Succesiune. Sentința nr. 7531/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7531/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 7531/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7531
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: I. D. M.
GREFIER: E. C. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect succesiune, privind pe reclamanta D. D. M. – prin reprezentant legal P. N., în contradictoriu cu pârâții D. F. și C. (fostă D.) V. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au răspuns reclamanta prin mandatar P. R. V., cu mandat verbal de reprezentare dat în încheierea de ședință din 09.06.2015 (f.108-109) și pârâtele, prin mandatar D. I., cu procură specială aflată la filele 69-70 din dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 05.10.2015, prin serviciul registratură, expertul a depus răspunsul la obiecțiuni, după care:
Instanța aduce la cunoștința părților faptul că d-na expert a comunicat că nu este expert ANEVAR, însă potrivit disp. OG nr. 2/2000 este înscrisă în tabloul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București, astfel încât expertul arată că a fost și este competent a întocmi raportul de expertiză.
Reclamanta, prin mandatar, arată că a lecturat răspunsul la obiecțiuni. Solicită numirea unui expert judiciar, care să fie și expert ANEVAR.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin mandatar, să precizeze de ce nu a solicitat un expert parte care să aibă și specialitatea ANEVAR.
Reclamanta, prin mandatar, arată că nu s-a gândit la acel moment, pentru că știe că sunt mulți experți judiciari care sunt și experți ANEVAR. OUG nr. 24/2011 prevede cine are dreptul să facă evaluări imobiliare.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin mandatar, să precizeze care este solicitarea sa.
Reclamanta, prin mandatar, solicită efectuarea unei contraexpertize, cu numirea unui expert parte.
Pârâtele, prin mandatar, arată că sunt de acord cu efectuarea unei contraexpertize, dar numai dacă reclamanta plătește onorariul pentru expertiză.
Instanța respinge cererea reclamantei de efectuare a unei contraexpertize ca neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 14 și 15 din OG nr. 2/2000, experții construcții care sunt admiși în urma unor examene în cadrul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București au și competența de a stabili valoarea imobilelor. De asemenea, instanța reține că reclamanta a avut posibilitatea, în măsura în care dorea acest lucru, să solicite un expert parte în specialitatea ANEVAR, iar listele în care sunt înscriși experții din cadrul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București sunt publice și putea lua cunoștință de acest aspect.
Reclamanta, prin mandatar, arată că a aflat ulterior acest lucru, după numirea expertului de către instanță.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin mandatar, faptul că a fost respinsă cererea sa de efectuare a unei contraexpertize și poate formula cale de atac împotriva soluției, odată cu fondul cauzei.
La interpelarea instanței, reclamanta, prin mandatar, arată că nu mai susține excepția lipsei semnăturii întâmpinării.
Instanța ia act de faptul că reclamanta, prin mandatar, arată că nu mai susține excepția lipsei semnăturii întâmpinării.
Reclamanta, prin mandatar, arată că nu a solicitat expert parte datorită situației financiare. Arată că a solicitat ajutor public judiciar.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin mandatar, faptul că are posibilitatea de a formula cale de atac împotriva soluției de respingere a cererii pentru efectuarea unei contraexpertize odată cu fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, în dezbateri.
Reclamana, prin mandatar, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acțiunii formulate. Solicită să se stabilească deschiderea succesiunii defunctului D. Z., să se stabilească cotele cuvenite moștenitorilor, să se stabilească sulta cuvenită minorei D. D. M.. Solicită cheltuieli de judecată și arată că va depune chitanța până la sfârșitul ședinței.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin mandatar, faptul că, chitanța privind achitarea onorariului se depune până la închiderea dezbaterilor și eventual să fie prezentă și partea adversă.
Pârâții, prin mandatar, având cuvântul pe fond, solicită să se soluționeze procesul. Arată că sunt de acord să-i dea banii reclamantei, dar nu în condițiile acestea exagerate.
La întrebarea instanței, pârâții, prin mandatar, arată că vor să rămână în indiviziune.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
Referat: după reținerea cauzei în pronunțare, în ședință publică se prezintă reclamanta prin mandatar P. R. V., cu mandat verbal de reprezentare dat în încheierea de ședință din 09.06.2015 (f.108-109) și pârâtele, prin mandatar D. I., cu procură specială aflată la filele 69-70 din dosar.
Reclamanta, prin mandatar, depune la dosar chitanța nr. 098/06.10.2015, reprezentând onorariu dosar.
Instanța aduce la cunoștința pârâților, prin mandatar, faptul că mandatarul reclamantei a depus la dosar o chitanță reprezentând onorariu pentru serviciile prestate prin care solicită suma de 4500 lei.
Pârâții, prin mandatar, arată că vor da și acel onorariu dacă trebuie, numai să se termine procesul.
În ședință publică se prezintă reprezentantul legal al reclamantei, d-na P. N..
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului legal al reclamantei faptul că mandatarul său a solicitat admiterea acțiunii, în sensul ca pârâții să fie obligați la plata unei sulte în favoarea fiicei sale.
Reprezentantul legal al reclamantei arată că este de acord cu ceea ce a solicitat mandatarul său.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 21.01.2015, reclamanta D. D. M. – prin reprezentant legal P. N., în contradictoriu cu pârâții D. F., D. V. și C. (fostă D.) V. E. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctului Z. D. decedat la data de 10.12.2012, să se constate calitatea de moștenitori și cotele ce le revin pentru erezii defunctului, respectiv soție supraviețuitoare – D. F., copiii din căsătorie D. V. și C. (fostă D.) V. E. și din afara căsătoriei D. D. M., să se stabilească masa succesorală, respectiv ½ din imobilul apartament 2 camere situat în .. 19, ., . și ieșirea din indiviziune; vânzarea apartamentului cu obligarea pârâților la plata sultei cuvenite minorei și cheltuieli de judecată.
Reclamanta a solicitat și ajutor public judiciar pentru taxa de timbru.
În motivarea cererii în fapt, reprezentantul reclamantei a arătat că a conviețuit cu defunctul D. Z. în perioada 2007 până la data decesului 10.12.2012 și din această relație a rezultat fiica acestora, minora D. D. M., născută la 01.07.2011.
De pe urma defunctului a rămas cota de ½ din apartamentul situat în .. 19, . decedat pe 10.12.2012, conform certificat deces înregistrat sub nr. 2253/11.12.2012-Consiliul Local Sector 6. Până în prezent nu s-a dezbătut succesiunea. Soția a părăsit domiciliul conjugal în 2007, mutându-se la fiica sa în Anglia.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 448, 1100, 1003, 1106-1109 N.C.C.
În susținerea cererii au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: carte de identitate P. N., certificat de naștere . nr._/10.09.2014 pentru D. D. M., certificat de deces . nr._ pentru D. Z..
La data de 12.02.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus precizări, prin care a indicat domiciliile pârâților, precum și domiciliul său în fapt, din Căminul P26 camera 10 conform contractului de închiriere 14/21.07.2014 încheiat cu Universitatea Politehnică București. A indicat CNP-urile părților, precum și nr. sale de telefon. A indicat valoarea apartamentului în speță la suma de 58.000-60.000 euro și că valoarea impozabilă a imobilului este de 58.116,01 lei. A solicitat ieșirea din indiviziune. A arătat că în prezent imobilul este în posesia pârâtei D. F. – soție supraviețuitoare.
În susținerea precizărilor au fost depuse următoarele înscrisuri: carte de identitate . nr._ pentru P. N., certificat de naștere . nr._/10.09.2014 pentru D. D. M., certificat de deces . nr._ pentru D. Z., adeverința medicală din 26.01.2015, sentința civilă nr. 4900/05.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, contract de construire nr. 894/8/30.05.1980, certificat de atestare fiscală – DITL Sector 6 nr. 086-14-_/12.11.2014, contract de închiriere nr. 14/22.07.2014, sentința civilă nr. 9065/07.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._/303/2012, certificat cod avp 1386 eliberat de Camera Notarilor Publici București, încheierea nr. 4/21.10.2014 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici, certificat nr._/21.10.2014 și nr._/21.10.2014 – Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale, chitanța nr. OCPIB_/05.02.2015, cerere pentru comunicare existență carte funciară.
La data de 26.02.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus la dosar înscrisuri în susținerea cererii de ajutor public judiciar, respectiv: declarație pe propria răspundere, formularul pentru cererea de acordare a ajutorului public judiciar completat, adeverința nr. 12-197/18.07.2013, extras pensie de urmaș_/24.11.2014, adeverințe de venit pe anii 2014-2015 eliberate de AFP Sector 6, certificat de atestare fiscală DITL Sector 6 nr. 317-15-_-16.02.2015, adeverința nr. 28/30.01.2015 – ., diplomă de inginer pentru P. N..
Prin încheierea din 10.03.2015, s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar privind plata taxei judiciare de timbru, formulată de petenta-reclamantă D. D. M. prin reprezentant legal P. N., sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum total de 3.105,8 lei (f.58).
La data de 06.04.2015, prin serviciul registratură, pârâții D. F. și C. (fostă D.) V. E. au depus întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au solicitat ca pe baza probelor ce se va administra, să se constate deschisă succesiunea după defunctul D. Z., decedat la data de 10.12.2012; să se constate că D. F. (soție supraviețuitoare), C. V.-E. (fosta D.) (fiica) și D. D.-M. (fiica din afara căsătoriei), au calitatea de moștenitori și să se stabilească cotele ce le revin fiecăreia; să se constate că D. V. (fiu), este renunțător la moștenire cf. art. 1100 coroborat cu art. 1120 C.civ. în baza Declarației de opțiune succesorală nr. 1088/_, autentificata la BNP D. A. G.; să se constate că masa succesorala este formată din ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament nr. 15 situat în București, ., . ., compus din 2 camere, dependințe, cu o suprafața utilă de 47,96 mp împreună cu cota-parte de 0,721% din părțile și dependințele comune ale imobilului-. locuibilă de 28,33 mp (cf. contractului de construire nr. 894/8/06.09.1978), imobil pentru care nu a fost întocmită documentație cadastrală și nu a fost înscris în cartea funciară; să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defunctului D. Z., cetățean român, CNP_, decedat la data de 10.12.2012, cu ultimul domiciliu în București, ., . ., avere ce se compune din următoarele bunuri: ½ din imobilul situat în București, ., . ., sector 6; să se dispună atribuirea în natura a imobilului/apartament nr. 15, situat în București, ., . ., către pârâtele/reclamante, cu stabilirea unei sulte pentru minora D. D.- M., în conformitate cu cota legală ce i se cuvine; să se respingă solicitarea reclamantei/pârâte cu privire la vânzarea bunului imobil/apartament și să fie obligată reclamanta/pârâtă, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar, în temeiul dispozițiilor art. 453 C.pr.civ.
Au precizat că pârâtele/reclamante au calitatea de: soție supraviețuitoare D. F. și deține o cotă de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului și de fiica C. V.-E., (fosta D.).
Potrivit art. 194 lit. c) C. Proc. Civ. au prețuit obiectul cererii de chemare în judecată la valoarea de impunere a imobilului 116.232,02 lei, cf. Certificatului de Atestare Fiscală nr. 317-15-_/02.04.2015.
Pentru a dispune în sensul celor arătate, au solicitat să se aibă în vedere argumentele acestora.
În fapt, defunctul D. Z. a avut o relație extraconjugală cu P. N., în urma căreia a rezultat minora D. D.-M. (01.07.2010). La data de 10.12.2012 a survenit decesul acestuia, moștenitori fiind: D. F. în calitate de soție supraviețuitoare; D. V. în calitate de fiu (renunțător); C. V.-E. (fosta D.) în calitate de fiică; D. D.-M. în calitate de fiica din afara căsătoriei.
Masa succesorala este constituită din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament nr. 15 situat în București, ., ., compus din 2 camere, dependințe, cu o suprafața utilă de 47,96 mp împreună cu cota-parte de 0,721% din părțile și dependințele comune ale imobilului-. locuibilă de 28,33 mp (cf. contractului de construire nr. 894/8/06.09.1978).
Imobilul-apartament este amenajat în urmă cu 5 ani, iar geamuri de termopan sunt numai la bucătărie și la dormitor.
Au considerat că valoarea de piața a întregului imobil-apartament este de 30.000 euro.
În drept: au fost invocate disp. art. 953, art. 954 alin. (1) 1.114 alin. (1), art. 669, art. 676, art. 1.143 alin. (1) NCC
Au arătat că moștenirea ce face obiectul prezentului dosar s-a deschis după . Noului Cod civil, așadar este guvernată de regulile noului cod (art. 91 din Legea nr. 71/2011).
Pârâtele au solicitat ca partajarea imobilului apartament să se facă prin atribuirea în natură către acestea, urmând ca acestea să plătească sulta corespunzătoare, reclamantei/pârâte D. D. M..
Au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul, a probei testimoniale și a probei cu expertiza tehnică imobiliară în evaluarea proprietății.
În susținere au depus la dosar următoarele înscrisuri: procura specială autentificată sub nr. 3406/06.08.2014, declarația lui D. V. autentificată sub nr. 1089/18.06.2013, cartea de identitate . nr._ a lui D. I., certificat de atestare fiscală DITL Sector 6 nr. 317-15-_/31.03.2015, certificat de căsătorie .. 5 nr._, cartea de identitate . nr._ pentru D. F., certificat de căsătorie . nr._ pentru D. E. V..
La data de 20.04.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a lui D. I..
Reclamanta a arătat că acesta are procura specială pentru notariat precum și de a introduce acțiune în fața instanței competente privind succesiunea defunctului D. Z., iar nu de a reprezenta pârâtele reclamante în instanță în prezentul dosar.
A invocat și excepția lipsei semnăturii pe întâmpinare/cerere reconvențională, arătând că poate duce la nulitatea acesteia.
A invocat excepția netimbrării și a arătat că nici unul din capetele de cerere nu a fost timbrat.
Pe fond, a arătat că deși pârâtele reclamante au cunoscut de existența minorei D. D. M. a cărei paternitate a fost recunoscută prin sentința civilă din dosarul_ pe rolul Judecătoriei sector 6, nu au întreprins nici un demers de a rezolva succesiunea pe cale amiabilă prin notariat. Totodată au făcut procura autentificata de BNP M. A. M. sub nr 3406 din 6 August 2014 pentru a fi reprezentate de dl. D. I. fără a mai întreprinde nici un demers ulterior pentru dezbaterea succesiunii
Reclamanta a arătat că solicitarea pârâtelor reclamante privind atribuirea imobilului o consideră admisibilă în condițiile în care acestea vor încerca sub orice formă amânarea plății sultei cuvenite minorei D. D. M., singura soluție în vederea obținerii drepturilor cuvenite fiind în opinia sa vânzarea imobilului și împărțirea prețului.
A arătat că pârâtele reclamante nu pot solicita plata cheltuielilor de judecată. Prezentul judiciar a fost făcut în folosul tuturor moștenitorilor tocmai datorită atitudinii ostile a pârâtelor reclamante față de minora D. D. M..
A considerat că cererea reconvențională nu se justifică decât prin cererea de ieșire din indiviziune, care, nefiind timbrată, nu poate fi luată în calcul, urmând ca instanța să dispună vânzarea imobilului conform cererii de chemare în judecată.
La data de 04.05.2015, pârâtele au depus răspuns la întâmpinare.
Au solicitat respingerea excepției lipsei calității de reprezentant al mandatarului, D. I.. Au arătat că procură specială data mandatarului autentificata de SPNBNP Danacica M. D. și M. A. M. sub nr.3406 la data de 6 august 2014 a fost pentru reprezentarea pârâtelor la dezbaterea succesiunii defunctului D. Z. decedat la 10.12.2012, in momentul autentificării prezentului dosar 6 august 2014 prezentul dosar nu era pe rol, iar procura specială nu putea face vorbire de reprezentarea în acest dosar.
Au solicitat să se ia act de faptul că înțeleg să fiereprezentate și în acest dosar de dl. D. I., mandatar, procura fiind dată pentru dezbaterea succesiunii.
În drept art. 2009, 2012 (1) și (2), 2016, 2017 NCC privind mandatul.
Referitor la lipsa timbrajului cererii reconvenționale au menționat că nu înțeleg să timbreze.
Pe fond, având în vedere că cererea reconvențională era practic similară cu cea a reclamantei, au menținut doar capetele de cerere privind atribuirea către pârâte a imobilului apartament nr. 15 situat în București, .. 19, ., cu obligarea acestora la plata sultei cuvenite minorei D. D. M..
Au solicitat respingerea cererii de vânzare a imobilului făcută de reclamantă.
Sulta cuvenită minorei D. D. M. urmează a fi stabilită de instanță ulterior evaluării imobilului, precizându-se totodată și termenul în care sunt obligate să efectueze plata sultei. Au precizat că dispun de fondurile necesare plății acesteia.
În drept: art. 953-954 NCC, art. 669, NCC, art. 984, 990,994, NCPC (republicare 2015).
La data de 04.05.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus precizare la acțiune, prin care a arătat că nu mai înțelege să se judece cu D. V. și că acțiunea este îndreptată împotriva moștenitorilor acceptanți D. F. și C. (fosta D.) V. E. (f. 91).
În ședința publică din data de 09.06.2015, instanța a luat act de faptul că reprezentantul legal al reclamantei-P. N. a mandatat pe d-na P. R. V. să o reprezinte în fața Judecătoriei Sectorului 6 București. De asemenea, instanța a luat act de întinderea mandatului dat d-nei P. R., în sensul că reprezentantul legal al reclamantei-P. N. o mandatează pe d-na P. R. V. să o reprezinte și în căile de atac (f. 108).
La termenul de judecată din data de 09.06.2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu expertiza construcții. A constatat decăzută reclamanta din administrarea probei testimoniale și a respins proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială, în cadrul căreia să fie audiat martorul P. C., solicitate de pârâtele D. F. și C. (fostă D.) V. E..
Prin încheierea de ședință din 16.06.2015, s-a admis în parte cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de petenta-reclamantă D. D. M.-prin reprezentant legal P. N. și s-a dispus eșalonarea plății onorariului de expert în cuantum total de 400 lei, în 4 rate lunare egale, a câte 100 lei fiecare, scadente în data de 25 a fiecărei luni, începând cu luna iunie 2015.
La data de 11.06.2015, prin serviciul registratură, pârâtele au depus chitanța nr._/1/10.06.2015, reprezentând dovada achitării onorariului provizoriu de expert de 400 lei; la data de 03.09.2015, prin serviciul registratură, reclamanta, prin reprezentant legal a depus chitanța nr._/1/14.07.2015 în valoare de 100 lei și chitanța nr._/1/03.09.2015 în valoare de 300 lei, reprezentând dovada achitării onorariului provizoriu de expert în cuantum de 400 lei, stabilit în sarcina sa.
La data de 18.09.2015, prin serviciul registratură, expertul B. R. a depus raportul de expertiză construcții (f. 121-134).
În ședința publică din data de 22.09.2015, reclamanta a depus obiecțiuni la raportul de expertiză.
La data de 05.10.2015, prin serviciul registratură, expertul B. R. a depus răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă la raportul de expertiză construcții (f.147-151).
La termenul de judecată din data de 06.10.2015, mandatarul reclamantei, d-na P. R. V. a depus la dosar chitanța nr. 098/06.10.2015, reprezentând onorariu dosar (f. 153).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 10.12.2012 a decedat defunctul D. Z., având ultimul domiciliu în București, ., sector 6, astfel cum rezultă din certificatul de deces nr._/19.09.2014 (f. 5).
Din încheierea nr. 4/21.10.2014 emisă de SPN I. D. și A. Ș. (f. 35-38) privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici România rezultă că până în prezent nu s-a dezbătut succesiunea acestui defunct, acesta nu a întocmit testamente/donații/convenții matrimoniale, fiind emise declarațiile de opțiune succesorală a pârâtelor D. F. și C. E. V. (în sensul acceptării succesiunii) și ale numitului D. V., fiul defunctului (în sensul renunțării la moștenire).
În drept, potrivit art. 91 din Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Față de decesul defunctului D. Z. din data de 10.12.2012, instanța va constata deschisă succesiunea acestuia, conform art. 954 cod civil din 2011.
Conform art. 970 - art. 971 Cod Civil, soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă. Soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.
C. soțului supraviețuitor este de un sfert din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului (art. 972 alin. 1 lit. a Cod civil).
Potrivit art. 975 Cod Civil, descendenții sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit. Descendenții defunctului înlătură moștenitorii din celelalte clase și vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie. Dispozițiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. În concurs cu soțul supraviețuitor, descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moștenire. Moștenirea sau partea din moștenire care li se cuvine descendenților se împarte între aceștia în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare succesorală.
În speță, la data decesului defunctului (10.12.2012), au rămas ca moștenitori cu capacitate succesorală și vocație concretă de a moșteni, pârâta D. F. în calitate de soție supraviețuitoare (certificat căsătorie, f. 74), D. D. M. (certificat naștere nr._/10.09.2014 emis de Primăria Sectorului 1 București, f. 20, în baza sentinței civile nr. 4900/05.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București-Secția Civilă în dosarul nr._, definitivă, f. 23-25, prin care s-a constatat că defunctul D. Z. este tatăl biologic al minorei P. D.-M.) și pârâta C. (fostă D.) V. E. (certificat căsătorie, f. 75), în calitate de descendenți de gradul I.
D. V., descendent de gradul I, este renunțător la succesiune (conform declarației autentificate sub nr. 1089/18.06.2013 de BNP B. V. I., f. 70-71).
În consecință, instanța va constata că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului D. Z., pârâta D. F. în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine ¼ din masa succesorală și reclamanta D. D. M. și pârâta C. (fostă D.) V. E., în calitate de descendenți de gradul I, cărora le revine împreună ¾ din moștenire (adică 3/8 din moștenire pentru fiecare descendent de gradul I), fiind renunțător la succesiune D. V., descendent de gradul I (conform declarației autentificate sub nr. 1089/18.06.2013 de BNP B. V. I.).
Potrivit art. 955 Cod civil, patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament.
În privința conținutului masei succesorale, instanța are în vedere bunurile defunctului existente în patrimoniului acestuia la data decesului său.
În consecință, instanța va constata că masa succesorală rămasă după defunctul D. Z. se compune din cota parte de ½ din dreptul de proprietate asupra . în București, ., . (contract de construire nr. 894/8 din data de 06.09.1978, f. 26, certificat de atestare fiscală, f. 27; acest bun a fost dobândit de soți în timpul căsătoriei în cote egale – în lipsa unor critici sub acest aspect, cealaltă cotă de ½ din acest imobil a aparținând celuilalt soț, pârâta D. F.).
Acest imobil nu are deschisă carte funciară și nici nu sunt înscrise alte sarcin în privința sa (certificat emis de OCPI la data de 03.03.2015, f. 84), iar valoarea cotei părți de ½ din dreptul de proprietate asupra . de 78.756 lei (raport expertiză, f. 123-134).
În privința cererii de partaj, conform art. 998 și art. 990 Cod de Procedură Civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea. La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Instanța va dispune sistarea stării de coproprietate asupra bunurilor, fiecare coindivizar devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate din bunuri, potrivit înțelegerii părților (pârâtele arătând că doresc să rămână în continuare coproprietare asupra apartamentului, susțineri f. 66).
În ceea ce privește modalitatea de partajare, instanța va dispune ieșirea părților din indiviziunea asupra bunului și va atribui pârâților în deplină coproprietate și posesie apartamentul nr. 15 situat în București, ., ..
În consecință, instanța va obliga pârâții la plata împreună către reclamantă a unei sulte de 29.533,5 lei (cota reclamantei fiind de 3/8 din 78.756 lei), raportat la cotele succesorale cuvenite pârâților, astfel: pârâta D. F. la plata sumei de 12.920,_ lei (1/4 cota sa succesorală + ½ din cota reclamantei de 3/8, adică cota de 7/16 din sultă) și pârâta C. (fostă D.) V. E. la plata sumei de 16.612,_ lei (3/8 cota sa succesorală + ½ din cota reclamantei de 3/8, adică cota de 9/16 din sultă).
Față de valoarea ridicată a sultei și dificultatea achitării acesteia deodată, instanța va stabili termen de plată pentru sumele anterior amintite, la 4 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Instanța arată că fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară (art. 680 noul Cod civil).
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de reclamantă.
Potrivit art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Conform art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Așa cum se evidențiază în protocolul nr._/1693/2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România onorariul de avocat perceput pentru asigurarea asistenței juridice în cauze care au ca obiect pretenții cu caracter patrimonial, este de 200 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei (art. 2 pct.2 lit. e). Rațiunea instituirii unui astfel de onorariu se întemeiază pe gradul de dificultate și complexitate al unor asemenea cereri.
Având în vedere onorariul solicitat de reclamant (4.500 lei, chitanța nr. 098/06.10.2015 emisă de C.I.Av. P. R. V., f. 153), munca îndeplinită de avocat (aceasta a formulat anterior două cereri de chemare în judecată având aceleași părți, obiect și cauză, cu nerespectarea prevederilor art. 194 Cod procedură civilă, care au fost anulate; prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată de reclamantă personal, fiind semnată de aceasta, iar neregularitățile cererii au fost complinite tot de reclamantă personal, f. 17-18; cererile de acordare a ajutorului public judiciar au fost formulate de reclamantă personal; cererile și excepțiile invocate de avocat au fost respinse ca neîntemeiate; dosarul a fost soluționat în doar 5 termene de judecată, dintre care două au fost acordate pentru soluționarea cererilor de acordare a ajutorului public judiciar, iar unul pentru ca expertul să răspundă la obiecțiunile-respinse ca neîntemeiate-formulate de avocat), instanța va reduce onorariul solicitat de către reclamantă, de la suma de 4.500 lei, la suma de 1.500 lei.
În speță, celelalte cheltuielile de judecată se compun din taxă judiciară de timbru și onorariu expertiză.
Având în vedere interesul comun al părților în sistarea stării de indiviziune, avantajul comun în administrarea probei cu expertiză, instanța reține în sarcina fiecărei părți obligația de plată a onorariului de expertiză (câte 400 lei fiecare parte, f. 111, 119-120).
Potrivit art. 18 din Ordonanța de urgență nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
În speță, a fost admisă cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 3.105,8 lei (încheiere, f. 56). Din acest cuantum, rămâne în sarcina reclamantei obligația de plată a taxei judiciare de timbru aferentă capetelor de cerere privind stabilirea calității sale de succesor și a numitului D. V. (în privința acestuia, reclamanta a formula cerere de renunțare la judecată) și a jumătate din taxa judiciară de timbru aferentă cererii de partaj (aceste taxe, potrivit art. 19 din OUG nr. 51/2008, rămân în sarcina statului).
În același timp, instanța consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 502 din OUG nr. 51/2008 (pentru a fi obligată reclamanta la restituirea ajutorului public acordat), deoarece reclamanta nu a dobândit un drept de creanță care să depășească de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat (10 x 3.105,8 lei – 31.058 lei, față de dreptul de creanță dobândit prin sentință, de 29.533,5 lei).
În consecință, în baza art. 18 din OUG nr. 51/2008, instanța va obliga pârâții să restituie împreună către stat ajutorul public judiciar acordat reclamantei în cuantum de 1.409,875 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea precizată formulată de reclamanta D. D. M. – prin reprezentant legal P. N., cu domiciliul ales la cab. av. P. R. V. din București, ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâții D. F. și C. (fostă D.) V. E., ambii cu domiciliul ales în București, ., sector 1 la D. I..
Constată deschisă succesiunea defunctului D. Z., decedat la data de 10.12.2012, cu ultimul domiciliu în București, ., sector 6.
Constată că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului D. Z., pârâta D. F. în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine ¼ din masa succesorală și reclamanta D. D. M. și pârâta C. (fostă D.) V. E., în calitate de descendenți de gradul I, cărora le revine împreună ¾ din moștenire (adică 3/8 din moștenire pentru fiecare descendent de gradul I), fiind renunțător la succesiune D. V., descendent de gradul I (conform declarației autentificate sub nr. 1089/18.06.2013 de BNP B. V. I.).
Constată că masa succesorală rămasă după defunctul D. Z. se compune din cota parte de ½ din dreptul de proprietate asupra . în București, ., ., în valoare de 78.756 lei.
Dispune ieșirea părților din indiviziunea asupra bunului și atribuie pârâților în deplină coproprietate și posesie apartamentul nr. 15 situat în București, ., ..
Obligă pârâții la plata împreună către reclamantă a unei sulte de 29.533,5 lei, raportat la cotele succesorale cuvenite pârâților, astfel: pârâta D. F. la plata sumei de 12.920,_ lei și pârâta C. (fostă D.) V. E. la plata sumei de 16.612,_ lei.
Stabilește termen de plată pentru sumele anterior amintite, la 4 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Admite în parte cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată și obligă pârâții la plata acestora în cuantum de 1.500 lei.
În baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 obligă pârâții să restituie împreună către stat ajutorul public judiciar acordat reclamantei în cuantum de 1.409,875 lei.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității, conform art. 471 Cod procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. I.M./ Dact. C.P.
05 exemplare/05.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7557/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 8725/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
