Contestaţie la executare. Sentința nr. 590/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 590/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 590/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 590
Ședința publică de la 26.01.2016
Instanța constituită din
P.: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și pe intimata ..
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- s-au luat din oficiu relații de la ONRC cu privire la contestatoare.
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 6 București și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze instanța constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, la data de 26.05.2015, sub nr._, contestatoarea CNADNR S.A – CESTRIN, în contradictoriu cu intimata S.C. S. S. S.R.L., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea parțială a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, comunicata la data de 19.05.2015, emisă de B. Paviliu B. A., în dosarul de executare nr. 26/2015 în sensul anulării cheltuielilor de transport în cuantum de 864 lei, reducerea onorariului executorului cu suma de 30,96 lei reprezentând TVA. Totodată, a solicitat instanței să dispună anularea în parte somația privind poprirea conturilor sale până la concurența sumei de 2375.96 lei, emisă de către executorul judecătoresc în dosarul de executare 26/2015 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata reprezentând taxa de timbru și alte cheltuieli necesare.
În motivarea contestației în fapt, contestatoarea a considerat că, cheltuielile de executare constând în cheltuieli de transport în cuantum de 864 lei, nu reprezintă cheltuieli necesare efectuării executării silite, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 669 alin. 2 din Codul de procedură civilă, întrucât au fost efectuate anterior începerii executării silite și nu au fost constatate printr-un titlu executoriu. Prin urmare, a considerat că executarea silită începe odată cu comunicarea încheierii de începere a executării silite și a celorlalte acte de executare silită, însă în cauză a arătat că factura fiscală nr. PML2015053/13.05.201 achitată cu C.F. nr. 53/13.05.2015 a fost emisă anterior datei comunicării actelor de executare silită, respectiv 19.05.2015.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, contestatoarea a apreciat că acesta nu se încadrează în plafonul maxim stabilit de Ordinul 2550/2006, respectiv 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Astfel, intimata a arătat că, în cauză, creanța ce face obiectul executării silite este în cuantum de 1290 lei, astfel cum este stabilit prin titlu executoriu, motiv pentru care executorul judecătoresc nu poate să perceapă un onorariu mai mare de 129 lei. Totodată, cu privire la suma de 30,96 lei, reprezentând T.V.A aferentă onorariului executorului judecătoresc în cuantum de 129 lei, contestatoarea a apreciat că respectiva sumă este nejustificat de mare; având în vedere faptul că executorul judecătoresc are obligația de a respecta onorariile minimale și maximale prevăzute în Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006, iar prin aplicare T.V.A la onorariile maximale sunt încălcate dispozițiile Ordinului mai sus menționa întrucât se depășește plafonul maxim stabilit de legiuitor.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006, cu modificările completările ulterioare.
În susținerea contestației, contestatoarea a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: Somația privind măsura popririi emisă de B.E.J. PAVILIU B. în dosarul execuți nr. 26/2015; încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, emisă de B.E.J. PAVILIU BOGDA data de 15.05.2015, în dosarul execuțional nr. 26/2015; încheiere de încuviințare a executării silite, emisă de B.E.J. PAVILIU B. la da 18.05.2015, în dosarul execuțional nr. 26/2015; Titlul executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 365/27.01.2014.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 29.06.2015, intimata . a învederat instanței faptul că partea contestatoare a fost de acord cu plata sumei de 2375,96 lei, solicitând anularea până la concurența sumei de 2375,96 lei, fapt cu care intimata a arătat că este de acord.
În plus, pe cale de excepție, intimata a invocat excepția tardivității contestației la executare formulată de contestatoare și comunicată la data de 19.05.2015, față de faptul că respectiva contestație trebuia introdusă în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, respectiv până la data de 24.05.2015. În cauză însă, intimata a arătat că respectiva contestație a fost înregistrată la data de 26.05.2015, fiind prin urmare depășit termenul legal de 5 zile prevăzut de art. 714 alin. 2 NCPC și art. 669 pct. 1 NCPC, conform căruia: „Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.”
În cuprinsul întâmpinării intimata a mai precizat că, cheltuielile de transport sunt cheltuieli de executare silită avansate de debitor în vederea executării silite, costând în cheltuieli necesare deplasării la sediul debitorului în vederea definitivării deciziei Tribunalului V., a deplasării la executorul judecătoresc în vederea înregistrării cererii de executare silită și depunerii în original a actelor necesare.
La data de 30.07.2015 B. Paviliu B. – A. a depus la dosarul cauzei dosarul de executare nr. 26/2015, în copie certificată pentru conformitate cu originalul (filele 19 – 46).
Prin sentința civilă nr._/11.09.2015, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Referitor la excepția de necompetență teritorială ce se impune a fi soluționată cu prioritate, instanța reține următoarele:
Conform art. 714 al. 1 din noul Cprciv astfel cum a fost republicat la 10.04.2015, contestația se introduce la instanța de executare, iar potrivit art. 651 al. 3 din același act normativ, instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Art. 651 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
Din încheierea emisă de Biroul Executorului Judecătoresc Paviliu B. – A., atașată la fila 25-26 din dosarul declinat, prin care a fost încuviințată executarea silită împotriva contestatoarei, instanța reține că la data sesizării executorului judecătoresc debitoarea CNADNR -contestatoare în prezenta cauză- avea sediul în București,sectorul 1, nu pe raza sectorului 6 București, astfel cum rezultă din relațiile de la fila 12 din prezentul dosar.
Mai trebuie precizat că nu are nicio relevanță unde se află sediul CESTRIN, întrucât acesta, conform art. 1 al. 3 din OUG 84/2003 nu are personalitate juridică, făcând parte din structura CNADNR . Or, conform încheierii anterior menționată executorul judecătoresc a încuviințat executarea silită împotriva debitorului ce are CUI_, deci împotriva Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., care are personalitate juridică potrivit art. 1 al. 2 din OUG 84/2003 și al cărei sediu se află în sectorul 1 București, . înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Față de această împrejurare și de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța constată că nu este competentă să soluționeze cauza de față, astfel că va admite excepția invocată și va declina, în temeiul art. 132 din noul C.pr.civ, competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, în circumscripția căreia se află sediul debitorului –contestator din cauza de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 6 București, invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. cu sediul în București, ..401A, sector 6, înregistrată la ONRC sub nr. J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în județul Cluj, localitatea Cluj – N., ., ., cu domiciliul ales în Cluj – N., ., județul Cluj, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. TEA/Tehnored. PAS
4 ex/11.02.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 761/2016. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria... → |
|---|
