014,_ din data de 10.04.2014, fișa clientului cu facturi emise în perioada 01.01._14 și încasate până la data de 27.11.2014, situația analitică a penalităților calculate până la data de 15.12.2014, programe de lucru, Decizia nr. 4672 din data de 22.10.2013 emisă de SMDA Insolvency Specialists SPRL, încheierea de ședință din data de 03.10.2013 pronunțată de Tribunalul V., încheierea de îndreptare eroare materială din data de 09.10.2012 pronunțată de Tribunalul V. Secția a II-a civilă, sentința civilă nr. 3273/27.09.2012 pronunțată de Tribunalul V., dovada însușirii de către administratorul judiciar a mandatului acordat avocatului ce reprezintă creditoarea . proces, emisă la data de 29.04.2014 sub nr.1884, relații ONRC U. SA.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La data de 13.03.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că, în ceea ce privește debitul în valoare de 23.954,25 lei, invocat de către reclamantă, aceasta și-a întemeiat aceste pretenții pe o așa zisă aplicare a contractului nr._ din data de 21.05.2003, contract care este expirat încă din data de 21.05.2008 (a se vedea în acest sens dispozițiile art.2 din contract).
Astfel, conform dispozițiilor art.2.1. „Contractul se încheie pe o durată de 5 ani cu . la data de 1 iunie 2003”.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.2.2., părțile contractante au prevăzut posibilitatea prelungirii duratei inițiale, prin încheierea unui act adițional, act care nu a fost încheiat până la momentul de față (contractul poate fi prelungit cu acordul ambelor părți prin act adițional pe o perioadă care să nu depășească durata inițială a contractului).
Prin urmare, începând cu data expirării duratei inițiale a contractului nr.20.684/21.05.2003, adică începând cu data de 1 iunie 2008, între părțile prezentei cauze nu a mai existat niciun raport juridic valid care să stabilească condițiile în care reclamanta să își presteze serviciile, fapt care atrage după sine, imposibilitatea calculării exacte a contravalorii serviciilor prestate de către reclamantă și, totodată, imposibilitatea stabilirii cuantumului penalităților de întârziere.
Motivul pentru care părțile din prezenta cauza nu au reușit încheierea unui nou contract de prestări servicii după data expirării contractului nr. 20.684/21.05.2003, adică începând cu data de 1 iunie 2008, l-au reprezentat tarifele extrem de mari practicate de către reclamantă în raport cu alți prestatori de servicii.
Astfel, pârâta a recunoscut faptul că, în perioada aprilie 2013 - aprilie 2014, reclamanta i-a prestat servicii de colectare a deșeurilor (fără a exista vreun contract sau vreo înțelegere cu privire la contravaloarea prestațiilor), însă nu a recunoscut contravaloarea acestor servicii (1260,75 lei/lună ), acestea fiind cu mult mai mari decât ale celorlalte companii din domeniu.
De altfel, în ipoteza în care instanța ar stabili, prin absurd, faptul că, dispozițiile contractului nr. 20.684/21.05.2003, ar fi aplicabile și după data expirării - 1 iunie 2008, în consecință, ar trebui reevaluată contravaloarea serviciilor prestate, în conformitate cu dispoz. art. 3.1. din acest contract, prin care părțile au stabilit faptul că, suma datorată prestatorului era stabilită lunar în funcție de numărul de persoane care locuiau efectiv în imobil ( „ 3.1. Prestatorul stabilește tariful și numărul de recipienți necesari colectării deșeurilor de comun acord cu beneficiarul, după cum urmează: 3.1.1. Ridicare, transport, depozitare în rampa - deșeuri menajere specificate în contract la art. 1.1.15.966 lei ROL 1 persoană/lună”).
Astfel, chiar și în ipoteza în care, instanța ar stabili faptul că, pârâta datorează contravaloarea serviciilor prestate de către reclamantă, cu toate acestea, sub nicio formă instanța nu poate dispune obligarea acesteia la plata unor penalități de întârziere, în condițiile în care, nu există niciun contract valid care să stabilească cuantumul și modalitățile efective de plată.
În sprijinul dovedirii caracterului cert al creanței, reclamanta a invocat dispoziții cuprinse în contractul nr. 20.684/21.05.2003, conform cărora pârâta ar fi fost obligată ca în termen de 5 zile de la data comunicării facturilor pentru serviciile prestate, să le conteste, în caz contrar, orice reclamație ulterioară fiind considerată nulă.
Într-adevăr, părțile contractante au stabilit această procedură, însă aceasta a fost valabilă numai pe durata valabilității contractului de prestări servicii (1 iunie 2003 - 1 iunie 2008).
Un alt aspect important în soluționarea prezentei cauze, de care instanța de judecată ar trebui să țină cont îl reprezintă imposibilitatea de plată a pârâtei, imposibilitate datorată numeroșilor restanțieri ai Asociației de proprietari, în momentul de față, Asociația neputând achita debitul invocat de către reclamantă. În dovedirea imposibilității pârâtei de plată, aceasta a anexat ultima listă de întreținere aferentă lunii ianuarie 2015, din care rezultă cuantumul restanțelor înregistrate.
Pentru aceste considerente, în ipoteza în care instanța ar aprecia totuși, în pofida dovezilor invocate de către pârâtă, că suma invocată de către reclamantă are un caracter cert, pârâta a solicitat eșalonarea plății debitului invocat pe durata maximă prevăzută de lege.
Având în vedere, pe de o parte, caracterul incert al creanței invocate de către reclamantă iar, pe de altă parte, imposibilitatea de plată a pârâtei, aceasta a apreciat că este oportună acordarea unui termen de judecată în vederea inițierii procedurii de mediere, în cadrul căreia părțile ar urma să stabilească, pe de o parte, cuantumul exact al debitului datorat iar, pe de altă parte, eșalonarea plății acestuia.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 969, 1066, 1073 și orice alte dispoziții legale incidente în cauză.
La data de 14.04.2015, reclamanta a depus prin serviciul Registratură răspuns la întâmpinare.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat Contractul de prestări servicii la Asociații de locatari (proprietari) nr._/20.05.2003 (fila 104) având ca obiect colectarea, transportul și depozitarea de către reclamantă a deșeurilor menajere produse de cei 150 membri ai pârâtei.
Prin art. 2 din contract, părțile au stabilit că perioada pentru care se încheie contractul este de 5 ani începând cu data de 01.06.2003, iar prelungirea contractului se va face cu acordul ambelor părți, prin act adițional, pe o perioadă ce nu poate depăși durata inițială a contractului.
Totodată, instanța constată că, în perioada 03._ reclamanta a emis pe numele pârâtei facturile fiscale aflate la filele 16-29.
Analizând acțiunea, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 969 alin. 1 C.civ. (în vigoare la data încheierii contractului între părți), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1073 C.civ. (în vigoare la data încheierii contractului între părți), creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și, în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
Instanța constată că în prezenta cauză, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe facturile fiscale emise în baza Contractului de prestări servicii la Asociații de locatari (proprietari) nr._/20.05.2003.
Or, instanța constată că, în cauză, creanța nu îndeplinește condiția de a fi certă având în vedere faptul că facturile fiscale depuse la dosar emise în perioada 03._ nu sunt semnate de către pârâtă, nefiind însușite de către aceasta, iar perioada pentru care a fost încheiat contractul de prestări servicii a expirat la data de 01.06.2008. Sub acest aspect, instanța constată că, în cauză, reclamanta nu a făcut dovada prelungirii contractului dintre părți pentru perioada pentru care pretinde debitul în prezenta cauză, respectiv 03._, prin act adițional, astfel cum părțile au stipulat în mod expres prin art. 2 din contractul încheiat între părți.
Astfel, în condițiile în care facturile fiscale emise nu au fost acceptate de pârâtă prin semnătură, termenul pentru care a fost încheiat contractul este expirat, iar reclamanta nu a făcut dovada stabilirii unor noi raporturi contractuale cu pârâta prin care să fie stabilite drepturile și obligațiile părților, inclusiv sub aspectul prețului, instanța constată că respectiva creanță urmărită nu este certă, lichidă și exigibilă.
În consecință, instanța constată că reclamanta nu poate solicita contravaloarea serviciilor prestate către pârâtă în baza unor raporturi contractuale, acestea nefiind dovedite în prezenta cauză deși sarcina probei îi incumba potrivit art. 249 NCPC.
Pentru aceste considerente, având în vedere necesitatea respectării principiului disponibilității cu privire la temeiul de drept invocat, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Având în vedere că, în cauză, reclamanta este cea căzută în pretenții, instanța constată că aceasta nu este îndreptățită nici la recuperarea cheltuielilor de judecată, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 453 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. U. S.A. cu sediul în București, ., sector 6 prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS S.P.R.L. cu sediul în București . ., număr de ordine în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București J_, CUI_ în contradictoriu cu ASOCIAȚIA DE P. . în București, ..9, ., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.LB/Thred.MV/2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Pretenţii. Sentința nr. 5567/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
