Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4578/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4578/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 4578/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4578
Ședința publică din 15.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. M. Z.
GREFIER: M. M.
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de către reclamant JUDEȚUL V. – CONSILIUL JUDEȚEAN V. în contradictoriu cu pârât P. C., pârât P. A..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârât P. C. personal, pârâta P. A. personal și asistată de avocat C. G. I., lipsă reprezentantul reclamantei
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează: cauza are ca obiect partaj bunuri comune; pricina se află la primul termen de judecată; cererea a fost comunicată pârâților care au formulat întâmpinare, reclamantul a depus cerere amânare pe motiv că este necesar să se prezinte consilierul juridic în alte două cauze pe rol.
Reprezentantul pârâtei P. A. avocat C. G. I. arată că nu este de acord cu cererea de amânare a reclamantului ca nefiind întrunite prev. art. 222 C., Consiliul Județean V. are angajați mai multe persoane în funcția consilier care ar putea asigura substituirea.
Instanța, întrucât nu se face dovada celor susținute în cererea de amânare, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de către reclamant JUDEȚUL V. – CONSILIUL JUDEȚEAN V..
Față de prevederile art.14 alin.5 C., acelea că instanța este obligată în orice proces să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate, pune în discuție competența prezentei instanțe în judecarea și soluționarea cererii.
Reprezentantul pârâtei P. A. avocat C. G. I. invocă excepția de necompetență teritorială potrivit prev. art. 117 alin. 3 rap la alin. 1 C., cu arătarea că nu este o împărțeală de pe urma unei succesiuni, ci este o acțiune oblică, competentă fiind instanța de la locul unde se află bunurile niciunul dintre imobile nefiind situat în circumscripția Judecătoriei Sibiu. La întrebarea instanței consideră competentă Judecătoria B. pentru terenul de 620 m.p, Judecătoria Râmnicu V. pentru terenul de 10 mii m.p. Consideră totuși competentă Judecătoria Râmnicu V. în judecarea acțiunii pe motivul că terenul în suprafață mai mare ar atrage competența, aceasta și sub aspectul cheltuielilor care le-ar genera o eventuală expertiză.
Pârâtul P. C. arată că a depus note de ședință în sensul admiterii excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu în judecarea și soluționarea acțiunii. De asemenea, consideră competentă să judece prezenta cauză Judecătoria Râmnicu V..
Asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Sibiu în judecarea soluționarea cererii instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.05.2015, sub nr._, reclamantul JUDEȚUL V. – CONSILIUL JUDEȚEAN V., în contradictoriu cu pârâții P. C. ȘI P. A., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajul bunurilor comune ale pârâților, bunuri constând în: imobil teren în suprafața de 628 mp și construcție de 175,3 mp situat în intravilanul Comunei Malaia, . înscris în Cartea funciară nr. 204 V.; și imobil teren în suprafață de 10.000 mp situat în intravilanul comunei R., . înscris în CF nr. 46 V.; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că se încearcă recuperarea din partea pârâtului P. (și a altor persoane) a unei sume de 1.783.952,39 lei, urmare a Sentințelor penale pronunțate de instanțele judecătorești din Râmnicu V., cu titlu de despăgubiri civile. În acest sens au fost demarate procedurile de executare silită, ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 33/2015 aflat pe rolul B. D. M..
A mai susținut că, potrivit art. 678 C.pr.civ. având calitate de creditor, poate solicita partajarea bunurilor debitorului P. C., acesta din urmă fiind coproprietar asupra bunurilor imobile arătate mai sus alături de P. A.. S-a solicitat partajul acestor bunuri imobile proporțional cu cota parte a fiecărui coproprietar.
În drept, a invocat disp. 676, 678 C.civ., 117, 194 C.pr.civ..
Cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru, în conformitate cu disp. Art. 30 din OUG 80/2013.
Pârâtul P. C. a formulat la data de 19.06.2015 întâmpinare, invocând în primul rând excepția de necompetență a Judecătoriei Sibiu, în temeiul art. 117 alin 3 C.pr.civ. având în vedere că bunurile supuse partajului sunt imobile, nici unul nefiind situat în circumscripția Judecătoriei Sibiu. A mai susținut pârâtul că nu pot avea calitatea procesuala activă atât Județul V. cât și Consiliul Județean V..
Pe fondul cauzei, a arătat că suprafața terenului din ., nu corespunde cu suprafața cuprinsă în cartea funciară – 268 mp.Pe de altă parte, nici debitul invocat în acțiune nu corespunde realității, cuantumul creanței fiind mai mic.
În drept, a invocat disp. Art. 117, 205 C.pr.civ.
Pârâta P. A. a formulat la data de 19.06.2015 întâmpinare, invocând în primul rând excepția de necompetență a Judecătoriei Sibiu, în temeiul art. 117 alin 3 C.pr.civ. având în vedere că bunurile supuse partajului sunt imobile, nici unul nefiind situat în circumscripția Judecătoriei Sibiu.
A arătat că în ceea ce o privește acțiunea este inadmisibilă, fiind incident finele de neprimire, aceasta susținând că nu are calitate de debitor. A mai susținut pârâtul că nu pot avea calitatea procesuala activă atât Județul V. cât și Consiliul Județean V..
Pe fondul cauzei, a arătat că suprafața terenului din ., nu corespunde cu suprafața cuprinsă în cartea funciară – 268 mp. Pe de altă parte, a solicitat să se constate că are o cotă de contribuție majoritară la dobândirea bunurilor comune, respectiv de 80%, aspect de care să se țină cont la momentul lotizării bunurilor.
În drept, a invocat disp. Art. 117, 205 C.pr.civ.
Reclamantul a înregistrat la data de 17.07.2015 răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat ca instanța să respingă atât apărările formulate cât și excepțiile invocate.
Instanța, la termenul de judecată din data de 15.09.2015, având în vedere dispozițiile art. 131 – 132 Cod procedură civilă, a rămas în pronunțare asupra excepției necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată de către pârâți prin întâmpinare, excepție pe care, în temeiul art. 248 Cod procedură civilă, care prevede că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, o va soluționa cu precădere față de fondul cauzei.
Analizând actele dosarului, instanța constată că excepția este întemeiată, din următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Județul V. – Consiliul Județean V., acesta a solicitat să se ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajul bunurilor comune ale pârâților P. A. și P. C.. Se reține că bunurile a căror partaj se solicită constau în:
- imobil teren în suprafața de 628 mp și construcție de 175,3 mp situat în intravilanul Comunei Malaia, . înscris în Cartea funciară nr. 204 V.; și
- imobil teren în suprafață de 10.000 mp situat în intravilanul comunei R., . înscris în CF nr. 46 V..
Potrivit art. 117 din Codul de procedură civilă, Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. A. 2 – Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
De asemenea, dispozițiile alin 3 ale aceluiași articol prevăd că Dispozițiile alin 2 și alin 2 se aplică prin asemănare și în cazul cererilor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Așadar, acest articol 117 C.pr.civ. reglementează o competență teritorială exclusivă în cazuri anume prevăzute, ceea ce înseamnă că părțile nu mai pot conveni ca litigiul să fie soluționat de către o altă instanță. Faptul că și cererile de împărțeală judiciară a unui imobil sunt menționate expres în categoria de cereri cuprinsă în norma legală are ca finalitate delimitarea sferei de aplicare a acestor dispoziții procedurale. Iar în doctrina de specialitate s-a reținut că intră în sfera de aplicare a art 117 C.pr.civ și cererile de împărțeală a unui bun comun al soților, dacă sunt formulate pe cale principală.
Așadar, se constată că în speță este vorba despre împărțeala unor bunuri comune ale soților P., iar nu o situație în care indiviziunea rezultă din succesiunea; ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 117 C.pr.civ.
Problema care se pune în cauză este a ști care dintre cele două instanțe este cea competentă, din punct de vedere teritorial, și cu respectarea prevederilor art 117 C.pr.civ., din moment ce aceste două imobile se află în circumscripțiile a două instanțe diferite: Judecătoria B. – pentru imobil teren în suprafața de 628 mp și construcție de 175,3 mp situat în intravilanul Comunei Malaia, . înscris în Cartea funciară nr. 204 V. și Judecătoria Râmnicu V. – pentru imobil teren în suprafață de 10.000 mp situat în intravilanul comunei R., . înscris în CF nr. 46 V..
Neexistând un text de lege care să reglementeze această situație aparte, instanța apreciază, astfel cum s-a reținut și în doctrina anterioară (pe vechea reglementare de procedură civilă) că este necesar să se recunoască posibilitatea soluționării cererii de partaj de către o singură instanță, iar nu disjungerea celor două petite și judecarea de către instanțe diferite, de la locul situării fiecărui imobil.
Se constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art 117 alin 2 C.pr.civ., întrucât domiciliul pârâtului nu se află în vreuna din cele două circumscripții ale celor două instanțe – B. sau Râmnicu V.. În acest caz se reține că devine competentă oricare instanță în a cărei rază teritorială se află vreunul dintre imobilele ce formează obiectul partajului.
În speța de față, în lipsa alegerii de către reclamant a uneia dintre cele două instanțe (acesta alegând Judecătoria Sibiu – instanță total necompetentă din perspectiva dispozițiilor art. 117 C.pr.civ.) instanța de față va da efect alegerii pârâților, apreciind că în mod întemeiat Judecătoria Râmnicu V. ar deveni instanța competentă. Astfel, pe de-o parte se reține că pe raza teritorială a acestei instanțe se află la urma urmei și sediul reclamantului, ceea ce ar determina cheltuieli mai reduse de transport/ de deplasare, iar pe de altă parte, unul dintre cele două imobile - imobil teren în suprafață de 10.000 mp situat în intravilanul comunei R., . înscris în CF nr. 46 V., se află în circumscripția acestei instanțe, fiind dealtfel cel mai întins ca suprafață și probabil mai valoros. În plus, în eventualitatea încuviințării probei cu expertiza tehnică de specialitate în ceea ce privește terenurile supuse împărțelii, ar urma să fie înlesnită atât desemnarea unui expert cât și cheltuielile aferente.
În aceste condiții, instanța având în vedere dispozițiile art. 131 -132 raportat la art. 117 C.pr.civ., constată că este competentă cu judecarea prezentei pricini instanța din a cărei circumscripție se află bunurile imobile, respectiv în circumscripția teritorială a Judecătoriei Râmnicu V.. Ca atare, se apreciază că excepția este întemeiată și în baza art. 132 alin.3 C.pr.civ. urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu invocată de către pârâți prin întâmpinare și să decline competența de soluționare a cererii de partaj formulată de JUDEȚUL V. – CONSILIUL JUDEȚEAN V., cu sediul în Râmnicu V., .. 1, jud. V. în contradictoriu cu pârâții P. A. ȘI P. C., în favoarea Judecătoriei Râmnicu V..
Pentru aceste motive
În numele legii
Hotărăște:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată de către pârâți.
Declină în favoarea JUDECĂTORIEI RÂMNICU V., competența de judecare a cererii de partaj bunuri comune, formulată de reclamantul JUDEȚUL V. – CONSILIUL JUDEȚEAN V., cu sediul în Râmnicu V., .. 1, jud. V. în contradictoriu cu pârâții P. A. ȘI P. C., ambii cu domiciliul în Sibiu, ., jud. Sibiu, și trimite dosarul acestei instanțe pentru competentă soluționare.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. M. Z. M. M.
red OMZ
4 ex./21.10.2015
2 .>Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 4418/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 4557/2015. Judecătoria SIBIU → |
|---|
