Pretenţii. Sentința nr. 8800/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8800/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 8800/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8800
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 03.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: I. L. T.-D.
GREFIER: C. I. T.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamanții C. M. și C. A. și pe pârâtul T. D.-D..
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 26.10.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța – pentru motivele consemnate în încheierea de dezbateri - a amânat pronunțarea la data de azi, 03.11.2015, hotărând după cum urmează:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 03.03.2015, sub nr._, reclamanții M. C. și A. C., în contradictoriu cu pârâtul Tupiluș D. D., au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 6.600 RON, suma primită de către acesta în anul 2007 cu titlul de împrumut, obligarea acestuia la plata dobânzii legale a acestei sume pentru trei ani în urmă de la data introducerii prezentei acțiuni(03._), la plata de daune materiale în cuantum de 5.000 lei și daune morale în cuantum de 10.000 lei ca urmare directă a acțiunilor acestuia.
Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că l-au împrumutat pe pârâtul TUPILIUS D.- D., în cursul lunii august a anului 2007 cu suma de 2.100 EURO.
Cu ocazia acordării acestui împrumut, acesta s-a angajat, fapt de altfel convenit între ele părțile, ca până la sfârșitul lunii noiembrie 2007 să le restituie suma împrumutată, în totalitate.
Reclamanții au menționat că împrumutul a fost avansat către pârât, pe fondul unei acute stări de nevoie pe care acesta a reclamat-o (urma să fie executat silit pentru neplata unor credite bancare - cel puțin așa a pretextat) și după multiple rugăminți și promisiuni diferite, personal cunoscându-l pe făptuitor printr-o cunoștința comună. Această doamnă (cunoștință comună), la data acordării acestui împrumut, locuia în același ., în care locuiește și la această dată făptuitorul(cel puțin după adresa din C.I.).
Au precizat reclamanții că, după expirarea termenului de restituire stabilit, au încercat să îl contacteze pe pârât, însă fără niciun succes, abia în luna aprilie 2008, când au reușit să îl contacteze, acesta le-a precizat că nu are încă banii, solicitând totodată un alt termen, în luna iunie 2008 - pe care iarăși nu l-a respectat.
Reclamanții au arătat că în septembrie 2008 au sesizat superiorilor făptuitorului tot ce se întâmpla, acesta fiind, din cunoștințele lor, lucrător de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției. Demersurile la superiorii acestuia le-au demonstrat lipsa totală de caracter a pârâtului, în momentul în care a pretins că nu i-au fost împrumutați decât 1.500 EURO și nu 2.100 EURO, falsitatea acestor afirmații fiind demonstrată de probele din dosarul penal care a existat din 2010 până în anul 2014 și pentru care s-a dispus clasarea.
Mai mult, reclamanții au precizat că din din dosarul de cercetare penală s-a născut totuși posibilitatea de a-l acționa în justiție pe parat (recunoascând o datorie), măcar pentru recuperarea sumei pe care a recunoscut-o prin propria sa declarație dată în fața organului de cercetare penală în data de 16.09.2013.
Reclamanții au învederat instanței faptul că au procedat la notificarea pârâtului atât prin intermediul executorului judecătoresc cât și prin convocarea acestuia la procedura informării în vederea medierii.
Privitor la daunele morale, reclamanții au arătat că au solicitat plata acestor daune pentru atingerile aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane.
Astfel, deși erau perfect îndreptățiți la returnarea sumelor de bani pe care le-au acordat ca împrumut, au fost nevoiți ca timp de peste cinci ani de zile să-l dea în judecată pe pârât, atât în penal cât și în civil, pentru a fi sprijiniți în demersul legal de a-și recupera banii.
Față de toate considerentele învederate mai sus, reclamanții au solicitat instanței de judecată, să admită acțiunea așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să îl oblige pe pârât la plata tuturor sumelor solicitate.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 194 și urm. NCPC, art. 453 NCPC, precum și prev. art. 1516 și urm., art.1527, 1530 și urm. NCC, art. 2537 NCC.(capătul unu cerere).
Reclamanții au solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
Reclamanții au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: memoriu, adresa nr. 2023.455/S2/NS/18.11.2008 emisă de către Inspectoratul General al Poliției Române Direcția Management Operațional, declarație învinuit/inculpat, notificare, proces-verbal nr. 12/20.02.2015*.
La data de 20 martie 2015, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare (f.25).
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în prezenta cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din declarația de învinuit dată de pârât la data de 16.09.2013 coroborată cu declarația martorului G. C. coroborată și cu lipsa pârâtului la interogatoriu, ce are valoarea unui început de dovadă, instanța reține că între părți s-a încheiat în cursul anului 2007 un contract de împrumut.
Cu privire la cuantumul acestei obligații, instanța constată, pe baza probelor administrate, că se poate stabili cu certitudine faptul că s-a născut obligația pârâtului de a restitui reclamanților echivalentul în lei al sumei de 1.100 de euro, astfel cum a recunoscut acesta în fața organelor de cercetare penală.
Instanța constată că nu a fost stabilit un termen de restituire a împrumutului, însă la data de 25.11.2009 reclamanții l-au notificat pe pârât în vederea restituirii împrumutului până la data de 27.11.2009.
Potrivit art. 1073 din vechiul C.civ. (aplicabil în cauză față de momentul încheierii contractului între părți) creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar, are dreptul la dezdăunare.
Instanța constată că reclamanții au făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva pârâtului. Față de natura obligației pârâtului, instanța constată că reclamanții se află în imposibilitatea de a proba neexecutarea acesteia, motiv pentru care sarcina probei se inversează, pârâtul fiind cel căruia îi incumbă obligația de a proba executarea obligației de plată sau stingerea acesteia printr-un alt mod prevăzut de lege. Având în vedere faptul că pârâtul nu a făcut o astfel de probă, instanța va reține faptul că acesta nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în valoare de 1.100 de euro.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 1073 din vechiul C.civ., instanța va obliga pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 4840 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1100 euro cu titlu de împrumut nerestituit.
Potrivit art. 1088 din vechiul C.civ., la obligațiile ce au ca obiect o sumă de bani, daunele-interese pentru neexecutarea la timp constau în dobânda legală ce este datorată din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazul în care debitorul se afla în întârziere. Instanța constată că prin notificarea din data de 25.11.2009, reclamanții l-au pus pe pârât în întârziere, motiv pentru care de la data la care s-a împlinit termenul acordat prin punerea în întârziere, s-a născut dreptul acestora de a percepe dobânda legală. În aceste condiții, față de dispozițiile privitoare la prescripție, instanța constată că este îndreptățită cererea reclamanților de a obliga pârâtul la plata dobânzii legale aferente debitului principal calculate de la data de 03.03.2012 și până la data plății debitului integral.
Instanța constată, de asemenea, că în vederea executării directe a obligației pârâtului, reclamanții au formulat o plângere penală care a constituit dosarul nr._/303/2012, care s-a soluționat prin trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, în vederea începerii urmăririi penale față de pârât sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal. Instanța constată că reclamanții nu au solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor judiciare. În aceste condiții, având în vedere faptul că reclamanții au probat existența unui prejudiciu în cuantum de 2.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocatului din acel dosar, născut ca urmare a neexecutării obligației pârâtului de a restitui împrumutul, precum și faptul că pârâtul se află în întârziere, iar neexecutarea obligației sale este culpabilă, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile, iar acesta este obligat să repare acest prejudiciu cauzat reclamanților. Pentru aceste motive, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 2.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocatului în dosarul nr._/303/2012.
Cu privire la solicitarea reclamanților ca pârâtul să fie obligat la plata unor daune morale în cuantum de 10.000 lei pentru daune aduse onoarei, demnității sau reputației, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece neexecutarea unei obligații patrimoniale dă naștere, ca regulă, la un prejudiciu patrimonial a cărei reparație poate fi solicitată, iar situația din cauza de față nu reprezintă o excepție de la regulă. În primul rând, instanța constată că reclamanții nu au probat existența daunelor invocate prin cererea de chemare în judecată (stres, schimbarea atitudinii oamenilor etc.). În al doilea rând, reclamanții au probat existența unei legături de cauzalitate între neexecutarea obligației pârâtului și pretinsele daune morale suferite de aceștia. Pentru aceste motive, instanța va respinge această cerere ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile în cauză cu privire la această pretenție.
În ceea ce privește onorariul avocatului reclamanților, instanța reține că potrivit art. 451 alin. 2 C.p.c. instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Având în vedere aceste criterii, ținând cont de natura patrimonială și valoarea litigiului (6.600 lei capătul principal de cerere), de faptul că dosarul s-a soluționat în trei termene, care nu au presupus o activitate complexă a avocatului și nici o pregătire deosebită a cauzei pe parcursul acesteia, instanța va reduce onorariul acestuia de la suma de 7.000 lei la suma de 2.000 lei.
Reținând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul art. 453 alin. 1, instanța îl va obliga pe acesta și la plata cheltuielilor de judecată suportate de către reclamanți cu ocazia soluționării prezentului proces, respectiv la plata onorariului de avocat în cuantum de 2.000 lei, la plata notificării transmise prin B. în cuantum de 119 lei, la plata taxei de timbru în cuantum de 543,80 lei proporțională cu capetele de cerere admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanții M. C., CNP_ și A. C., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat F. I. din București. Calea D. nr. 124. .. . în contradictoriu cu pârâtul Tupiluș D. D., CNP_, domiciliat în București, ., ., ..
Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 4840 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1100 euro cu titlu de împrumut nerestituit, precum și la plata dobânzii legale aferente acestui debit de la data de 03.03.2012 și până la plata debitului integral.
Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 2.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocatului în dosarul nr._/303/2012.
Reduce onorariul avocatului, în prezenta cauză, de la suma de 7.000 lei la suma de 2.000 lei.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 2562 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu avocat și onorariu notificare.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.TDIL /Thred.TPC
5ex./04.01.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8788/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8941/2015.... → |
|---|
