Reziliere contract. Sentința nr. 2605/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2605/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 2605/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2605
Ședința publică din data de 07.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. R. - Judecător
GREFIER: G. N.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamantul I. I. C. în contradictoriu cu pârâții I. I. D. și I. M. D., având ca obiect reziliere contract.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.04.2015, când părțile prezente au pus concluzii care s-au consemnat prin încheierea de ședință din aceiași zi, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 396 alin. 1 C.pr.civ., a amânat pronunțarea pentru data de 30.04.2015 și apoi pentru astăzi, 07.05.2015, când a hotărât în aceeași componență următoarele:
INSTANȚA,
Constată că sub dosar nr._ s-a înregistrat pe rolul instanței acțiunea civilă formulată de reclamantul I. I. C., cu domiciliul în localitatea Râu Sadului, nr. 166, județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâții I. I. D. și I. M. D., cu domiciliul în Sibiu, . M., ., ., solicitându-se ca după îndeplinirea procedurii de citare și administrarea probelor utile cauzei, să se dispună:
1. rezilierea contractului de întreținere încheiat de către reclamant cu pârâții, autentificat sub nr. l10/05.02.2002 la BNP Tolciu M., cu restabilirea situației anterioare de carte funciară;
2. să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată, în suma ce va fi justificată până la închiderea dezbaterilor.
În motivarea în fapt a acțiunii se arată că, pârâtul este fiul reclamantului, și ca atare, pentru că reclamantul și soția acestuia aveau nevoie de un ajutor, au încheiat la data de 05.02.2002 un contract de întreținere. Prin acest contract de întreținere, reclamanții au transmis pârâților nuda proprietate, cu titlu de drept de întreținere, asupra imobilului apartament nr. 24, situat administrativ în municipiul Sibiu, ., . CF nr. 2782 Șelimbăr, nr. top. 1108/13/1/1/4. În schimbul nudei proprietăți, pârâții erau obligați să îi îngrijească pe reclamanți și să îi întrețină cu toate cele necesare traiului.
La data de 06.02.2011 numita I. Glarina, soția reclamantului I. I.-C., a decedat.
Reclamantul susține că pârâții nu și-au executat obligația de întreținere, nici în timpul vieții soției sale și nici după decesul acesteia.
Reclamantul este o persoană în vârstă și bolnavă, are nevoie de întreținere, însă speranțele din partea pârâților pentru respectarea clauzelor contractului de întreținere sunt deșarte. Mai mult, reclamantul este acela care își plătește utilitățile pentru apartamentul litigios și impozitul anual.
În drept, acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 1270, art. 1549 și art. 1554 din Noul C.civ., art. 447 C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților, proba testimonială cu martorii G. I., P. N., I. M..
Acțiunea civilă a fost timbrată de reclamant cu suma de 1.095 lei, conform chitanței atașată la dosar.
Pârâții I. I. D. și I. M. D. au formulat întâmpinare în termenul legal, prin care au solicitat:
- admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune referitor la
rezoluțiunea contractului de întreținere în ceea ce privește cota de 1/2 părți ce a aparținut defunctei I. Glariana;
- pe fondul cauzei, admiterea în parte a cererii de chemare în judecată în sensul
rezoluțiunii contractului numai în ceea ce privește cota parte de 1/2 ce aparține reclamantului I. I. C., motivat de prescripția dreptului material la acțiune referitor la rezoluțiunea contractului de întreținere în ceea ce privește cota de proprietate ce a aparținut defunctei I. Glariana și a necontestării temeiniciei acțiunii de către pârâți.
- compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea excepției prescripției dreptului material la acțiune referitor la rezoluțiunea contractului de întreținere în ceea ce privește cota din imobil ce a aparținut defunctei I. Glariana se arată că, dreptul de a solicita rezoluțiunea contractului de întreținere este un drept patrimonial, supus prescripției extinctive, astfel cum s-a exprimat unanim doctrina și practica judiciară veche și recentă. Succesorii întreținutului pot cere rezoluțiunea contractului de întreținere pentru neîndeplinirea obligațiilor față de întreținut în limita termenului de prescripție de trei ani.
Dreptul reclamantului la acțiune s-a născut la data decesului soției I. Glariana, respectiv la data de 06.02.2011, așa încât termenul de prescripție s-a împlinit la data de 06.02.2014, însă cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 12.03.2014, fiind depășit termenul de prescripție cu o lună și 6 zile.
Pe fondul cauzei, pârâții susțin că și-au îndeplinit obligațiile de întreținere față de reclamant și soția acestuia, în calitate de copii și nu în calitate de întreținători, dat fiind faptul că părinții erau sănătoși și relativ tineri, încât niciodată nu au urmărit ca întreținerea să fie prestată efectiv în fapt, adică zilnic, dat fiind caracterul alimentar al acesteia.
Nu a fost nevoie să-i întrețină pe aceștia, însă au avut grijă de ei atunci când au avut probleme de sănătate și s-au străduit să le ofere cele necesare traiului în limitele posibilităților lor și doar la cererea acestora.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martorii M. I. și soția acestuia.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a arătat că temeiul de drept al acțiunii, raportat la data încheierii contractului de întreținere, conform art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/ 2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, este reprezentat de dispozițiile Codului civil din anul 1864, art. 1020-1021, art. 969-970 și art.1058, în ceea ce privește rezoluțiunea.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune se arată că, acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere s-a formulat de către reclamant în calitate de creditor al întreținerii și nu în calitate de moștenitor. Doctrina, cât și jurisprudența majoritară, prevăd că dacă într-un contract de întreținere, cum este cel litigios, există o pluralitate de părți, obligația de întreținere este indivizibilă. D. consecință, neexecutarea față de unul dintre creditori determină rezoluțiunea întregului contract, iar nu pro parte, numai pentru cota-parte din bun ce a aparținut creditorului față de care obligația nu a fost executată.
La termenul de judecată din data de 17.10.2014 pârâții și-au precizat poziția procesuală în sensul că au solicitat respingerea în totalitate a acțiunii.
În probațiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți, proba cu interogatoriul luat reclamantului, proba cu interogatoriul luat pârâților, proba testimonială cu martorii G. I., I. M., P. I. (propuși de reclamant), M. I., M. M. și G. A. (propuși de pârâți).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 05.02.2002 reclamantul I. I. C. și soția acestuia I. GLARIANA, în calitate de transmițători și pârâții I. I. D. și soția I. M. D., în calitate de dobânditori, au încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 110/05.02.2002 de Biroul Notarului Public Tolciu M.. Obiectul contractului constă în transmiterea de către reclamant și soția acestuia cu titlu de drept întreținere, a dreptului de nudă proprietate asupra întregului apartament nr. 24 compus din 4 camere, dependințe, pivniță și părți indivize comune, situat administrativ în Sibiu, ., . și înscris în CF nr. 2782 Șelimbăr, nr. top 1108/13/1/1/4, în favoarea pârâților, transmițătorii păstrându-și dreptul de uzufruct viager pe durata vieții.
În schimbul dreptului de nudă proprietate asupra apartamentului identificat mai sus, pârâții aveau obligația să îi îngrijească pe reclamanți și să îi întrețină cu toate cele necesare traiului, după cum urmează: locuință corespunzătoare, hrană, încălzit, iluminat, spălat, curățenie, îngrijire cu medic și medicamente, spitalizare în caz de nevoie, iar la deces să îi înmormânteze pe cheltuiala lor și potrivit obiceiului locului.
Ulterior încheierii contractului de întreținere, respectiv la data de 06.02.2011, numita I. Glariana a decedat, iar la data de 12.03.2014 reclamantul a formulat prezenta acțiune civilă prin care solicită rezilierea contractului de întreținere motivat de neîndeplinirea de către pârâți a obligațiilor contractuale.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune referitor la rezoluțiunea contractului de întreținere pentru cota de 1/2 părți din imobil ce a aparținut defunctei I. GLARIANA, instanța reține următoarele:
Acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere pentru neexecutarea obligațiilor are caracter patrimonial, iar dreptul la acțiune se transmite moștenitorilor care îl pot exercita în cadrul termenului de prescripție. Caracterul personal al creanței de întreținere nu influențează caracterul patrimonial al acțiunii în rezoluțiune, ci doar o face netransmisibilă prin succesiune.
În cauza de față, reclamantul solicitând rezilierea întregului contract de întreținere după decesul soției și reclamând neexecutarea întreținerii și față de aceasta până la deces, nu poate susține că a introdus acțiunea exclusiv în nume propriu. La momentul încheierii contractului de întreținere fiecare dintre proprietarii apartamentului (reclamantul și soția acestuia) au transmis cota sa parte din nuda proprietate către pârâți, chiar dacă în contract nu au fost indicate în mod expres aceste cote părți, iar la decesul soției I. Glariana (data de 06.02.2011) dreptul de uzufruct al acesteia a încetat concomitent cu dobândirea de către pârâți a dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 părți din imobil ce a aparținut acesteia.
În aceste condiții în care unul dintre creditorii întreținerii a decedat, succesorii întreținutului (cum este și reclamantul în cauză) pot cere rezoluțiunea contractului de întreținere pentru neîndeplinirea obligațiilor față de întreținut în limita termenului de prescripție, termen care începe să curgă de la data decesului creditorului, având în vedere că acesta nu a introdus acțiunea în timpul vieții.
Totodată, este de precizat faptul că indivizibilitatea obligației de întreținere există doar atunci când ambii creditori sunt în viață și doar în această situație neexecutarea obligației față de unul dintre creditori dă dreptul la rezoluțiunea contractului în totalitate, ori la data introducerii prezentei acțiuni nu mai exista pluralitate de creditori și nici indivizibilitatea obligației de întreținere.
Față de aceste considerente, instanța reține că acțiunea formulată de reclamantul I. I. C. în ceea ce privește rezoluțiunea contractului de întreținere pentru cota de 1/2 părți din imobilul ce a făcut obiectul contractului de întreținere încheiat cu pârâții și care a aparținut defunctei I. Glariana, cotă ce nu a fost contestată de către reclamant, este supusă termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul Lege nr. 168/1957 care curge de la data decesului acesteia, acțiunea fiind înregistrată la instanță după împlinirea acestui termen, respectiv la data de 12.03.2014.
În consecință, excepția prescripției dreptului material la acțiune referitor la rezoluțiunea contractului de întreținere pentru cota de proprietate din imobil ce a aparținut defunctei I. Glariana, invocată de către pârâți, este întemeiată și va fi admisă.
În ceea ce privește executarea contractului de întreținere față de reclamantul I. I. C., instanța constată din probele administrate în cauză că pârâții I. I. D. și I. M. D., în calitate de debitori ai întreținerii, nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în contract.
Conform prevederilor contractuale și conținutului obligației de întreținere, pârâții trebuiau să presteze reclamantului întreținere zi de zi, nu cu caracter sporadic și întâmplător, chiar dacă acesta avea posibilitățile materiale pentru a se întreține singur.
Din probele testimoniale administrate în cauză rezultă, cu privire la perioada de după decesul soției sale, că reclamantul a fost nevoit să se întrețină singur, să-și asigure hrana, curățenia. Martorii audiați în cauză, inclusiv martorii propuși de către pârâți, au confirmat faptul că pârâtul mergea doar sporadic la locuința reclamantului din localitatea Râu Sadului și atunci pentru a-l ajuta la munca în gospodărie sau pentru a-i duce hrană pentru animale, că o singură dată l-a dus pe reclamant la spital.
Faptul că reclamantul avea nevoie de întreținere și îngrijire din partea pârâților rezultă în mod implicit din situația găsită la locuința acestuia în luna august 2013 de martora I. M., care arată în declarația dată că în locuința reclamantului era o mizerie de nedescris, dezordine, că acesta are nevoie de o persoană care să îi facă menajul, mâncare, mai ales că reclamantul locuiește împreună cu fratele său care este bolnav gradul I.
Este adevărat că din luna august 2013 reclamantul și-a angajat o persoană (pe martora I. M.) care merge săptămânal la domiciliul său pentru a-i face menajul, mâncare, atât pentru el, cât și pentru fratele său, moment de la care susțin pârâții că reclamantul a refuzat întreținerea lor, dar până la această dată nu a existat nici un motiv care să-i împiedice să presteze întreținerea față de reclamant.
Sub aspectul executării obligațiilor contractuale este de reținut și poziția pârâților care au susținut că și-au îndeplinit obligațiile contractuale în calitate de copii și nu de întreținători, precum și răspunsurile acestora la interogatoriu în care au recunoscut că au prestat întreținere reclamanților la nevoie, doar când au fost solicitați de către aceștia.
Față de toate aceste împrejurări, instanța constată că pârâții erau datori să presteze întreținerea chiar dacă reclamantul are venituri din care se poate întreține singur, potrivit principiului că debitorul este obligat la executare chiar și atunci când creditorul are mijloace de întreținere și starea sănătății i-ar permite efectuarea unor treburi gospodărești.
În concluzie, prestațiile n-au fost executate de către pârâți complet și la zi pe toată durata contractului și nu cum ar fi fost necesar, adică succesiv, ritmic și în natura lor specifică. Actele de executare au fost singulare și insuficiente și nu se poate reține că pârâții au prestat întreținere reclamantului în structura elementelor componente ale acesteia, nici până în luna august 2013 și cu atât mai puțin după această dată. Scopul urmărit prin încheierea unui asemenea contract presupune că îndeplinirea obligației de întreținere să fie permanentă, astfel că unele vizite și ajutoare sporadice nu reprezintă o executare a contractului, ceea ce justifică rezoluțiune contractului.
Apărarea pârâților în sensul că reclamantul nu și-a respectat obligația de a locui în apartamentul ce a făcut obiectul contractului de întreținere nu poate fi reținută de către instanță, pe de o parte având în vedere faptul că imediat după încheierea contractului transmițătorii s-au mutat în imobilul din Râu Sadului, astfel că pârâții au cunoscut această situație încă din anul 2002 și au acceptat-o, iar pe de altă parte nu au făcut nici un demers din care să rezulte că ar fi încercat să le asigure întreținere în imobilul apartament din mun. Sibiu, ., . aceștia ar fi refuzat întreținerea în acel loc.
Prin urmare, în temeiul art. 1020 - 1021 C.civ., acțiunea civilă formulată de reclamantul I. I. C. va fi admisă în parte și se va dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 110/05.02.2002 de Biroul Notarului Public Tolciu M. pentru cota de 1/2 părți din imobilul apartament nr. 24 situat în Sibiu, ., . CF nr. 2782 Șelimbăr, nr. top. 1108/13/1/1/4, ce aparține reclamantului, urmând a fi respinsă, ca fiind prescrisă, acțiunea cu privire la cota de 1/2 părți din imobil ce a aparținut defunctei I. Glariana.
Totodată, urmare a rezoluțiunii contractului de întreținere se impune revenirea la situația anterioară de carte funciară cu privire la cota de 1/2 din imobil, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților asupra cotei respective.
În temeiul art. 453 alin. 2 C.pr.civ., instanța va dispune compensarea cu privire la cheltuielile de judecată făcute de părți până la suma de 600 lei și vor fi obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 947,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rămase în urma compensării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune referitor la rezoluțiunea contractului de întreținere pentru cota de 1/2 părți din imobil ce a aparținut defunctei I. Glariana.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul I. I. C., cu domiciliul în Râu Sadului, nr. 166, județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâții I. I. D. și I. M. D., cu domiciliul în Sibiu, .. 20, ., ., cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat M. A., în Sibiu, .. 8, județul Sibiu și, în consecință:
Dispune rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat între părți și autentificat sub nr. 110/05.02.2002 de Biroul Notarului Public Tolciu M. pentru cota de 1/2 părți din imobilul apartament nr. 24 situat în Sibiu, ., . CF nr. 2782 Șelimbăr, nr. top. 1108/13/1/1/4, ce aparține reclamantului I. I. C..
Dispune revenirea la situația anterioară de carte funciară cu privire la cota de 1/2 din imobil în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților asupra cotei respective.
Respinge acțiunea cu privire la cota de 1/2 părți din imobil ce a aparținut defunctei I. Glariana, ca fiind prescrisă.
Compensează cheltuielile de judecată făcute de părți până la suma de 600 lei și obligă pârâții să plătească suma de 947,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamant.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. R. G. N.
Plecat în C.O
Semnează conf . art.426 al.4 NCPC
Grefier șef,
N. C.
Red. /tehnored. S.R. /29.06.2015
5 ex., 3 .>
Ef.3 ..07.2015
- I. I. C.,
- I. I. D.,
- I. M. D.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2628/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2615/2015. Judecătoria... → |
|---|
