Plângere contravenţională. Sentința nr. 4718/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 4718/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 27-05-2016 în dosarul nr. 4718/2016

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI

SECTIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4718

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27.05.2016

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: R. S.

GREFIER: A. R. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de contestatorul B. C. în contradictoriu cu intimata R. A. de T. București.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte, conform art. 121 pct. 5 din HCSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Verificându-și competența față de dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza potrivit art. 94 pct. 3 Cod de procedură civilă și 32 alin. 1 din OG 2/2001

În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la 1 lună.

Instanța dispune unirea cu fondul cauzei a excepției tardivității plângerii contravenționale.

Constatând că proba cu înscrisuri propusă de părți este pertinentă, concludentă și utilă, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează contestatorului și intimatei proba cu înscrisuri.

Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității plângerii contravenționale și, în subsidiar, asupra fondului cauzei.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, instanța reține următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2016, sub nr._, contestatorul B. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata R. A. de T. București anularea procesului-verbal de contravenție nr._/12.11.2015.

În motivarea în fapt a plângerii, contestatorul a arătat, în esență, că, după urcarea în tramvai, deși se afla în acesta de doar câteva secunde și primise un apel urgent pe care a fost nevoit să îl preia imediat, i-a fost blocată pe loc posibilitatea folosirii cardului RATB, de către unul dintre cei patru controlori prezenți în tramvai.

Contestatorul a menționat că avea fonduri suficiente pe card, însă nu a putut valida transportul.

De asemenea, contestatorul a afirmat că, persoanele care erau controlori nu s-au legitimat și, după coborârea din tramvai, nu i s-a furnizat nicio copie a procesului verbal, acesta nefiind semnat de vreun martor, fiind consemnat „contravenientul nu are obiecții”, lucru neadevărat întrucât a refuzat semnarea procesului verbal.

În dovedirea cererii, contestatorul a depus următoarele înscrisuri, în copie: mesaj email adresat de contestator către RATB, răspuns emis de Serviciul Control RATB nr._/11.12.2015 către contestator, proces-verbal de contravenție nr._/12.11.2015, extras de cont din 12.02.2016, carte de identitate a contestatorului, card R.A.T.B., Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 156/23.08.2001, Anexa la Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 156/23.08.2001.

Plângerea a fost legal timbrată.

La data de 01.04.2016, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii și a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal întocmit.

În susținerea excepției tardivității introducerii acțiunii, intimata a arătat că plângerea contravențională a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 6 București, în data de 12.02.2016 și, potrivit dispozițiilor art. 31 al.1 din O.G. 2/2001, actualizată în 2014, privind regimul juridic al contravențiilor „Împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”. Deoarece petentul a refuzat să semneze procesul verbal nr._ la data săvârșirii contravenției, respectiv 12.11.2015, acestuia nu i s-a înmânat un exemplar pe loc, ci i-a fost comunicat ulterior prin intermediul poștei, cu confirmare de primire, așa cum reiese din Borderoul de prezentare a trimiterilor „TP” în perioada 12.11._15 (pagina 2, poziția 6), borderou care are stampila Oficiului Postal - 20.11.2015.

După data de 20.11.2015 petentul a intrat în posesia procesului verbal de contravenție și ulterior confirmarea de primire ajunge la sediul RATB - Serviciul Control și la data de 12.01.2016 este trimisă împreună cu cel de-al doilea exemplar al procesului verbal de contravenție nr._ către D.I.T.L. C., așa cum reiese din Borderoul de prezentare a trimiterilor “TP” în perioada 01.11._15 (pagina nr. 2, poziția 83), borderou ce are stampila Oficiului Postal - 12.01.2016.

Intimata a arătat că, în fapt, la data 12.11.2015, petentul B. C. se deplasa cu mijloacele de transport în comun, aparținând R.A.T.B., unde a fost surprins de către agentul constatator R.A.T.B., fără titlu valid de călătorie. Astfel, petentul a încălcat dispozițiile art. 7 lit. a din H.C.G.M.B. nr. 156/2001 pentru aprobarea normelor privind desfășurarea transportului în comun în mijloacele de transport ale R.A.T.B, și modul de sancționare a abaterilor săvârșite, cu modificările și completările ulterioare potrivit căruia: “Este interzis călătorilor să călătorească fără bilet ori cartelă magnetică la tariful în vigoare la data efectuării călătoriei sau să călătorească fără abonament sau legitimație de călătorie valabile", faptă sancționată de art. 10 alin. 1 din același act normativ, cu amenda de la 100 lei la 150 lei.

La solicitarea reprezentanților corpului de control al R.A.T.B., călătorii trebuie să prezinte cardul de transport încărcat cu titlu de călătorie valabil și validat de îndată la urcarea în mijlocul de transport utilizat, validarea fiind obligatorie.

În urma verificărilor efectuate de către Serviciul Control din cadrul R.A.T.B.. rezultă că petentul nu figurează în baza de date cu un card activ personalizat, cardul cu seria_, la care petentul face referire în plângerea contravențională, este un card activ nepersonalizat, încărcat cu portofel electronic nenominal. Acest card, la data săvârșirii contravenției, 12.11.2015, ora 1545, nu a fost validat pe linia tramvaiului 35, motiv pentru care s-a întocmit procesul verbal de contravenție nr._/12.11.2015.

Intimata a menționat că existența unui sold pe cardul de transport sau bonul fiscal nu țin loc de titlu de călătorie. De asemenea, validarea cardului este obligatorie la fiecare urcare . transport în comun. Validarea este singura modalitate de plată a contravalorii călătoriilor efectuate. Numai prin validare se deduce contravaloarea călătoriei din creditul total al cardului. În cazul efectuării unor călătorii de grup, plata tarifului de călătorie pentru toți membrii grupului se face prin validare multiplă.

În drept, au fost invocate dispozițiile H.C.G.M.B. nr. 156/2001, modificată și completată prin H.C.G.M.B. nr. 267/25.09.2003, H.C.G.M.B. nr. 71/2006, H.C.G.M.B. nr. 54/1994, H.C.G.M.B. nr. 7/17.01.2008, coroborate cu cele ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 205-206 și 454 NCPC.

Intimata a depus atașate întâmpinării, următoarele înscrisuri, în copie: istoric card_ pentru perioada 01.10._15, constatare nr._, Borderou de prezentare a trimiterilor “TP” în perioada 01.11._15, Borderou de prezentare a trimiterilor “TP” în perioada 12.11._15, borderou pentru obiectele de corespondență cu indicația „confirmare de primire”.

La data de 21.04.2016, contestatorul a depus răspuns la întâmpinare (f. 45).

La termenul din data de 27.05.2016 instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției tardivității plângerii contravenționale.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției tardivității, instanța reține următoarele:

Conform art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, termen care se calculează potrivit dispozițiilor art. 181, alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă, pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.

Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Instanța constată că în speță intimata, deși îi incumba sarcina probei, în temeiul art. 249 Cod procedură civilă, nu a făcut dovada datei la care s-a realizat comunicarea procesului-verbal către contestator, conform art. 27 OG 2/2001.

Astfel, bordeorurile depuse de intimată în susținerea excepției tardivității (f. 38-41) nu atestă data certă la care s-a comunicat contestatorului procesul-verbal.

Pe cale de consecință, instanța apreciază că nu se poate aprecia că plângerea contravențională a fost formulată cu nesocotirea termenului de decădere prevăzut de art. 31 din OG 2/2001, urmând a respinge excepția tardivității.

Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție nr._/12.11.2015, contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 100 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 pct. a din HCGMB 156/2001, modificată prin HCGMB nr. 267/2003, HCGMB nr. 71/2006, HCGMB nr. 54/1994 și HCGMB nr.7/17.01.2008, reținându-se în sarcina acestuia faptul că, la data de 12.11.2015, ora 13,40, a călătorit fără titlu de călătorie, contravenția fiind constatată pe .>

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

Critica formulată de contestator privind nesemnarea procesului-verbal de un martor este neîntemeiată. Potrivit art. 19 din OG 2/2001 rolul martorului asistent este acela de a confirma împrejurarea care a determinat nesemnarea procesului-verbal de către persoana sancționată, or, în speță, petentul însuși a învederat că a refuzat să semneze procesul-verbal, neconfirmarea acestei împrejurări de un martor asistent nefiind de natură a produce contestatorului nicio vătămare.

Contestatorul a criticat procesul-verbal de contravenție prin prisma faptului că agentul constatator nu i-ar fi respectat dreptul de a formula obiecțiuni. Cu privire la acest motiv de nulitate, instanța constată că din probele administrate, nu rezultă faptul că agentul constatator ar fi nesocotit dispozițiile art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, astfel încât instanța apreciază neîntemeiate afirmațiile contestatorului sub acest aspect. În acest sens, instanța reține că din probele administrate în cauză nu rezultă că petentul ar fi formulat obiecțiuni care să nu fi fost consemnate de agentul constatator. De altfel, instanța constată că petentul a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni cu privire la sancționarea sa, pe calea plângerii contravenționale, urmând ca instanța să se pronunțe asupra lor.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.

Potrivit dispozițiilor art. 33 și art. 34 din OG 2/2001, instanța, odată învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, este obligată să verifice, pe baza materialului probator administrat în cauză, legalitatea și temeinicia actului atacat.

Astfel, procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, persoana sancționată având posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt.

Instanța apreciază că, prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție, încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, și a posibilității persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, nu numai că nu este cu nimic încălcată prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate, dar se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.

Instanța constată că din probele administrate în cauză nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator. De altfel, instanța constată că însuși contestatorul a recunoscut prin motivarea plângerii contravenționale, care are valoarea probatorie a unei mărturisiri, faptul că până la efectuarea controlului nu a validat cardul de călătorie.

Argumentele expuse de contestator în justificarea conduitei sale omisive, potrivit cărora nu a putut valida cardul de călătorie întrucât a fost nevoit să răspundă urgent la telefon și că între timp au fost blocate dispozitivele de validare, pentru control, nu sunt susținute de nicio probă astfel încât, având în vedere și dispozițiile art. 249 Cod procedură civilă, nu pot fi reținute de către instanță.

Pe cale de consecință, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, apreciind că în mod corect a fost reținută în sarcina contestatorului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 pct. a din HCGMB 156/2001, modificată prin HCGMB nr. 267/2003, HCGMB nr. 71/2006, HCGMB nr. 54/1994 și HCGMB nr.7/17.01.2008.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, pe cale de consecință, urmează a respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția tardivității plângerii contravenționale.

Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul B. C., CNP_, cu domiciliul în C., .. 11-13, ., județul C. în contradictoriu cu intimata R. A. de T. București, cu sediul în București, .. 1, sector 1.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.05.2016.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.RS/Thred.ARM

5 ex./2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4718/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI