Obligaţie de a face. Sentința nr. 725/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 725/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 725/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 725
Ședința publică din data de 28.01.2016
Instanța constituită din
P. C. A. E.
GREFIER A. V.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect obligația de a face, privind pe reclamantul U. V. O. și pe pârâtul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL.
La apelul nominal făcut in ședință publică, se prezintă reclamantul, personal, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la legitimarea reclamantului U. V. O., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCEP Sector 6 biroul nr. 3 la data de 20.07.2010, având CNP_.
Instanța, constatând că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, conform art. 131 C.p.c. pune în discuție competența, sub acest aspect, din actele dosarului, rezultă că reclamantul este nemulțumit de faptul că nu i-a fost acordat un alt spațiu de către M. București, nu i-au fost comunicate datele solicitate și solicită aplicarea de penalități pentru hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ.
Astfel, la interpelarea instanței, reclamantul personal, arată că a înțeles să investească instanța Judecătoriei Sector 6 București deoarece are domiciliul pe raza teritorială a sectorului 6, iar pârâtul are de asemenea sediul în sectorul 6.
Instanța în raport de obiectul cererii, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 6 București, având în vedere dispozițiile art. 1, art. 10 și art. 24 alin. 3 și art. 25 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Reclamantul, personal, arată că în opinia sa Judecătoria Sector 6 București este competentă să judece cererea în raport de domiciliul său și sediul pârâtului, întrucât la instanța de contencios administrativ, judecata ar dura mai mult timp.
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.08.2015, reclamantul U. V. O., în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primarul General, a solicitat să i se aciorde un alt spațiu comercial liber conform deciziei civile nr.277/16.01.2014, iar în caz că nu se realizează obligația să fie obligat pârâtul la o penalitate de 100 lei pe zi.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență că este posesor de certificat de revoluționar, potrivit Legii nr.341/2004.
Prin decizia nr.127/11.02.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2011, recurs la Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, pârâtul a fost obligat să-i atribuie spațiul cu altă destinație decât cea de locuință din București, ., sector 1, în urma unei liste cu spații libere din punct de vedere juridic prezentată instanței, primind și reclamantul un exemplar.
Reclamantul a arătat că a primit răspunsuri atât acesta, cât și executorul judecătoresc în defavoarea acestuia, invocând diferite motive. Reclamantul a arătat că toate aceste direcții și servicii care colaborează împreună au ținut în secret că spațiul solicitat în instanță a fost vândut, în acest caz solicitând serviciului spațiu locativ și cu altă destinație, decât cea de locuință, respectiv șefului de serviciu C. I., o listă cu spații libere din punct de vedere juridic, pentru a-i acorda alt spațiu comercial pe raza sectoarelor din București.
De asemenea, reclamantul a arătat că el consideră că Primarul General nu a cunoscut aceste abuzuri comise de aceste direcții și servicii, respectiv serviciul spațiu locativ și altă destinație, condus de numita C. I..
Reclamantul a solicitat realizarea dreptului ce i se cuvine și acordarea unui alt spațiu comercial liber, conform deciziei civile nr.277 din data de 16.01.2014 și a Legii nr.341/2004.
În final, reclamantul a arătat că, în caz că nu se realizează dreptul prin obligația de a face, a solicitat obligarea pârâtului la plata unei penalități în sumă de 100 lei pe zi pentru întârzierea obligației în dosarul de executare silită nr.83/2014, a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.277/16.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._/3/2011.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, decizia civilă nr.277/16.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, încheierea de ședință din data de 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria sector 6 București, încheierea nr.1 din data de 12.09.2014, adresa nr._, 1573i din data de 05.05.2015, adresa nr.2668 din data de 05.11.2014, adresa nr._ din data de 27.03.2015, adresa nr._ din data de 30.09.2014, cerere datată 30.04.2015, adresa nr.2031/2058 din data de 24.10.2014, adresa nr.1405 din data de 10.06.2014, adresa nr.199/318 din data de 12.04.2010, adresa nr._ din data de 24.07.2014, adresa nr.1923 din data de 15.02.2013, adresa nr.1521 din data de 01.07.2014, lista spațiilor comerciale, extras din Legea nr.341 din data de 12.07.2004, certificat de revoluționar .-U nr._, chitanță din data de 24.11.2003, factura fiscală nr._ din data de 24.11.2003, anexa nr.2 la HCGMB nr.250 din data de 26.09.2013, listă specială, listă cu ordinea de prioritate a beneficiarilor Legii nr.341/2004.
Prin compartimentul registratură, la data de 01.10.2015, reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că, nerespectând decizia civilă nr.277 din data de 16.01.2014,a fost nevoit a executa silit Primăria Municipiului București prin Primarul General.
Reclamantul a precizat că, în urma cererilor depuse foarte târziu, a primit un răspuns că spațiul comercial din ., sector 1 a fost vândut, în acest caz constatându-se că Direcția Spațiul Locativ și cu altă destinație a indus în eroare și instanța prin listele cu spații libere, cât și pe reclamant.
Prin mai multe adrese, reclamantul a solicitat să i se transmită o listă cu spații libere din punct de vedere juridic, să poată alege un spațiu comercial, sau să-i repartizeze Serviciul Spațiu Locativ și cu altă destinație un alt spațiu comercial, care să nu fie insalubru sau în procese.
Cererea precizatoare a fost însoțită de copii de pe cererea de chemare în judecată și înscrisurile aferente acesteia (filele 47-99).
La data de 19.10.2015, prin același compartiment, reclamantul a depus la dosar o nouă cerere precizatoare prin care a arătat că solicită un spațiu comercial conform legii 341/2004, precum și ca Serviciul Spațiu Locativ și cu altă destinație să prezinte o listă către instanță cu spațiile comerciale libere pentru a respecta obligația de a face.
Cererea precizatoare a fost însoțită de Decizia civilă nr.277/16.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal și talonul plată pensie al reclamantului, aferent lunii octombrie 2015, în copie.
Prin același compartiment, la data de 25.11.2015, pârâtul a depus la dosar întâmpinare.
În raport de situația de fapt și cea de drept, pârâtul a invocat și solicitat admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sector 6, având în vedere temeiul de drept al acțiunii, astfel raportat la dispozițiile art.1 Cod procedură civilă. Față de aceste considerente, pârâtul a solicitat admiterea excepției și declinarea prezentei cauze în favoarea Tribunalului București - Secția a II a.
Conform prevederilor art.1 alin. 1 din Legea nr.554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Noțiunea de persoană vătămată se fundamentează pe ideea violării drepturilor subiective sau a intereselor legitime private prin acte administrative, în sensul în care Legea contenciosului administrativ definește această noțiune, act unilateral-individual sau normativ, tăcere, refuz nejustificat și contract administrativ.
Raportat la speța de față, reclamantul se află la poziția 32 conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr.242/2005, privind completarea anexelor nr. 1 și nr. 2 ale HCGMB nr. 161/2010 pentru aprobarea listelor cu ordinea de prioritate, în vederea atribuirii spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, beneficiarilor Legii nr.341/2004 a recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.
Potrivit prevederilor art. la HCGMB nr. 242/20.10.2005, au fost aprobate documentele obligatorii, procedurilor și a criteriilor de întocmire a listei privind atribuirea de spații cu altă destinație decât aceea de locuință beneficiarilor Legii nr.341/2004 a recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.
După adoptarea listei de către CGMB, spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință, vor fi atribuite în ordinea stabilită prin listă în funcție de disponibilitățile Municipiului București de către administratorul fondului imobiliar din care face parte spațiul respectiv, în baza ordinului de repartizare emis de Direcțiile de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului București.
De asemenea, pârâtul a precizat că există o procedură administrativă, Hotărârea CGMB nr. 161/2010 privind aprobarea listelor cu ordinea de atribuire a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, beneficiarilor Legii nr.341/2004 a recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și Hotărârea CGMB nr.242/2005 privind aprobarea documentelor obligatorii, procedurilor și a criteriilor de întocmire a listei privind atribuirea spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință beneficiarilor prevederilor legii, adoptată în baza și în aplicarea uniformă a Legii nr.341/2004, pe care reclamantul nu a urmat-o.
Pârâtul a menționat că peste 839 de revoluționari au parcurs o astfel de procedură și sunt în așteptare de spații cu altă destinație decât aceea de locuințe libere pentru a fi închiriate.
În speță, reclamantului i s-a atribuit SAD-ul din ., sector 1 și a fost înștiințat prin adresa nr._ /27.03.2015 cu solicitarea de a se prezenta pentru întocmirea notei de repartiție și a contractului de închiriere, iar reclamantul, deși a semnat de primire nu s-a prezentat, revenindu-se cu adresa nr.1050/15.04.2015, neprezentându-se nici cu această ocazie.
Față de aceste argumente, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Urmare solicitării instanței, Primăria Municipiului București Direcția Generală Dezvoltare Urbană Serviciul Spațiu Locativ și cu Altă Destinație, a înaintat la dosar relațiile solicitate, însoțite de un set de înscrisuri, în copie (filele 117-150).
La data de 22.12.2015, prin compartimentul registratură, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, însoțit de următoarele înscrisuri, în copie: adresa nr.6183; 6472/C din data de 18.11.2014, adresa nr._,_ din data de 05.05.2015, adresa nr.2561 din data de 10.10.2014, adresa nr._ din data de 16.06.2015, cererea de chemare în judecată.
La termenul de judecată din data de 28.01.2016, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sector 6 București, cu privire la acre reține următoarele:
Conform cererii inițiale și cererilor adiționale de la filele 45 și 103 dosar, reclamantul solicită următoarele:
- atribuirea unui alt spațiu comercial decât cel acordat prin Decizia civilă nr.277/16.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal, spațiu care să nu fie insalubru sau în procese conform legii 341/2004, -
- pârâtul să prezinte o listă către instanță cu spațiile comerciale libere,
- aplicarea de penalități pentru neexecutarea deciziei civile nr.277/16.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal
Conform art.1 din Legea 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
Conform art.24 din Legea 554/2004 dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege. La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate, instanța de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă.
Conform art. 25 din Legea 554/2004 instanța de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ț), instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică, respectiv acordă sancțiunea și penalitățile prevăzute la art. 24 .
Față de textele de lege menționate mai sus, instanța reține că toate capetele de cerere pe care le-a formulat reclamantul sunt de competența instanței de contencios administrativ, motiv pentru care în baza art.132 Cod procedură civilă, rap. la art.129 pct.2 Cod procedură civilă, va admite excepția necompetenței materiale și va declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția C. Administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul U. V. O., domiciliat în București, ., ., etaj 2, apartament 72, sector 6 și pe pârâtul M. București, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291-293, sector 6, în favoarea Tribunalului București - Secția C. Administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.CAE/Thred.MV/4 ex./12.02.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 997/2016. Judecătoria... | Reziliere contract. Sentința nr. 723/2016. Judecătoria... → |
|---|
