Pretenţii. Sentința nr. 4377/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4377/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 19-05-2016 în dosarul nr. 4377/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4377
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19.05.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE M. D.
GREFIER O.-L. H.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții privind pe reclamanta S. E. M. SA prin Rominsolv SPRL în contradictoriu cu pârâta S. S. U. G. SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, reprezentată de consilier juridic T. A., cu delegație la dosar, fila 52, și pârâta, reprezentată de avocat S. C. C., care depune împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Față de prevederile art. 131 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k raportat la dispozițiile art. 95 Cod procedură civilă, instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6.
Reprezentantul reclamantei lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.02.2016, reclamanta S. E. M. SA prin Rominsolv SPRL, în contradictoriu cu pârâta S. S. U. G. SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 442.445 de lei, reprezentând prestații neexecutate (sporuri de noapte, sporuri de vechime, salariu ore suplimentare) incluse fără temei în justificarea tarifului contractual.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că S. S. U. G. SRL este cesionarul contractului de pază nr. 1643/2007 (încheiat între autorul reclamantei, FISE Electrica serv - SISE Electrica M. Sud SA) a cărui valabilitate a fost prelungită succesiv prin acte adiționale.
Tarifele contractuale orare au fost fundamentate în funcție de reperul „salariu minim brut pe țară”, având inițial un cuantum de 8,64 lei/oră (fără TVA), iar prin Actul adițional nr.18/2013, un cuantum de 7,50 lei/oră (fără TVA), începând cu 01.05.2013. Fundamentarea tarifului serviciilor de pază a inclus pentru zilele de sâmbătă și duminică, pentru un număr de 48 de ore pe lună, o majorare a tarifului cu 50%.
S. E. M. SA a achitat în perioada iunie 2012-decembrie 2014 facturi în valoare de 2.407.523,71 lei, care au inclus și suma de 442.445 de lei reprezentând majorare cu 50% tarif, majorare percepută cuantificat la 48 de ore/lună, pentru prestațiile de servicii de pază efectuate sâmbăta și duminica, pentru care pârâta nu a prezentat documente justificative în momentul efectuării prestației.
În urma raportului de control nr.523/06.03.2015, auditorii publici externi ai Curții de Conturi au reținut că tariful contractual achitat societății S. S. U. G. SRL a inclus fără justificare, pentru serviciile de pază aferente perioadei iunie 2012-decembrie 2014, suma de 442.445 lei - reprezentând majorare cu 50% tarif, majorare percepută cuantificat - la 48 de ore/lună, pentru prestațiile de servicii de pază efectuate sâmbăta și duminica, pentru care pârâta nu a prezentat documente justificative în momentul efectuării prestației.
Ca urmare a raportului de control nr.523/06.03.2015, Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr.13/08.04.2015 prin care a dispus ca măsură obligatorie reclamantei luarea măsurilor legale pentru recuperarea de la prestatorul S. S. U. G. SRL a sumei de 442.445 lei, reprezentând majorare cu 50% tarif, majorare percepută cuantificat la 48 de ore/lună pentru prestațiile de servicii de pază efectuate sâmbăta și duminica, pentru care pârâta nu a prezentat documente justificative în momentul efectuării prestației.
Pe rolul Curții de Apel București reclamanta a înregistrat dosarul nr._ având ca obiect contestație împotriva încheierii nr.27/28.05.2015 emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul IV, pronunțată ca urmare a formulării contestației împotriva raportului de control nr.523/06.03.2015.
Prezenta acțiune are drept cauză dispozițiile Curții de Conturi consemnate în cadrul înscrisului contestat, astfel cum este menționat mai sus.
În concluzie, reclamanta a solicitat instanței să oblige pârâta la plata unei sume de 442.445 lei, reprezentând prestații neexecutate, respectiv majorare cu 50% tarif, pentru prestațiile de servicii de pază efectuate sâmbăta și duminica pentru care pârâta nu a prezentat documente justificative în momentul efectuării prestației, prestații neexecutate incluse fără temei în justificarea tarfului contractual.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1516, art. 1270, art. 1272, art. 1538, în principal, art. 1341 și urm. Cod Civil, în secundar art. 1345 și urm. Codul civil.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, încheierea din data de 26.11.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2014, contract de prestări servicii nr.1643/16.11.2007, anexe la contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007, actele adiționale nr. 24, nr. 23, nr. 22, nr. 21, nr. 20, nr. 19, nr. 18, nr. 17, nr. 16, nr. 15, nr. 14, nr. 13, nr. 12, nr. 11, nr. 10, nr. 9, nr. 8, nr. 7, nr. 6, nr. 5, nr. 4, nr. 3, nr. 2, nr. 1 la contractul nr. 1643/16.11.2007, contract de cesiune din data de 12.06.2012 si adresa Curții de Conturi nr. 40.193/08.04.2015.
La data de 11.03.2016, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii promovate de către reclamantă ca neîntemeiată și nefondată.
În prealabil, în temeiul art. 107 alin. (1) NCPC, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București, sediul pârâtei aflandu-se în sectorul 1. Coroborând dispozițiile procedurale anterior citate cu dovada sediului pârâtei: București, .. 3, sector 1, se impune admiterea excepției și declinarea prezentului dosar spre justa soluționare Judecătoriei Sectorului 1 București.
Raportat la dispozițiile art. 2517 NCC (termenul general de prescripție fiind de 3 ani) și la data promovării acțiunii de către reclamantă, 10.02.2016, pârâta a invocat prescripția dreptului la acțiune pentru perioada anterioară celor 3 ani de la data promovării acțiunii, respectiv pentru perioada 01.06._13. Ca urmare a admiterii acestei excepții, perioada ce urmează a face obiectul judecații este 10.02._14. aspect ce impune recalcularea și precizarea pretențiilor reclamantei.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat ca a cesionat de la ., conform contracului de cesiune nr. 281/12.06.2012, contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007, beneficiara serviciilor prestate fiind S. E. M. SA, cu care se încheie Actul adițional nr. 15/18.06.2012.
Între S. E. M. SA și S. S. U. G. SRL se încheie mai multe acte adiționale la Contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007, de prelungire a duratei acestuia, de modificare a unor posturi de pază, precum și de modificare a tarifului orar pentru serviciile prestate de la 8,64 lei/oră (fără TVA) la 7,50 lei/oră (fără TVA), conform Act Adițional nr. 18/23.04.2013.
În urma unui control al Curții de Conturi la reclamanta S. E. M. SA se încheie Decizia nr. 13/08.04.2015. Conform acesteia, în fundamentarea tarifului orar de 8,64 lei/oră (fără TVA), cât și al celui 7,50 lei/oră „pentru zilele de sâmbătă și duminică, pentru un număr de 48 de ore pe lună, prestatorul - S. S. U. G. SRL, a inclus un tarif majorat cu 50%”.
În urma unei expertize efectuate de auditori publici externi și având în vedere că din statele de salarii ale S. S. U. G. SRL rezulta că personalul care a asigurat paza a fost încadrat în statele de salarii la nivelul minim pe economie și nu a beneficiat de un tarif majorat cu 50% pentru zilele de sâmbătă și duminică, se estimează că tariful recalculat ar trebui să fie cuprins între 5,873 lei/oră și 7,61 lei/oră (în funcție de modificarea salariului minim pe economie în perioada iunie 2012 - decembrie 2014). Apreciază reclamanta că urmare a Raportului de control nr. 523/06.03.2015 ce a stat la baza deciziei anterior citate a Curții de Conturi, aceasta a impus S. E. M. SA „luarea măsurilor legale pentru recuperarea de la prestatorul S. S. U. G. SRL a sumei de 442.445 lei, reprezentând majorare cu 50% tarif majorare percepută cuantificat la 48 de ore/lună pentru prestațiile de servicii de pază efectuate sâmbăta și duminica, pentru care pârâta nu a prezentat documente justificative în momentul efectuării prestației.”
Prealabil, în temeiul art. 293 NCPC se impune a pune în vedere pârâtei să depună la dosar toate documentele preliminare emiterii raportului de control nr. 523/06.03.2015 al Curții de Conturi, inclusiv raportul efectuat de auditorii externi în baza căruia s-a determinat prejudiciul solicitat.
În cazul în care reclamanta nu deține toate aceste documente, în temeiul art. 298 NCPC se impune efectuarea unei adrese la Curtea de Conturi a României pentru a pune la dispoziția instanței și a pârâtei toate documentele ce au stat la baza Raportului de control nr. 523/06.03.2015 și a Deciziei nr. 13/08.04.2015, inclusiv raportul auditorilor externi.
În motivarea în drept, reclamanta invoca dispoziții ce reglementează răspunderea contractuală și în subsidiar cele ce reglementează Plata nedatorată și îmbogățirea fără justă cauză.
Cererea este neîntemeiată și nefondată din următoarele considerente:
Pe întreaga derulare a contractului reclamanta nu a sesizat niciodată pârâtei neîndeplinirea obligațiilor asumate în contractul de prestări servicii antemenționat. Nu există și nici nu au fost probate încălcări ale dispozițiilor contractuale și efectuări necorespunzătoare ale obligațiilor contractuale asumate care ar putea atrage răspunderea contractuală a pârâtei. În acest condiții, petitul cererii de chemare în judecată este cel puțin surprinzător: „obligarea pârâtei la plata sumei de 442.445 lei reprezentând prestații neexecutate (sporuri de noate, sporuri de vechime, salariu ore suplimentare) incluse fără temei în justificarea tarifului contractual.”
Ori, temeiurile de drept invocate în susținerea cererii de chemare în judecată ar presupune existența unei obligații asumate prin contract, facturate de către prestatorul părăt, însă nefectuate sau efectuate necorespunzător. Or, S. E. M. SA nu reclamă o neîndeplinire a obligațiilor contractuale de către S. S. U. G. SRL.
Reclamanta face trimitere la caracterul sinalagmatic al contractului raportat la dispozițiile art. 1270 NCC și art. 1272 NCC, însă, în continuare, nu invocă o neîndeplinire culpabilă a prestației datorate de către pârâtă, nici nu dovedește că a pus în întârziere pârâta pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea neconformă a uneia dintre obligațiile asumate prin Contractul de prestări servicii și nici nu a solicitat rezilierea contractului, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1516 NCC.
În plus, Decizia Curții de Conturi invocată de reclamantă nu poate fi opusă pârâtei, deoarece obiectul de activitate al Curții de Conturi nu vizează modul în care își desfășoară activitatea pârâta, iar auditul efectuat de către Curtea de conturi nu a vizat executarea contractului de prestări servicii, respectiv îndeplinirea conformă sau nu a obligațiilor asumate de părți. Raportul Curții de conturi are la bază o estimare a unei fundamentări tarifare.
Or, în raportul contractual dintre reclamantă și pârâtă, estimarea Curții de Conturi nu prezintă relevanță din punct de vedere al răspunderii contractuale.
În ceea ce privește referirile la fundamentarea tarifară a serviciilor prestate de pârâtă, conform dispozițiilor art. 11 din Contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007 părțile stabilesc un tarif de 7,20 lei/oră + TVA pentru serviciile de pază și supraveghere a obiectivelor cuprinse în Anexa 1 la contract.
Conform Actului Adițional nr. 3/29.01.2009 la Contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007 se modifica tariful orar la valoarea de 8,64 lei/oră +TVA.
Niciunde în cuprinsul acestor documente nu se menționează că acest tarif s-a stabilit avându-se în vedere o majorare a serviciilor prestate sâmbăta și duminica cu 50% pentru un număr de 48 ore/lună.
În plus, acest tarif nu a făcut obiectul unei negocieri intre S. E. M. SA și S. S. U. G. SRL, care să fi avut la bază o fundamentare de preț așa cum susține Curtea de Conturi.
Tariful orar de 8,64 lei/oră + TVA a fost stabilit conform Actului Adițional nr. 3/29.01.2009 la Contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007 între . și S. E. „Electrica Serv” SA - SISE Electrica M. Sud și . și nu a fost negociat sau stabilit în baza unei fundamentări stabilite de către S. S. U. G. SRL.
Acest tarif a devenit opozabil S. S. U. G. SRL la momentul semnării actului de cesiune cu . și a Actul adițional nr. 15/18.06.2012 la Contractul de prestări servicii nr. 1643/16.11.2007.
Prin urmare, întreaga argumentație a Curții de Conturi se bazează pe o prezumție și pe o fundamentare de tarif care nu îi aparține pârâtei. S. S. U. G. SRL și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul semnat și nu a facturat alte sume decât cele ce reprezentau contraprestația serviciilor prestate și agreate.
De altfel, reprezentativ și în contradicție cu susținerile reclamantei (și implicit ale Curții de Conturi) este modul de negociere a tarifului de 7,50 lei/oră ce a format obiectul Actului Adițional nr. 18/23.04.2013.
Astfel, conform Adresei nr. 107/05.04.2013 S. E. M. SA propune un nou tarif de pază și protecție de 7 lei/oră începând cu 01.05.2013. La această propunere S. S. U. G. SRL face o contrapropunere de 7.86 lei/oră conform Adresei nr. 72/10.04.2013, prezentându-se un Deviz în acest sens. Este adevărat că în acest Deviz era cuprinsă o majorare tarifară pentru 48 ore/lună sâmbăta și duminica, însă această fundamentare a fost respinsă, motiv pentru care s-a stabilit tariful de 7,50 lei/oră (fără TVA), inferior celui de 7.86 lei/oră propus de pârâtă, obținut tocmai prin îndepărtarea majorării tarifare de 48 ore/lună sâmbăta și duminica. Prin urmare, argumentele incidente în acest contract de prestări servicii a unui tarif nejustificat cuprinzând majorări nejustificate nu este dovedit, fiind vorba de supoziții, fără a se aduce un înscris în dovedirea prejudiciului.
Prin urmare, în ceea ce privește pe S. S. U. G. SRL, tarifele nu au fost fundamentate avându-se în vedere asemenea majorări pentru zilele de sâmbătă și duminică, și raportat la considerentul ca angajații pârâtei desfășurând serviciul de pază în regim de „în ture”, fiind irelevant că prestația se desfășoară în weekend sau în altă zi a săptămânii.
La dosar nu există modalitatea de calcul a pretențiilor reclamantei, respectiv a modului de calcul prin care Curtea de Conturi a ajuns la acest presupus prejudiciu. Pârâta a solicitat instanței să pună în vedere reclamantei să detalieze modul de calcul al pretențiilor formulate.
Solicitarea se bazează și pe inadvertențele existente între raportul Curții de Conturi și pretențiile reclamantei.
Astfel, în raportul Curții de Conturi se arată că „au fost estimate plați necuvenite în sumă de 442.445 lei inclusiv TVA”, iar acestea se referă strict la tariful majorat cu 50% „pentru zilele de sâmbătă și duminică, pentru un număr de 48 de ore pe lună”, în timp ce în pretențiile exprimate de reclamantă se vorbește de suma de 442.445 lei (fără a fi indicat dacă cu TVA sau fără) reprezentând prestații neexecutate (sporuri de noapte, sporuri de vechime, salariu ore suplimentare).
În același timp, deși reclamanta își precizează pretențiile prin raportare la concluziile raportului Curții de Conturi, în același timp reclamanta arată că a contestat tocmai acest raport într-un alt dosar nr._ aflat pe rolul Curții de Apel București.
În ceea ce privește invocarea dispoztiilor art. 1538 NCC, acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, contractul neconținând o clauză penală. Clauza penală reprezintă o stipulație sau prevedere contractuală, prin care părțile stabilesc de comun acord, anticipat și prin apreciere, cuantumul despăgubirilor ce vor fi datorate de partea în culpă, în cazul neîndeplinirii ori împlinirii necorespunzătoare a obligațiilor asumate. Or, în situația în care contractul nu conține o asemenea clauză și, în plus, reclamanta nu a invocat o încălcare sau neîndeplinire a obligațiilor contractuale de către pârâtă, nu sunt incidente dispozițiile legale invocate.
În ceea ce privește formularea în cauză a unor pretenții întemeiate pe dispozițiile art. 1341 NCC referitoare la plata nedatorată, respectiv art. 1345 NCC referitoare la îmbogățirea fără justă cauză, pârâta a solicitat respingerea acestora ca inadmisbile, în situația în care relația părților este reglementată prin contractul mai sus menționat. Astfel, între părți existau raporturi juridice contractuale, iar pretenția dedusă judecății de reclamant reprezintă o cerere de restituire a unor sume de bani despre care se pretinde că nu trebuiau achitate pârâtei.
Cererea privind „întoarcerea plății nedatorate” nu poate fi considerată deci o cerere privind angajarea răspunderii pârâtei pentru un pretins fapt licit (plata efectuată de reclamantă din eroare către aceasta din urmă), dată fiind natura contractuală a raporturilor dintre părți.
Sub acest aspect, nici acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză nu este admisibilă, în condițiile în care reclamanta are la dispoziție un alt mijloc pentru recuperarea pretinsei pierderi suferite, respectiv acțiunea contractuală.
Practic, reclamantul arată în cerere care sunt motivele pentru care solicită restituirea unei sume de bani achitate nelegal pârâtului, dar probele administrate cu ocazia controlului Curții de Conturi în care pârâtul nu a figurat ca parte nu sunt opozabile acestuia.
Se impunea așadar ca reclamanta să se prevaleze strict de clauzele contractuale stabilite cu pârâta și să demonstreze că față de contractul încheiat, pârâta ar fi beneficiat de o plată necorespunzătoare a prestațiilor efectuate. Atâta vreme cât plata sumelor de bani deduse judecații a fost efectuată în temeiul unui contract convenit intre părți, restituirea acestor sume nu poate fi efectuată în temeiul răspunderii pentru fapte juridice (în sens restrâns) generatoare de obligații, ci în temeiul răspunderii contractuale, impunându-se a se stabili în contradictoriu cu cocontractantul care era întinderea reală a obligației de plată a reclamantei.
În concluzie, reclamanta nu poate învesti instanța decât cu o acțiune contractuală, în condițiile în care între părți exista un raport juridic contractual, fără ca această operațiune juridică să fi fost desființată, motiv pentru care faptul juridic în sens restrâns (plata nedatorată ori îmbogățirea fără justă cauză) nu constituie izvor de obligații și deci nu poate antrena răspunderea pârâtei pentru plata sumelor pe care Curtea de Conturi le consideră a fi nelegal plătite prestatorului de servicii.
Pentru toate aceste argumente, pârâta a solicitat instanței să dispună respingerea acțiunii ca nefondate și neîntemeiate și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată pe care pârâta le va face cu prezenta cauză, în temeiul art. 453 NCPC.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 - 208 NCPC.
Pârâta a axexat întâmpinării, în copie, următoarele înscrisuri: certificat de înregistrare . nr._/15.08.2008, adresa nr. 107/05.04.2013 a S. E. M. SA si adresa nr. 72/10.04.2013 a S. S. U. G. SRL.
La termenul de judecată din data de 19.05.2016, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sector 6 București.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva competentei materiale, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozitiile art.94 pct.1 lit.k Cod procedura civila, judecatoriile judeca în prima instanța orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de pana la 200.000 de lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti, iar potrivit disp. art.95 pct.1 Cod procedura civila, tribunalele judeca în prima instanța toate cererile care nu sunt date prin lege în competenta altor instante, fata de valoarea pretentiilor stabilită conform art.98 alin.1 Cod procedura civila, 442.445 de lei, tribunalul este instanța competenta sa judece în fond cererea.
Prin urmare, instanța va admite excepția necompetentei materiale și va declina competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S. E. M. SA prin Rominsolv SPRL, cu sediul în Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 223, ., J40/_/2011, CUI_, în contradictoriu cu pârâta S. S. U. G. SRL, cu sediul în București, .. 3, sector 1, J_, CUI_, în favoarea Tribunalului București.
Nesupusă niciunei căi de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.MD/Thred.OH
4 ex./13.06.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4616/2016. Judecătoria... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4529/2016.... → |
|---|
