Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4254/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 4254/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 17-05-2016 în dosarul nr. 4254/2016

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4254

Ședința camerei de consiliu din 17.05.2016

Instanța constituită din

P.: E. A. T.

GREFIER: D. I. D.

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect cerere de valoare redusă, cerere formulată de reclamanta E. E. M. SA, în contradictoriu cu pârâta M. M..

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se prezintă pârâta prin mandatar T. C. V., identificat cu CI . nr._, CNP_, care depune procură judiciară la dosar, lipsă fiind reclamanta.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- se constată că reclamanta a depus relațiile solicitate;

- se constată că din partea pârâtei s-a depus cerere de probatoriu și procură judiciară.

Mandatarul pârâtei depune la dosar înscrisuri și le conformează cu originalul în fața instanței.

Instanța constată că din partea pârâtei prin mandatarul acesteia s-au depus la dosar procură conform cu originalul și o cerere de audiere a unor martori.

Mandatarul pârâtei arată că prin acea cerere pârâta nu a indicat martori, ci a solicitat audierea persoanelor care au locuit acolo.

Instanța constată că procedura de citare este legal îndeplinită ca urmare a faptului că pârâta s-a prezentat prin reprezentant conform art. 229 C. depunând procură specială.

Instanța ia act de domiciliul ales al pârâtei din România unde dorește să fie citată, respectiv la domiciliul mandatarului acesteia din București, sector 6, ., ., .> Instanța pune în discuție competența și termenul optim de soluționare a cauzei.

Mandatarul pârâtei lasă la aprecierea instanței competența și termenul optim.

Instanța verificându-și competența în temeiul art. 131 raportat la art. 94 pct. 1 lit. k, art. 107 al. 1 și art. 1028 C., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.

Instanța în temeiul art. 238 C. apreciază că termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei este de 3 luni.

Instanța pune în discuție faptul că pârâta a solicitat a se audia persoanele care au locuit în acel imobil, sens în care constată că această solicitare este o administrare a probei cu martori.

Mandatarul pârâtei arată că este de acord.

Instanța în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C. încuviințează pentru reclamantă și pentru pârâtă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind o probă admisibilă și conducând la soluționarea cauzei.

Instanța respinge probele cu interogatoriul pârâtei solicitat de reclamantă și cea cu martorii solicitați de către pârâtă, ca fiind neutile cauzei față de înscrisurile depuse la dosar.

Instanța pune în discuție faptul că reclamanta a depus o cerere prin care a arătat că pârâta a achitat integral debitul și că acțiunea a rămas fără obiect.

Mandatarul pârâtei arată că nu a citit această cerere depusă de reclamantă.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasă și acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatarul pârâtei arată că în situația în care mai este de plătit ceva către reclamantă, pârâta va achita, deoarece asta dorește pârâta.

Pe fond, solicită respingerea acțiunii reclamantei.

Ulterior arată că lasă la aprecierea instanței cererea formulată de reclamantă.

Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Prin cererea înregistrată la data de 19-01-2016, reclamanta E. E. M. SA, în contradictoriu cu pârâta M. M. solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 1536,17 lei cu titlu de debit principal și penalități de întârziere în cauntum de 100.38 de lei, precum și cheltuieli de judecată.

A arătat că în fapt, între reclamantă și pârât s-au derulat raporturi contractuale, acestuia fiindu-i atribuit codul de client_, în baza cărora reclamanta a livrat energie electrică către pârât, iar corelativ s-a născut obligația de plată a acestuia pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către creditoare.

Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale a arătat că s-a realizat la data în care debitorul a început să consume energie electrică, însușindu-și totodată toate obligațiile care derivă din beneficiul acestui serviciu și din contractul de furnizare a energiei electrice.

A menționat faptul că între părți operează condițiile standard ale unui contract de adeziune, contract aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999 (și modificat prin Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice) și aplicabil la nivel național.

A arătat că reclamantaavea obligația să furnizeze energie electrică, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către societatea furnizoare, în termenul de scadentă de 15 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturilor și termenul de scadență fiind înscrise pe factură (art. 11 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).

Întrucât actele normative anterior-menționate au fost publicate în formă inițială în Monitorul Oficial al României, nimeni nu poate invoca necunoașterea acestora și neînsușirea clauzelor prevăzute în acestea, mai ales că prin art. 33 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004, se prevede că furnizarea energiei electrice se face numai pe bază de contract de furnizare încheiat de un furnizor cu consumatorul, pe cale de consecință, rezultă că acel consum care nu se realizează în baza unui contract intră subincidența Codului Penal.

În acest sens, aarătat că potrivit art. 7 lit. c) din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E.nr. 57/1999, consumatorul are obligația săachite integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.

De asemenea, potrivit art. 11, alin. 1 și 2 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/19,99:

(1) Factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitatăîn termenul de scadentă de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii și termenul de scadenta fiind înscrise pe factură.

(2) Neachitarea facturii de către consumator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, după cum urmează:

a) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementarilor legale în vigoare;

b) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței.

Totodată a învederat faptul că obligația de plată a consumatorilor pentru energia electrică consumată este expres prevăzută de Legea energiei electrice, astfel:potrivit prevederilor art. 54 din vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007: ”În conformitate cu prevederile contractului, consumatorul este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate.”

Potrivit prevederilor art. 59 din legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale: ”În conformitate cu prevederile contractului,, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la prețul și În condițiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice.’’

A mai arătat că în conformitate cu art. 61 alin. 2 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale (art. 56 alin. 2 din vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007), nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe, după caz: penalizări, sistarea temporară a furnizării energiei electrice, rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.

În ceea ce privește suportarea de către consumator a cheltuielilor furnizorului/operatorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea, amenționat că aceasta este reglementată de art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1007/2004.

În dovedirea recunoașterii și însușirii derulării contractului dintre debitor și E. E. M. SA, a arătat că stă și faptul că acesta a efectuat o . plați către societatea creditoare, așa cum rezultă și din situația financiară a debitorului, anexată la prezenta.

A menționat faptul că expedierea facturilor de energie electrică se realizează cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale și care se afla în proprietatea statului român, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României.

Facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform Codului fiscal - art. 155, unde alin. 28 se precizează că semnareași stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe caretrebuie să le conțină factura.

Prin urmare, E. E. M. SA și-a onorat obligația de a furniza debitorului energie electrică, fără ca acesta din urmă să-și fi îndeplinit întocmai obligația corelativă de achitare a facturilor, în contextul în care nu a tăgăduit existenta raportului juridic obligațional invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor și nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către această a obligațiilor contractuale, după cum nu a formulat niciodată vreo obiecțiune cu privire la obligația de plată a debitului restant.

Pentru serviciile prestate și neachitate la termen, s-au calculat penalități în valoare de 100.38 RON, conform contractului, respectiv art. 11 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice, penalități egale cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, conform reglementarilor legale în vigoare.

Facturile fiscale privind valoarea penalităților de întârziere sunt anexate prezentei acțiuni, iar în cuprinsul acestora se evidențiază expres modul de calcul, menționându-se facturile asupra cărora sunt calculate penalitățile, perioada de calcul, numărul de zile de întârziere și coeficientul de calcul aplicat-potrivit reglementarilor în vigoare la data calculului și valoarea acestora.

A arătat că valoarea penalităților = valoare serviciu furnizare energie electrică neachitată x 0,04%** x nr. zile de întârziere, **0,03% începând cu data de 01-03-2014.

Potrivit art. 1.516 alin. 1 Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar conform art. 1.535 alin. 1 Noul Cod Civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plații, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovadă că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plații ar fi mai mic.

Creditoarea a arătat că a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin notificări și apeluri telefonice adresate debitorului, însă demersurile nu au avut nici un rezultat.

În aceste condiții, am înțeles să se adreseze instanței, considerând îndeplinite condițiile cerute de art. 1.025 Cod Procedură Civilă privind procedura cererilor de valoare redusă.

A solicitat instanței ca în situația în care procedura de citare/comunicare a actelor procedurale în prezența cauză nu se va putea realiza la adresa pârâtului indicată în prezenta cerere de chemare în judecată, pentru celeritatea soluționării cauzei - să dispună, din oficiu, efectuarea de verificări în bazele de date electronice sau în sistemele de informare deținute de autorități și instituțiile publice, potrivit dispozițiilor art. 154, alin. 7 - 8 Cod Procedură Civilă, dispoziții care sunt deja puse în aplicare în prezent de majoritatea instanțelor.

Prin urmare, a solicitat că instanță să facă aplicarea art. 1.030 Cod Procedură Civilăși să emită o hotărâre prin care să oblige debitorul M. M. la plata sumei de 1636.55 RON, către E. E. M. SA.

În temeiul art. 1.031. Cod Procedura Civilă, a solicitat cheltuieli dejudecată.

În temeiul art. 223, alin. 3 Cod Procedura Civilă, a solicitat judecarea în lipsă.

În drept,și-a întemeiat cererea pe dispozițiile:Noul Cod de Procedura civilă: art. 150, alin. 1 și 2, art. 223, alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628, alin. 2, art. 662, art. 1.025-1.032;Noul Cod Civil: art. 1.270, art. 1.516, art.1.535;Vechiul Codul Civil: art. 969 și următoarele, art. 1.073;Codul de Procedura Fiscală (OG 92/2003): art. 120, alin. 7; Codul Fiscal: art. 155, alin. 28; Art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004; Decizia A.N.R.E. nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Vechea legea energiei electrice nr. 13/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din_ ;Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea Inr. 485/16 iulie 2012.

La dosar reclamanta a depus următoarele înscrisuri: interogatoriul pentru pârâtă, situația facturilor restante ale consumatorului, somație, confirmare de primire, facturi și anexe penalități (f. 15-32).

Prin rezoluția din 20-01-2016, instanța a solicitat reclamantei să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată, iar la data de 29-01-2016 și 02-02-2016 reclamanta s-a conformat solicitării instanței.

Prin rezoluția din 01-02-2016, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtă, cu solicitarea de a depune întâmpinare.

La data de 15-04-2016, pârâta M. M. a depus întâmpinare prin care aarătat că are calitatea de pârât în dosarul mai sus menționat, pentru neplata energiei electrice consumate în apartamentul său.

A arătat că a respectat și că va respecta, întotdeauna, legile țării, cât și datoriile și îndatoririle sale, față de țară și terți, însă a precizat că a închiriat unei familii de români, concetățeni cu pârâta, acest apartament pentru a nu plăti întreținere și impozit pe un bun pe care pârâta nu-l folosește momentan, dar pe care îl păstrează pentru o dată la care, sigur, se va întoarce în țara unde s-a născut.

A arătat că aceștia au plecat, fără a o anunța și fără plăti: energia electrică consumată în apartament, în valoare de peste 2.500 lei, Taxa radio TV, cheltuielile de întreținere pe perioada cât au locuit acolo în valoare de peste 4.000 lei.

A arătat că pârâta nu a știut acest lucru, deoarece, cutia poștală se umple regulat cu reclame de la diferite unități comerciale, iar facturile, cât și alte documente nu mai au loc în

cutie, ce se pun pe o poliță de lângă cutiile poștale.

A arătat că îngrijitoarea care se ocupă de curățenia părților comune, le ia a doua zi și le aruncă în coșul de gunoi.

A arătat că la atunci când a plecat din țară, a lăsat doamnei administrator atât adresa sa, cât și a unchiului său, pentru a o anunța de datoriile mele față de Administrația blocului cât și alte probleme. A arătat că a făcut acest lucru la cererea ei, carea promiscă o va ajuta din omenie, fără să-i ceară nici un fel de cheltuială. Deși pârâta i-am promis că o să o răsplătească pentru efortul făcut.

Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor, a decis ulterior plecării pârâtei, ca administrarea blocului să fie făcută de către o societate comercială de specialitate. O societate dintre cele agreate de către Primăria Sectorului 6.Doamna fost administrator s-a supărat pe toată lumea, inclusiv pe pârâtă deși pârâta a arătat că nu știa nimic de cele ce a decis Adunarea Generală și a dat în judecată pe cei care au decis să o înlocuiască.

A arătat că aceasta a refuzat să le dea actele necesare.

A arătat că noua Administrație, cât și Președintele Asociației, nu au știut cum să ia legătura cu pârâta, iar chiriașii au spus că ei pun banii de chirie într-un cont.

Arată că nu era adevărat, că facturile, cât și somațiile primite, aceștia le-au aruncat, iar banii pentru chirie îi dădeau unchiului pârâtei. A arătat că o vecină care s-a întâlnit cu unchiul pârâtei, aproape de sfârșitul lunii martie 2016,a spus că sunt niște plicuri mai mari pentru mine prin . lună.A arătat că am mai fost derutată și de o factură cu nr. 5 MF08197337/29.07.2015, emisă de către E. E. M., găsită întâmplător în cutia de scrisori, împreună cu multe reclame.

A arătat că această factură, pe care o anexează în copie, are mențiunea că pârâta nu are datorii. A arătat că în data de 29 martie 2016 unchiul pârâtei a plătit, prin CEC Bank, suma de 2.700 lei către E. E. M., rămânând ca după primirea încheierea noului contract sau chiar înainte să achite toate eventualele datorii rămase către E..

La dosar pârâta a depus următoarele înscrisuri: contractul de închiriere nr._/10.10.2012, factura 5MF_/29.07.2015,chitanța nr._/1 din 29.03.2016 emisă de către CEC Bank, copie după pașaportul românesc al pârâtei, copie după pașaportul canadian al pârâtei și o chitanță.

Prin înscrisul depus la fila 150 dosar, reclamanta a depus o precizare prin care a arătat că aduce la cunoștință instanței faptul că pârâta a achitat integral debitul și prin urmare acțiunea a rămas fără obiect.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Între reclamanta E. E. M. SA, în calitate de prestator și pârâta M. M., în calitate de beneficiar, s-au stabilit raporturi contractuale prin care reclamanta a livrat energie electrică pârâtei.

În considerarea acestor raporturi contractuale, reclamanta a emis facturile nr. 3 MF_ din data de 26.01.2013, nr. 3 MF_ din data de 28.02.2013, nr. 3MF_ din data de 26.03.2013, 3 MF_ din data de 2604.2013, 3 MF nr._ din data de 26.05.2013, nr. 3 MF_ din data de 0.08.2013, cu anexă penalități, cu un rest de plată de 1635,55 lei ( filele 12-132). Pârâta nu și-a executat în totalitate obligațiile contractuale corelative, aceasta înregistrând un debit total de 1635,55 lei, compusă din: consum energie electrică și/sau taxe deconectare/reconectare și - penalități de întârzierede lei, la data de înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanței.

Potrivit art. 1026 C.pr.civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.

Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.

La data de 17.05.2016 reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a învederat instanței că pârâta a achitat debitul în integralitate, astfel cumrezultă din lista de creanță anexată.

În aceste condiții, față de cererea reclamantei coroborară cu chitanța nr._/1 din 29.03.2016 emisă de către CEC Bank de la fila 134, instanța reține că prezenta cauza în ceea ce privește debitul în sumă totală de 1635,55 de lei, precum și cheltuielile de judecată,au rămas fără obiect .

Sens în care, va respinge cererea de valoare redusă, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată de reclamanta E. E. M. SA, J40/_/2008, CUI_, cu sediul în sector 1, București, .. 41-43 și cu sediul ales în București, .. 10A, Clădirea C 3, ., în contradictoriu cu pârâta M. M., CNP_,cu domiciliul ales București, sector 6, ., ., . fără obiect .

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.05.2016.

PREȘEDINTEGREFIER

5 ex/15-06-2016

Red EAT

Tehnored DID

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4254/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI