Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4529/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4529/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 24-05-2016 în dosarul nr. 4529/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4529
Ședința publică din data de 24.05.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G.
JUDECĂTOR: C. D. G.
GREFIER: N. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. E. M. S.A. în contradictoriu cu pârâta GT I. I., având ca obiect anulare somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța, verificând din oficiu competența conform art.131 alin.1 C.pr.civ., constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial având în vedere că s-a formulat cerere în anulare împotriva unei ordonanțe de plată emise de Judecătoria Sectorului 6 București.
Instanța constată că s-a formulat cerere de conexare a prezentei cauze la cauza înregistrată sub nr._/303/2015 pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, care a fost anulată în procedura regularizării prevăzută de art. 200 C.pr.civ., motiv pentru care respinge cererea de conexare.
Conform art.238 din C.pr.civ. instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o lună față de probatoriul solicitat în cauză.
În temeiul art.255 C.pr.civ. și art.258 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind-o admisibilă, utilă, concludentă, pertinentă pentru justa soluționare a cauzei.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.12.2015, reclamanta E. E. M. SA, în contradictoriu cu pârâta GT I. I., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea sentinței civile nr. 8720/2015, pronunțată de Judecătoria Sector 6 în ședința publică din data 03.11.2015, în dosarul nr._/303/2015, având ca obiect „ordonanță de plată” întemeiată pe dispozițiile art.1.013-1.024 Cod procedură civilă, aceasta având calitatea de reclamant în contradictoriu cu numitul GT I. I., sentință admisă în parte de instanța de judecată, admiterea cererii în anulare promovată de aceasta, admiterea în întregime a hotărârii atacata și să se procedeze la admiterea cererii de chemare în judecata inițială, pentru motivele pe care le va preciza mai jos.
Reclamanta a solicitat, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, obligarea pârâtei să achite toate cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea cererii în anulare, reclamanta a arătat că a formulat o cerere de chemare în judecată întemeiată pe art.1.013-1.024 Cod procedură civilă, prin care a solicitat obligarea pârâtei GT I. I. la plata totală a sumei de 45.674,94 lei, 44.751,18 lei reprezentând valoarea obligației principale, precum și plata de penalități în sumă 923,76 lei.
În susținerea cererii sale, reclamanta a administrat proba cu înscrisuri.
În fapt, instanța de fond a admis doar în parte cererea de chemare în judecată pentru suma de_,18 lei, reprezentând debit principal și a respins capătul de cerere privind solicitarea de plată a penalităților în cuantum de 923,76 lei, întrucât nu se prevede modul de calcul al acestora.
Având în vedere cele precizate de instanță, reclamanta a formulat prezenta cerere în anulare pentru următoarele motivele pe care le va preciza mai jos.
Astfel, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, între creditorul E. E. M. SA și GT I. I., a existat un raport juridic de prestare servicii furnizare energie electrică, care a fost executat prin prestarea serviciilor în schimbul plății contravalorii lor, raportul fiind născut și dovedit de reclamantă în condițiile art.272 Cod procedură civilă prin înscrisurile depuse la dosar, în speță contractul de furnizare energie electrică depus la dosar.
Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată toate obligațiile care derivă din beneficiul acestui serviciu și din contractul de furnizare a energiei electrice.
Cu privire la penalitățile solicitate la plată, reclamanta a arătat că, în temeiul dispozițiilor art.11, alin.2 din contractul de furnizare, neachitarea facturii de către consumator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, penalitățile fiind datorate începând cu prima zi de la data scadenței, fără ca totalul acestora să depășească valoarea facturii.
Întrucât termenele de scadență ale facturilor au fost depășite, societatea furnizoare a calculat penalități, în conformitate, cu prevederile contractului de furnizare a energiei electrice încheiat cu pârâta, în baza Deciziei Președintelui A.N.R.E, nr. 57/1999, pentru aprobarea contractelor cadru de furnizare a energiei electrice, art.14, modificat prin Ordinul A.N.R.E. nr.5/21.02.2003: penalitățile se calculează în situația în care clientul nu achită facturile în termen de 30 zile de la data scadenței; data scadenței este înscrisă pe factură și este de 10 zile pentru clienții agenți economici, de la emiterea facturii; penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (0,04% până la data de 01.03.2014, ulterior fiind de 0,03% in conformitate cu OG nr.92/2003); penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței; în cazul în care consumatorul achită factura până în cea de-a 30 zi de la data scadenței, acesta nu datorează penalități; valoarea totală a penalităților nu poate depăși valoarea facturii;
Penalitățile pentru facturile de energie se postează pe factura de energie și sunt detaliate în specificația facturii.
Facturile fiscale privind valoarea penalităților de întârziere au fost anexate cererii introductive, iar în cuprinsul acestora se evidențiază expres modul de calcul, menționându-se facturile asupra cărora sunt calculate penalitățile, perioada de calcul, numărul de zile de întârziere și coeficientul de calcul aplicat - potrivit reglementărilor în vigoare la data calculului și valoarea acestora.
Referitor la modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii penalităților de întârziere în cuantum de 923,76 lei, raportat la facturi, reclamanta a precizat faptul că fiecare factură ce cuprinde penalități de întârziere, conține și o „anexă penalități” ce conține numărul facturii asupra căreia s-au calculat penalități, baza de calcul (cuantumul debitului principal asupra căruia s-a aplicat procentul de penalizare raportat ta numărul de zile de întârziere), perioada de calcul, numărul de zile de întârziere, procentul aplicat și cuantumul final al penalităților.
În dovedirea recunoașterii și însușirii debitului datorat pentru locul de consum, stă și faptul că debitoarea a efectuat o . plăți către reclamantă, așa cum rezultă din situația financiară a acestuia, anexată cererii introductive.
Cu privire la mențiunea instanței de judecată prin care reține că, în baza convenției debitorul se obligă să achite penalitățile de întârziere la plată pentru facturile achitate în afara termenelor de scadență, însă nu se prevede modul de calcul al acestora, reclamanta a învederat că respectivul articol ce face parte din Capitolul Obligații Debitor, indică „...exceptând factura ce face obiectul prezentei convenții”.
Reclamanta a solicitat ca instanța să constate că în convenția de eșalonare sunt incluse penalitățile de întârziere cuprinse în facturile solicitate la plată și, totodată, prin înscrisurile depuse la dosar, reclamanta a făcut dovada cu privire la neexecutarea obligațiilor de către debitor, acesteia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi potrivit art.249 Cod procedură civilă că, în speță, a executat propriile obligații.
Față de toate aspectele menționate, reclamanta a solicitat instanței să constate că cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte fără să existe motive temeinice, motiv pentru care a solicitat admiterea prezentei cereri în anulare și emiterea ordonanței de plată prin care să fie obligată pârâta GT I. I. la plata totală a pretențiilor solicitate prin cererea introductivă, respectiv și suma de 923.76 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.1023 Cod procedură civilă.
Reclamanta a depus la dosar o precizare prin care solicitat instanței de judecată conexarea dosarelor nr._, respectiv nr._/303/2015 înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului 6, cu mențiunea că au același obiect, și aceleași părți.
Reclamanta a înaintat instanței de judecată cererea în anulare atât pe numărul de fax al instituției, cât și prin poștă, și dintr-o eroare aceasta s-a înregistrat de 2 ori, formându-se 2 dosare cu numere diferite. Reclamanta a precizat că cererea în original, precum și înscrisurile aferente, au fost comunicate către instanța de judecată prin poștă.
De asemenea, reclamanta a formulat cerere în anulare, ca urmare a respingerii ordonanței de plată ce formează obiectul dosarului nr._/303/2015, înregistrat pe rolul Judecătoriei sector 6, debitor: GT I. I. SRL.
Reclamanta a învederat instanței de judecată că cererea în anulare a fost comunicată de aceasta atât pe numărul de fax al instituției, cât și prin poștă, și dintr-o eroare aceasta s-a înregistrat de 2 ori, formându-se 2 dosare cu numere diferite, după cum urmează: dosar nr._ - înregistrat pe rolul instanței la data de 24.12.2015, dosar nr._/303/2015 - înregistrat pe rolul instanței la data de 23.12.2015.
Cu privire la citațiile emisă de instanța de judecată din data de 13.01.2016, în dosarele mai sus menționate, cu privire la achitarea/completarea taxei de timbru, reclamanta a menționat că aceasta a formulat cerere de reexaminare taxa timbru în data de 19.01.2016, în cadrul dosarului nr._ .
Conform celor menționate anterior, reclamanta a solicitat conexarea celor 2 dosare, înțelegând să se folosească de înscrisurile depuse în ambele cauze, urmând să îndeplinească în termenul menționat obligațiile învederate de instanța de judecată, în dosarul inițial format.
În consecința, reclamanta a solicitat conexarea dosarelor conform art. 139 Noul Cod de procedură civilă și admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Cerere legal timbrata.
In probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului reține ca:
Prin sentința civilă nr. 8720/03.11.2015, pronunțată de Judecătoria Sector 6 în dosarul nr._/303/2015, s-a admis în parte cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea E. E. M. SA, a fost obligată debitoarea GT I. I. să plătească creditoarei în termen de 10 zile de la comunicare, suma de 44.751,18 lei, reprezentând contravaloare consum energie electrică.
A fost respins ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata penalităților de întârziere, în pronunțarea acestei soluții, instanța reținând că în convenția de eșalonare a datoriilor încheiată în data de 30.07.2013, se prevede că debitorul se obligă să achite penalitățile de întârziere la plata pentru facturile achitate în afara termenelor de scadență, însă nu se prevede modul de calcul al acestora, iar reclamanta nu a depus nici contractul încheiat între părți.
Analizând hotărârea anterior menționată prin prisma criticilor formulate pe calea cererii în anulare, reține că:
Potrivit convenției de eșalonarea datoriilor, părțile au stabilit termene de plată cu privire la suma de 50.667,73 lei, pentru care creditoarea a emis factura fiscală nr._/15.07.2013.
Potrivit mențiunilor din factura fiscală nr._/15.07.2013, (f.21-dosar fopd ), creditoarea a stabilit suma de 875,73 lei cu titlu de penalități, iar potrivit cererii introductive a solicitat obligarea debitoarei la plata sumei de 923,76 lei cu acest titlu, calculate după cum pretinde creditoarea în conformitate cu prevederile art.11, alin.2, lit.a din Contractul cadru, Decizia Președintelui A.N.R.E, nr. 57/1999, pentru aprobarea contractelor cadru de furnizare a energiei electrice, art.14, modificat prin Ordinul A.N.R.E. nr.5/21.02.2003..
La dosarul cauzei nu a fost depusă de către creditoare contractul de furnizare a energiei încheiat de părți, astfel că în mod judicios s-a reținut de către instanța de fond, că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de prevederile art.1013 C.pr.civ. și art.662 C.pr.civ., cu privire la capătul de cerere referitor la penalități.
Aspectul că, potrivit convenției de eșalonare debitorul s-ar fi obligat la plata penalităților, nu poate conduce la admiterea capătului subsidiar de cerere din moment ce obligația de plată a fost asumată cu privire la o anumită sumă, iar potrivit cererii se solicită o altă sumă, instanța fiind pusă în imposibilitatea să verifice acest cuantum, în lipsa contractului de furnizare a energiei încheiat de părți, simpla invocare a unei clauze dintr-un contract cadru neasumat de către debitor prin semnătură, și a unor reglementari ale ANRE, nefiind susceptibilă să conducă la admiterea cererii sub acest aspect.
Fată de aceste motive, instanța va respinge cererea în anulare ca neîntemeiată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea în anulare formulată de reclamanta E. E. M. SA, cu sediul în București, Bulevardul I. M. nr. 41-43, sector 1, CUI R_, număr de înregistrare la Registrul Comerțului J40/_/2008, cu sediul procesual ales în București, .. 10A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2, în contradictoriu cu pârâta GT I. I., cu sediul în București, Bulevardul Timișoara nr.82, sector 6, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 24.05.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR:
G. A. C. D. G.
GREFIER
G. N.
Red.GA/Thred.MV
4 ex./15.06.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4377/2016. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4380/2016. Judecătoria... → |
|---|
