Plângere contravenţională. Sentința nr. 1216/2015. Judecătoria SEGARCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1216/2015 pronunțată de Judecătoria SEGARCEA la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 1216/2015
DOSAR NR._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1216/2015
Ședința publică de la 13.10.2015
Președinte – D. O. – Președinte judecătorie
Grefier – L. C.
x.x.x.x.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul B. I., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/16.04.2015, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D..
La apelul nominal făcut în ședință nu au răspuns părțile și nici martora I. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere faptul că, deși legal citat, petentul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține plângerea formulată, instanța constată lipsa de interes a petentului și ținând seama că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._, din data de 29.04.2015, petentul B. I. a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/16.04.2015, întocmit de IPJ D. - Poliția S. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție prin care i s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 877,50 lei, exonerarea de la plata amenzii și anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 16.04.2015 a fost sancționat pentru că a condus autoturismul Skoda nr._ cu viteza de 105 km /h pe ., faptă prevăzută si sancționată de OUG nr. 195/2002.
Petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 877,50 lei, fiind aplicată și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
Petentul arată că nu este de acord cu starea de fapt reținută de agentul de poliție, deoarece procesul verbal de contravenție trebuia semnat si de un martor asistent.
Situația de fapt reținută in procesul verbal de contravenție nu corespunde realității. Faptul de a fi mărit viteza se datorează împrejurării că persoana de care era însoțit necesita de urgență îngrijiri medicale, susțineri ce vor fi probate cu depoziția martorului a cărui audiere o solicită.
Prin urmare, având în vedere faptul că actele întocmite de agentul de poliție nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, nefiind dovedită existența faptelor, petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002.
S-au propus următoarele mijloace de probă:proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor, I. E. .
S-a depus procesul verbal de contravenție în original și copie conformă cu originalul, copie a cărții de identitate .
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 21.05.2015, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care arată că procesul-verbal este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art. 315, alin. 1 NCPC, intimatul a menționat că se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate în cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, intimatul consideră că instanța de judecată trebuie sa-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere că este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, învederează instanței de judecată că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
De asemenea, intimatul a învederat instanței de judecată că abaterea săvârșită de petent a fost constatată cu mijloace tehnice omologate, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală, astfel încât, în opinia sa, consideră că a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Intimatul a invocat faptul că dispozițiile art. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, obligă orice participant la trafic să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și, mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
De asemenea, intimatul a invocat și faptul că, în cauza C. Neata contra României, prin Decizia CEDO din 18.11.2008, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite de latura penală a art. 6, în lipsa prevederii în legea națională a pedepsei închisorii contravenționale, faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amendă contravențională într-un cuantum de redus și, totodată, Curtea a arătat în mod expres că atâta timp cât organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului și analizează mijloace de probă pertinente și utile în condiții de contradictorialitate și nemijlocire, petentul se bucură de toate garanțiile necesare, astfel cum sunt acestea interpretate de către Curte, prin prisma art. 6 din CEDO.
Intimatul a arătat că fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu o viteză peste limita legală admisă, exista riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
De asemenea, s-a menționat că, dat fiind numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legi, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
Intimatul a mai precizat că, prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct. 4 din N.M.L. nr. 021-05, astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiști care nu au calitatea de operatori calificați.
De asemenea, s-a solicitat instanței să aibă în vedere dispozițiile art. 254 din Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute decât în condițiile prevăzute de art. 254 alin. 2 din același act normativ nu mai pot fi cerute ulterior arătând că această solicitare se datorează faptului că, în caz contrar, i se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările intimatei și probele propuse raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
Intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr._/19.03.2014 și un set de 9 planșe foto.
În drept au fost invocate prevederile OUG nr. 195/2002 Rep., Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 Rep. și OUG nr. 2/2001.
În temeiul art. 411 alin. Pct. 2 NCPC, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de întâmpinarea depusă, petentul a comunicat un răspuns la aceasta, arătând următoarele:.
- deși a semnat procesul verbal de contravenție, a formulat obiecțiuni, arătând că nu este de acord cu situația de fapt reținută de agentul constatator;
- petentul s-a văzut obligat să mărească viteza, deoarece persoana de care era însoțit avea nevoie urgent de îngrijiri medicale ;
- sub aspectul temeiniciei, situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție nu corespunde realității ; petentul a redus viteza când a intrat in localitate, fapt ce urmează a fi probat cu depoziția martorului a cărui audiere o solicită( persoana care se afla în autoturism la momentul respectiv) ;
- s-a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
Deși citat, martorul petentului, I. E., nu s-a prezentat pentru a fi audiat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/16.04.2015, întocmit de IPJ D. - Poliția S., petentul a fost sancționat cu o amendă în sumă de 877,50 lei și cu aplicarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
S-a reținut în sarcina sa faptul că, în data de 16.04.2015, petentul „a condus autoturismul marca Skoda cu umărul de înmatriculare_ în orașul S., jud. D., cu viteza de 105 km/h, viteză înregistrată cu aparatul radar", faptă prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Plângerea a fost formulată în termenul legal, potrivit art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, modificată.
Analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acestuia nu îi este incidentă nici o cauză de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind încheiat cu respectarea cerințelor legale din punctul de vedere al formei sale.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului constatator al contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept până la proba contrară.
În cauza Gaucher c. Franței, Curtea Europeană a stabilit, în motivarea deciziei de inadmisibilitate a plângerii, că este adevărat că sarcina probei incumbă acuzării și dubiul profită celui acuzat, dar simpla negare a comiterii contravenției nu este suficientă pentru a-l exonera de răspundere, acesta neaducând nicio dovadă sau un indiciu pertinent care să confere veridicitate acestei afirmații.
Limitele rezonabile ale prezumției de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție au fost respectate în această cauză, întrucât dreptul la apărare al petentului a fost respectat. Acesta din urmă a avut posibilitatea de a propune probe în cursul judecății.
Aceasta prezumție de veridicitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal este susținută de planșa foto depusă la dosar în dovedirea abaterii sancționate.
Pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Limita decurgând din sancțiunea aplicată a fost respectată, întrucât petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale de 810 lei corespunzătoare a 9 puncte amendă.
Sancțiunea aplicată este situată la nivelul minimului special al sancțiunii prevăzute de OUG nr. 195/2002 pentru fapta contravențională reținută în sarcina petentului, ceea ce presupune respectarea principiul proporționalității faptei cu sancțiunea aplicată.
În altă ordine de idei, instanța nu poate primi apărările petentului cum că nu a condus autoturismul ce apare în planșele foto, din moment ce procesul-verbal contestat a fost completat de agenții de poliție, cu toate datele de identificare ale petentului, aici referindu-ne atât la codul numeric personal cât și la . numărul cărții de identitate.
Întrucât pe parcursul judecății, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție și nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța urmează a respinge plângerea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. I., CNP-_, cu domiciliul procesual ales în C., ., ., ., jud. D., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/16.04.2015, întocmit de IPJ D. - Poliția S..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria S..
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. O. L. C.
RED.DO/ TEHN.DFI
4 EX./04.12.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1223/2015. Judecătoria SEGARCEA | Pretenţii. Sentința nr. 1217/2015. Judecătoria SEGARCEA → |
|---|
