Obligaţie de a face. Sentința nr. 3079/2015. Judecătoria SIBIU

Sentința nr. 3079/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 3079/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIBIU

SECTIA CIVILA

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3079

Ședința publică de la data de 25 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: F. T. P. - Președinte

GREFIER: D. K. - D.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei Civil privind pe reclamant S. I. și pe pârât M. A., pârât M. G. M., pârât M. G. M. PRIN CURATOR SPECIAL B. T., având ca obiect obligație de a face.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea, în conformitate cu art. 396 NCPC., pentru data de 14.05.2015, și ulterior pentru astăzi, 25.05.2015, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.

INSTANȚA

Constată că sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Sibiu acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. I. în contradictoriu cu pârâtele M. A., în nume propriu și în calitate de succesoare legală a defunctului M. G., și M. G. M. prin reprezentant legal M. A. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la încheierea contractului de cesiune având ca obiect cele 10 (zece) părți sociale aparținând acestora în cadrul ., iar în caz contrar hotărârea să țină loc de contract. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt se arată în esență că reclamantul împreună cu defunctul M. G., decedat la data de 17.10.2012, au avut calitatea de asociați la ., fiecare deținând 10 părți sociale în valoare de 10 lei/parte socială, defunctul M. G. îndeplinind și calitatea de administrator al societății menționate.

La data de 17.10.2012 asociatul M. G. a decedat, iar prin certificatul de moștenitor nr. 5/15.02.2013 s-a stabilit că în masa succesorală a defunctului intră și cele 10 părți sociale în valoare de 100 lei, deținute la ., calitatea de moștenitori revenind pârâtelor M. A. și M. G. M., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ părți din masa succesorală (2,5 părți sociale) și respectiv fiică cu o cotă de ¾ părți din masa succesorală (7,5 părți sociale). Înainte de dezbaterea succesiuni și emiterea certificatului de moștenitor, respectiv la data de 03.12.2012 între reclamant și pârâta M. A., în calitate de succesibilă a defunctului M. G. și de reprezentant legal al minorei M. G. M., s-a încheiat o convenție prin care pârâta și-a exprimat acordul ca . să fie gestionată de către acesta, precum și obligația de a cesiona cele 10 părți sociale deținute de fostul ei soț în societate către reclamant, la notarul public, după achitarea ultimei tranșe din suma de 49.000 lei, reprezentând contravaloarea celor 10 părți sociale. Deși suma de 49.000 lei a fost achitată pârâta M. A. refuză încheierea actului, pretinzând pentru părțile sociale ce se vor cesiona o sumă de bani peste cea prevăzută în promisiunea de vânzare scrisă.

În drept, art. 1279 C.civ, art. 453 C.pr.civ.

În probațiune s-au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: convenția din 03.12.2012, foile de vărsământ de la BRD –GSG, notificare, încheiere de certificare 2/06.10.2014 BNP S. D., actul constitutiv al ., certificatul constatator al societății, certificat de moștenitor, încheiere numire curator, proces verbal din 07.1.2014, convocare asociați adunare generală.

Pârâta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei M. G. M., a formulat întâmpinare (f.72) prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a numitului B. T., iar pe fond respingerea acțiunii.

Pârâta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei M. G. M., a formulat cerere reconvențională (f.61) prin care a solicitat să se dispună anularea convenției încheiată la data de 03.12.2012, precum și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt se arată în esență că respectiva convenție a fost încheiată imediat după decesul soțului, pe fondul unei puternice afecțiuni psihice determinată de moartea intempestivă a acestuia, precum și fără a fi prezentat un act care să permită documentarea asupra situației în care se afla societatea, ulterior aflând că soțul din banii comuni ai familiei, a creditat societatea cu suma de 169.400 lei. Astfel, reclamantul a profitat de starea sa psihică, emoțională și financiară insistând în încheierea convenției prin care s-a obligat să cesioneze părțile sociale ale firmei . de 49.000 lei, imediat după ce suma va fi achitată. Se mai arată că la momentul încheierii convenției pârâta și fiica acesteia nu dețineau certificat de moștenitor, iar suma de 49.000 lei a fost achitată în 41 rate lunare în perioada 18.02._14. Se mai arată că la data semnării convenției minora M. G. M. nu avea desemnat un curator, și nu a existat avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, necesare înstrăinării părților sociale cuvenite minorei în calitate de succesoare legală a defunctului M. G..

În drept, art. 1214 C.civ. art. 209 și 453 C.pr.civ.

În probațiune s-au depus la dosar în copie balanța analitică a societății.

Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f.83) prin care solicită respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată, invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale active a pârâtei în formularea cererii reconvenționale întemeiată pe dispozițiile art. 144 alin. 3 C.pr.civ., iar pe fond se arată că niciuna dintre cele două modalități ale dolului nu se regăsesc la încheierea convenției, pârâta reclamantă reconvențională primind toate informațiile de care avea nevoie cu privire la cesiunea părților sociale înainte de încheierea actului direct de la contabila societății.

Reclamantul a formulat și răspuns la întâmpinare (f.88) menționând că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 144 alin. 2 C.civ.

Prin încheierea de ședință din 02.04.2015 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei reconvenționale și a constata lipsa de obiect a excepției calității de reprezentant legal a lui B. T., ca urmare a precizării de acțiune formulată de reclamant, astfel că nu vor mai fi analizate în prezenta hotărâre.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

Conform certificatului constatator (f.24) reclamantul împreună cu defunctul M. G., decedat la data de 17.10.2012, au calitatea de asociați la ., fiecare deținând 10 părți sociale în, defunctul M. G. îndeplinind și calitatea de administrator al societății menționate.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 5/15.02.2013 (f.22) s-a stabilit că în masa succesorală a defunctului intră și cele 10 părți sociale în valoare de 100 lei, deținute la ., calitatea de moștenitori revenind pârâtelor M. A. și M. G. M., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ părți din masa succesorală (2,5 părți sociale) și respectiv fiică cu o cotă de ¾ părți din masa succesorală (7,5 părți sociale).

La data de 03.12.2012 între reclamant și pârâta M. A., în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului M. G. și de reprezentant legal al minorei M. G. M., s-a încheiat o convenție prin care pârâta și-a exprimat acordul ca . să fie gestionată de către reclamant, cu condiția ca acesta să-i achite suma de 49.000 lei, iar la achitarea ultimei tranșe de bani, aceasta s-a obligat să cesioneze toate părțile sociale, respectiv ale sale și ale fiicei minore către reclamant, la notarul public, fără a mai avea alte pretenții, fiind de acord ca acesta să fie administratorul acestei societăți.

Suma de 49.000 lei a fost achitată în 41 rate lunare în perioada 18.02._14, conform susținerilor părților.

Art. 7 din actul constitutiv al societății (f.17) prevede cu privire la cesiunea părților sociale că aceasta se face prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților . În cazul în care transmiterea se va face unor terți în vederea cooptării lor ca asociați, cesiunea părților sociale se va face numai cu respectarea dreptului de preemțiune al celorlalți asociați. Cesiunea de părți sociale va fi înscrisă în Registrul Asociaților și se va menționa la Oficiul Registrului Comerțului.

Conform art. 202 din Legea nr. 31/1990, partile sociale pot fi transmise intre asociati sau catre persoane din afara societatii (in acest din urma caz, doar cu aprobarea asociatilor reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social) iar potrivit art. 203, transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului (asigurandu-se, astfel, opozabilitatea fata de terti) si in registrul de asociati al societatii.

Pentru operarea transmiterii părților sociale este necesară încheierea unui contract de cesiune între asociatul cedent și asociatul cesionar. Cesiunea părților sociale între asociați nu presupune consimțământul ori informarea celorlalți asociați, deoarece, într-o astfel de ipoteză, nu se aduce atingere caracterului intuita personae al societății. Cu toate acestea, cesiunea părților sociale nu poate opera dacă ea a fost interzisă prin actul constitutiv. Se înțelege că, dacă prin actul constitutiv sunt stabilite anumite condiții de informare ori de transmitere a părților sociale, acestea vor trebui respectate.

La fel ca și în celelalte cazuri, transmiterea părților sociale pe cale succesorală are efect față de terți numai din momentul înscrierii ei în registrul comerțului (art. 203 alin. (2) din lege).

Cesiunea părților sociale între asociați presupune încheierea unui contract între asociatul cedent și asociatul cesionar, implicând schimbarea repartizărilor părților sociale față de cea inițială, a contractului de societate astfel că cesiunea trebuie să îmbrace forma unei convenții sub semnătură privată.

Respectarea condițiilor privind încheierea contractului de cesiune este esențială cu atât mai mult cu cât un contract de cesiune modifică actul constitutiv al societății și obligatoriu este supus înregistrării în Registrul Comerțului, toate aceste operațiuni neputându-se realiza pur și simplu prin întâlnirea ofertei cu acceptarea acesteia, fără îndeplinirea condițiilor suplimentare prevăzute de legea specială a societăților comerciale.

Astfel, față de dispozițiile legale menționate, pentru ca pârâtele să poată încheia valabil un contract de cesiune este necesar ca acestea să aibă calitatea de asociat prin înscrierea în registrul comerțului a transmiterii părților sociale pe cale succesorală, în baza certificatului de moștenitor, iar ulterior prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților se decide cu privire la cesiunea părților sociale conform actului constitutiv.

În aceste condiții, pârâtele nu pot fi obligate în mod valabil la încheierea contractului de cesiune, cât timp acestea nu au calitatea de asociat al ., cesiunea de părți sociale presupunând un contract între asociatul cedent și asociatul cesionar, ceea ce nu este cazul în speță.

Faptul că a fost dezbătută succesiunea după defunctul M. G. și s-a stabilit masa succesorală, moștenitorii și cotele succesorale nu echivalează cu dobândirea calității de asociat al ., fiind necesar a se efectua demersuri pentru înscrierea transmiterii părților sociale prin succesiune și dobândirea calității de asociat de către pârâte.

Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. I., ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile de aplicabilitate ale art. 1279 N.C.civ., nefiind îndeplinite cerințele legale pentru validitatea contractului, respectiv pârâtele nu au calitatea de asociat al .. pentru a fi parte în contractul de cesiune.

Cu privire la cererea reconvențională prin care se solicită anularea convenției din data de 03.12.2012 se reține că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1214 C.civ. „consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie”.

Din probele administrate în cauză nu rezultă niciuna din cele două modalități ale dolului, respectiv nu s-a făcut dovada manoperelor frauduloase ale reclamantului la încheierea convenției, pârâta nefiind determinată în nici un mod să încheie actul, iar acesta a fost încheiat la aproape două luni de la deces, și nici a omisiunii frauduloase de a o informa pe pârâtă cu privire la împrejurări pe care trebuia să le cunoască.

Din depoziția martorei O. C. A. (f.117) se reține că pârâta și reclamantul au venit la aceasta, având calitatea de contabil al ., și le-a pus la dispoziție o balanță a societății, o listă cu obiectele de inventar și contravaloarea mai multor materiale cumpărate pentru investițiile făcute anterior decesului soțului pârâtei, însă pârâta știa că societatea este pe pierdere, că soțul său creditase firma iar din balanța rezulta și suma pentru care s-a făcut creditarea. Se mai reține din depoziția martorei că l-a acel moment pârâta era afectată de decesul soțului, însă nu în măsura de a nu înțelege sau de a nu ști situația firmei.

Chiar în răspunsul la interogatoriu pârâta a arătat că a primit lămuriri de la contabila societății cu privire la situația financiară ,iar convenția a fost legalizată la notar și nu a avut nicio obiecțiune asupra conținutului acesteia, la întrebarea notarului.

Astfel, rezultă că în cauză nu sunt motive de nulitate a convenției întrucât pârâta a fost informată cu privire la situația financiară a societății, nu s-a efectuat asupra acesteia manopere frauduloase de către reclamant, nu a fost la data semnării convenției sub imperiul unei tulburări psihice, întrucât nu s-au depus acte medicale în acest sens, iar actul a fost legalizat la notar fără obiecțiuni din partea pârâtei.

Cu privire la motivul de nulitate întemeiat pe art. 144 pct. 2 C.civ. instanța reține că acesta nu este incident în speță vizând actele încheiate de tutore, ori în cauza față de minoră nu s-a instituit tutela având reprezentant legal, pa mama sa.

Pentru aceste considerente, va respinge cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei M. G. M., ca neîntemeiată.

În baza art. 453 C.pr.civ. instanța va respinge cererile părților privind plata cheltuielilor de judecată, având în vedere soluțiile de respingere a cererilor formulate de acestea.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul S. I. cu dom. în Gura Râului nr. 947 jud. Sibiu în contradictoriu cu pârâtele M. A. cu dom. în Gura Râului nr. 71 jud. Sibiu, în nume propriu și în calitate de succesoare legală a defunctului M. G., și M. G. M. prin reprezentant legal M. A., în calitate de succesoare legală a defunctului M. G..

Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorei M. G. M. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional S. I..

Respinge cererile părților privind plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

F. T. P. D. K.-D.

Red.F.T.P./29.06.2015

Tehnored.D.K-D./30.06.2015

Ex.5/3 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 3079/2015. Judecătoria SIBIU