Plângere contravenţională. Sentința nr. 5400/2015. Judecătoria SIBIU

Sentința nr. 5400/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 5400/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA S.

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5400/2015

Ședința publică de la 13.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. D.

GREFIER: P. I. C.

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe petent S. I. și pe intimat PIEȚE S. SA, intimat S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S., având ca obiect plângere contravențională, prezența părților și dezbaterea cauzei pe fond fiind consemnată în încheierea de ședință din data de 29.09.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

JUDECĂTORIA

Constată că prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 23.04.2015, sub nr. _ , petentul S. I. a solicitat in contradictoriu cu intimații S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S. și . ca prin hotărârea ce va pronunța instanța să dispună anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/27.03.2015 și obligarea intimatei . la restituirea sumei de 500 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 27.03.2015 a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 100 lei pentru parcare neregulamentară precum și cu măsura ridicării mașinii și depozitării motivat de faptul că a parcat mașina pe zona hașurată de pe .> Apreciază măsura nelegală chiar abuzivă în condițiile în care nu a încurcat în nici un mod nici circulația pietonilor, nici traficul pe șosea. În plus, mașina nu era singura parcată, în față și în spatele său fiind evident alte mașinii însă se pare că a fost singura care trebuie să sufăr această măsură excesiv de oneroasă întrucât la momentul la care a văzut că i-a fost ridicată mașina toate celelalte mașini erau tot pe trotuar.

Pe de altă parte, măsura dispusă prin HCL 210/2011 act. cu modif. și completările ulterioare este nelegală întrucât însăși HCL prin care se stabilesc aceste măsuri este atacat cu excepția de nelegalitate, excepție care in nenumărate dosare a fost admisa.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001.

A fost anexat plângerii, în fotocopii, înscrisuri (f 5-7).

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru conform art. 19 don OUG nr. 80/2013.

Intimatul S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S., legal citat, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata si menținerea procesului verbal de contravenție cu motivarea că procesul verbal.

În motivare, se arată faptul că prin procesul verbal de contravenție . nr._/27.03.2015 petentului i s-a aplicat amenda contravențională in valoare de 100 lei, deoarece la controlul efectuat de agenții constatatori ai Poliției Locale S., s-a constatat că autovehiculul marca Opel cu numărul de înmatriculare_, era staționat net emulam catar zona de protecție inscripționată cu hașuri oblice, aliat pe . G. C. din Municipiul S., prin aceasta încălcând prevederile art.10 lit. l din HCL.103/2011 cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul art. 5 pct. 4 din OG.2/2001, coroborat cu prevederile din HCL 103/2011 petentului i-a fost aplicată sancțiunea complementară a ridicării, transportării și depozitării autovehiculului, fapta săvârșită încadrându-se într-una din situațiile in care se aplică această sancțiune complementara.

Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța poate reține ca procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese.

Menționează că art. 10 din HCL. 210/2001 eu modificările si completările ulterioare este clar, neechivoc și nu exista nicio alta cerință/condiționalitate legală de stânjenirea traficului pietonul sau afectarea circulației rutiere.

Chiar dacă în cadrul altor dosare Tribunalul S. a admis excepția de nelegalitate a anumitor dispoziții din HCL 103/201l, admiterea excepției produce efecte individuale, doar în cauza în care a fost invocata acea excepție, conform legii 554/2004, iar până la invocarea și eventuala admitere a unei excepții de nelegalitate dispozițiile HCL 103/2011 fiind legale și aplicabile petentului.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, se poate constata că petentul nu a făcut dovada unei alte situații decât cea prezentată în procesul verbal, deși avea obligația în temeiul arl.2 49 C., astfel încât procesul verbal legal întocmii face dovada deplină a situației de fapt si a încadrării în drept, sancțiunea fiind stabilită în limitele prevăzute de lege.

Preciză că la momentul constatării faptei contravenționale, autovehiculul a fost fotografiat, constituind astfel o dovadă de necontestat a încălcării art. 10 lit. l) din HCL 103/2011.

Procesul verbal de constatare are forță probanta prin el însuși, conținând constatările personale ale agentului constatator, și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Potrivit ari. 10 lit. l din anexa 3 a HCL 103/2011 cu modificările si completările ulterioare, constituie încălcări ale normelor legale și se sancționează conform prevederilor prezentei hotărârii, staționarea și parcarea autovehiculelor și vehiculelor de orice fel în zonele de proiecție ce delimitează parcările amenajate pe străzi, zone inscripționate cu hașuri oblice și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 200 lei, în cazul persoanelor fizice conform art. 11 lit. c din anexa 3 a HCL 103/2011 cu modificările și completările ulterioare.

Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța poate reține că din înregistrarea depusă la dosar rezultă cu certitudine că autovehiculul petentului era staționat neregulamentar, pe zona de proiecție inscripționata cu hașuri oblice.

Procedând la verificarea legalității sancțiunii principate aplicate, au fost respectate criteriile impuse de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporționala eu gradul de pericol social al faptei săvârșite, s-a ținut seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientei legate de zonă.

Măsura complementară arc scop preventiv si anume înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea săvârșirii ailor fapte interzise de lege fiind o măsura de restabilire a situației anterioare încălcării ordinii de drept prin contravenție.

Intimata . nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței formulând apărări.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului instanța reține în fapt că prin procesul verbal de contravenție ., nr._/27.03.2015 petentul a fost sancționat cu amendă de 100 lei în baza art. 11 lit. c din Anexa 3 HCL nr. 103/2011, reținându-se că în data de 27.03.2015, ora 11,50, petentul a parcat autovehiculul marca Opel, cu nr. de înmatriculare_ pe zona inscripționată cu hașuri oblice pe . G. C. din Mun. S..

Procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, nefiind de față, sau a martorilor deoarece persoanele prezente au refuzat calitatea de martor.

Cu aceeași ocazie a fost dispusă măsura complementară de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului. Autoturismul a fost restituit petentului în urma achitării sumei de 500 lei, conform bonului fiscal nr._/27.03.2015 (f 6 ) și întocmirii procesului verbal de restituire (f 6).

Verificând plângerea din perspectiva prevederilor art. 31 al. 1 si art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța constata ca aceasta a fost depusă în termenul legal.

In ceea ce privește legalitatea procesului verbal sub aspectul sancțiunii complementare aplicate de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului, instanța constata că ICCJ in cadrul RIL nr. 9/2015 a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) și art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) și alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 21 lit. b) și art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 și art. 97 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale”.

În motivarea decizie se reține faptul că în privința ridicării vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, competența de reglementare a autorităților administrației publice locale nu ar putea fi susținută pe temeiul art. 128 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, întrucât aceste reglementări referitoare la regimul de acces, circulație, staționare și parcare pentru diferite categorii de vehicule se circumscriu unei competențe de administrare a infrastructurii de transport rutier de interes local.

Or, ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, ca măsură tehnico-administrativă, accesorie unei fapte sancționate contravențional referitoare la nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice, înțeleasă ca măsură de restabilire a ordinii publice, aparține unei competențe partajate a autorităților administrației publice locale, ceea ce presupune că atribuțiile de reglementare aparțin autorităților administrației publice centrale (Guvern), iar cele de executare, în concret, a măsurii, autorității administrației publice locale.

Se poate aprecia că autoritatea administrativă publică locală nu a fost abilitată de legiuitor de a reglementa o procedură efectivă pentru punerea în aplicare a măsurii tehnico-administrative privind ridicarea și depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă.

Cu atât mai mult, autoritățile administrației publice locale nu pot reglementa sancțiuni complementare, normele art. 5 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 fiind lipsite de echivoc sub acest aspect. Prin urmare, în condițiile în care au fost adoptate hotărâri ale consiliilor locale pentru reglementarea unei proceduri de aplicare a măsurii tehnico-administrative de ridicare a vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, acestea sunt lovite de nulitate.

Sancțiunea nulității intervine ca urmare a nerespectării competenței de reglementare a autorităților administrației publice locale în această materie și pentru încălcarea normelor de tehnică legislativă consacrate prin art. 4 alin. (3), art. 80 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului, inclusiv actele autorităților administrației publice locale, se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă, și prin art. 81 alin. (2) din același act normativ, potrivit cărora reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior.

Una dintre condițiile de valabilitate a actelor administrative, inclusiv a celor cu caracter normativ, este reprezentată de respectarea principiului legalității care guvernează competența autorităților publice, ceea ce presupune emiterea actului administrativ doar în limitele și cu respectarea competenței stabilite prin Constituție, lege sau alte acte normative de nivel superior.

Astfel, ca o concluzie la cele învederate în cuprinsul Deciziei nr. 9/2015, instanța constată faptul că autoritățile publice locale nu pot reglementa sancțiuni complementare și nici proceduri de aplicare a măsurii tehnico-administrative de ridicare a autovehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă.

În privința aplicabilității Deciziei nr. 9/2015 a ÎCCJ în prezenta cauză instanța învederează faptul că prin Decizia nr. 10/2015 a ÎCCJ pronunțată tot în cadrului dezlegării unor chestiuni de drept s-a stabilit că „Dispozițiile art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești”.

Din cele învederate mai sus se constată faptul că atâta timp cât un act administrativ emis la nivel local încalcă norme de ordine publică, așa cum s-a reținut cu privire la hotărârile autorităților administrative publice locale prin care s-a instituit măsura complementară de ridicare, transport și depozitare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă, acesta este lovit de nulitate absolută, ocazie cu care nu se mai poate reține ca temei în vederea aplicării sancțiunii complementare, inclusiv în cadrul cauzelor aflate în curs de soluționare la momentul publicării Deciziei nr. 9/2015, decizie obligatorie conform art. 517 alin. 4 C.p.c.

F. de cele învederate mai sus, instanța constată că măsura complementară de ridicare, transport și depozitare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a fost dispusă de către agentul constatator fără a avea la bază un act normativ valabil, ocazie cu care, va admite în parte plângerea contravențională și va anula în parte procesul verbal de contravenție ., nr._/27.03.2015 emis de intimat cu privire la măsura complementară de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului.

Sub aspectul temeiniciei procesul verbal de contravenție raportat la sancțiunea principală aplicată, instanța constată că fapta contravențională este dovedită cu înregistrarea video de unde se poate observa că petentul a parcat autovehiculul pe o zonă inscripționată cu hașuri oblice, astfel că plângerea este respinsă în rest.

În urma anulării măsurii complementare de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului petentului, instanța constată că achitarea de către acesta a sumei de 500 lei reprezintă o plată nedatorată, ocazie cu care instanța va dispune intimatului . restituirea către petent a sumei de 500 lei achitată cu bonul fiscal nr._/27.03.2015.

În baza art. 453 C.p.c. și a faptului că intimații au căzut în pretenții, instanța va obliga intimații la plata către petent a sumei de 520 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial (f 40).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul S. I. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat R. I., cu sediul în S., ., .. S. în contradictoriu cu intimații S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S., cu sediul în S., .. 2, jud. S. și ., cu sediul în S., Calea Șurii M., nr. 16 A, jud. S..

Anulează în parte procesul verbal de contravenție ., nr._/27.03.2015 emis de intimat cu privire la măsura complementară de ridicare, transport și depozitare a autovehiculului.

Obligă intimatul . la restituirea către petent a sumei de 500 lei achitată cu bonul fiscal nr._/27.03.2015.

Obligă intimații la plata către petent a sumei de 520 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu cale de atac numai cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria S..

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2015.

Președinte Grefier

A. C. D. P. I. C.

Red. ACD - 13.11.2015

Teh. PIC - 18.11.2015

5EX. comunicat 3 ex

S. I.

S. P. DE POLIȚIE LOCALĂ AL MUNICIPIULUI S.

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5400/2015. Judecătoria SIBIU