Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 269/2016. Judecătoria SIBIU

Sentința nr. 269/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 22-01-2016 în dosarul nr. 269/2016

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIBIU

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIIVLĂ Nr. 269/2016

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2016

Instanța constituită din:

P.: I. A. D.

GREFIER: C. D.

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamant A. L. VITALAIRE ROMANIA SRL PRIN ADMINISTRATOR JEAN LUC CHARLET și pe pârât T. S., pârât T. V., având ca obiect cerere de valoare redusă.

Cauza a fost dezbătută în fond la data de 21.01.2016 încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 23.10.2015, sub nr. _, reclamanta . ROMANIA SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții T. S. și T. V. ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 250,52 lei reprezentând debit principal 221,13 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.08.2015 și penalități de întârziere în continuare în cuantum de 0,1 % pe zi calculate asupra debitului principal, de la data de 31.08.2015 și până la data plății integrale a debitului principal, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că între părți a intervenit Contractul de Închiriere nr.SB93/_, obiectul contractului constând în închirierea dreptului de folosință asupra dispozitivului medical specificat în anexa la contract începând cu data încheierii contractului. Pacientul, în calitate de locatar, are obligația de a achita contravaloarea accesoriilor vândute și, lunar, suma prevăzută la art.4.3 cu titlu de chirie. Potrivit dispozițiilor art.4.2 din Contractul de închiriere, pacientul poate beneficia de o chirie lunară subvenționată dacă este asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate și dacă predă către A. L. VitalAire România SRL decizia, in original, emisă pe numele său de Casa județeană de Asigurări de Sănătate unde figurează înregistrat ca asigurat. Deciziile C.A.S. prin care este suportată parte din chiria aferentă dispozitivului medical închiriat de pacient sunt emise pe perioadă determinată, de una, două sau trei luni. În anexa la decizia C.A.S. sunt specificate lunile pentru care chiria este suportată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. În acest context, pentru a beneficia de continuitate în subvenționarea chiriei lunare, pacientul trebuie să obțină de la C.A.S. și să predea, în original, societății reclamante noua decizie. În cazul în care nu predă societății reclamante o nouă decizie, după expirarea celei predate anterior, pacientul este obligat să achite chiria la valoarea întreagă (nesubvenționată) specificată în contract.

Conform art. 4.5 din Contractul de închiriere, chiria devine scadentă în prima zi a fiecărei luni de contract, iar pacientul are obligația de a achita contravaloarea acesteia în termen de 10 zile de la scadenta. Astfel, aceasta obligație a fost încălcată, in prezent facturile emise in perioada 27.02._13 fiind neachitate, in valoare de 250,52 lei.

Nerespectarea acestei clauze, 4.5, obligă pe pacientul la plata de dobândă penalizatoare (penalități de întârziere) de 0,10% din valoarea soldului restant, pentru fiecare zi de întârziere. Reclamanta a calculat penalități de întârziere în cuantum de 221,13 lei, începând cu data scadentei facturii celei mai vechi, respectiv 29.03.2013 si pana la data de 31.08.2015, data introducerii acțiunii. În ceea ce privește pe fideiusor, acesta a renunțat in mod expres la beneficiul de discuțiune și diviziune în cazul în care pârâtul nu plătește.

Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 1025-1032 Codul de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

În dovedirea acțiunii au fost depuse în copie: fișă penalități (f. 14), facturi fiscale (f. 15-20), Contractul de Închiriere nr.SB93/_ (f. 21-25), procesul-verbal de predare-primire din 25.02.2013 (f. 26-27), carte identitate (f. 28).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.1 OUG 80/2013.

Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii, arătând că la data de 07.06.2013 contractul a fost reziliat. Din actul de restituire rezultă că pacientul nu datorează nicio sumă. Reclamanta a constatat existența unui debit abia în octombrie 2014, fără să justifice modalitatea în care a fost stabilit.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

Pârâții au solicitat proba cu înscrisuri.

La dosarul cauzei au fost depuse în copie: act restituire dispozitiv (f. 35-36), carte identitate (f. 37, 38).

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii. Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În fapt, între reclamanta . ROMANIA SRL și pârâta T. S., în calitate de pacient și pârâtul T. V., în calitate de fideiusor, a fost încheiat Contractul de Închiriere nr. SB93/_ (f. 21-25) prin care reclamantul s-a obligat să acorde pacientului dreptul de folosință pentru echipamentul medical De Vilbis, în schimbul unui preț.

În temeiul relațiilor contractuale astfel stabilite, reclamanta a predat pârâtei echipamentul medical (f. 26), emițând facturile fiscale . nr. 706/27.02.2013 în cuantum de 219,52 lei reprezentând chirie dispozitiv 25.02._13, . nr. 885/20.03.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.03._13, . nr. 1168/16.04.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.04._13, . nr. 1455/17.05.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.05._13, precum și facturile fiscale . nr. 707/27.02.2013 în cuantum de 23 lei, . nr. 1543/24.05.2013 în cuantum de 5 leireprezentând prețul accesoriilor achiziționate (f. 9-16).

În drept, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este reglementată de art.1026-1033 Cod procedură civilă.

Pentru a fi aplicabilă procedura specială, legiuitorul instituie două criterii: a) valoarea maximă a cererii poate fi de 10.000 lei, menționându-se expres că nu se iau în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii (art. 1025 alin. 1 Cod procedură civilă); b) exceptarea materiilor prevăzute la alin. 2 (fiscală, vamală sau administrativă, precum și în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice) și respectiv alin. 3 (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitraj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

În consecință, instanța apreciază că procedura cererilor de valoare redusă este aplicabilă în speță, întrucât reclamanta a dedus judecății o cerere având ca obiect plata sumei de 250,52 lei.

În ceea ce privește aplicarea legii în timp, instanța reține dispozițiile art. 102 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Codului Civil, potrivit cărora contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. În speță, întrucât contractul dintre părți a fost încheiat la data de 25.02.2013, instanța va face aplicarea în cauză a dispozițiilor Codului Civil.

Astfel, potrivit art. 1270 alin. 1 C.Civ: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.

Conform art. 1350 alin. 1 C.Civ: „Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat”.

În plus, așa cum rezultă din art. 1548 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.

În ceea ce privește dispozițiile contractuale, instanța reține că la art. 4.2 din contract s-a prevăzut că prețul închirierii pentru Dispozitivul pentru administrare continuă cu oxigen este de 1 leu lunar și se aplică pentru pacientul care predă A. L. VITALAIRE decizia CAS valabilă, în original, împreună cu taloanele de decontare lunară anexate la decizie și care face dovada că venitul său lunar nu depășește 1000 lei.

Potrivit art. 4.3 din contract, pacientul care nu este asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat sau care are calitatea de asigurat dar nu deține sau nu predă A. L. VITALAIRE decizia CAS valabilă, în original, împreună cu taloanele de decontare lunară anexate la decizie, va achita o chirie lunară în cuantum de 220 lei (TVA inclus).De asemenea, potrivit art. 4.4, chiria cu valoare redusă prevăzută de art. 4.2 este valabilă pentru lunile prevăzute în deciziile CAS, pentru lunile nespecificate în deciziile CAS predate de pacient către A. L. VITALAIRE, chiria suportată de pacient este cea menționată la art. 4.3.

Conform art. 4.7 din contractul de închiriere, chiria devine scadentă în prima zi a fiecărei luni de contract.

De asemenea, art. 4.6 din contract prevede că prețul de vânzare al accesoriilor pentru Dispozitivul pentru administrare continuă cu oxigen este de: canulă nazală – 5 lei, furtun oxigen – 11 lei, conector furtun oxigen – 4 lei, umidificator – 8 lei. Prețurile includ TVA și se achită integral la data vânzării.

În ceea ce privește condițiile răspunderii civile contractuale, instanța reține că acestea sunt: a).existența unei neexecutări a obligației din partea pârâtului, b).un prejudiciu în patrimoniul reclamantului, c).raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu, și d).vinovăția pârâtului. Totodată se cere ca pârâtul să fi fost pus în întârziere sau să fie de drept în întârziere.

Făcând aplicarea dispozițiilor referitoare la răspunderea civilă contractuală la situația de fapt reținută, instanța constată că pretențiile reclamantei sunt întemeiate.

Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor sale, respectiv de predare a echipamentului închiriat (f. 26) și de asigurare a folosinței acestuia pentru care a emis facturile fiscale existente la dosarul cauzei.

În speță, Decizia nr. 13-3596 din 01.03.2013 emisă de CAS are o valabilitate de 90 de zile de la data emiterii, fiind valabilă pentru lunile martie, aprilie, mai, perioadă pentru care pacienta datorează o chirie în cuantum de 1 leu lunar, potrivit art. 4.2 din contract și pentru care au fost emise facturile . nr. 885/20.03.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.03._13, . nr. 1168/16.04.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.04._13, . nr. 1455/17.05.2013 în cuantum de 1 leureprezentând chirie dispozitiv 25.05._13.

În ceea ce privește chiria aferentă lunii februarie, instanța reține că pentru luna respectivă nu s-a făcut dovada depunerii deciziei CAS valabilă, în original, împreună cu taloanele de decontare lunară anexate la decizie către A. L. VITALAIRE, motiv pentru care pârâta datorează chiria prevăzută de art. 4.3 din contract și pentru care a emis factura . nr. 706/27.02.2013 în cuantum de 219,52 lei reprezentând chirie dispozitiv 25.02._13.

De asemenea, reclamanta a vândut pârâtei accesorii pentru Dispozitivul pentru administrare continuă cu oxigen este potrivit facturilor fiscale . nr. 707/27.02.2013 și . nr. 1543/24.05.2013, în cuantum total de 28 lei.

Odată dovedită existența obligației de plată, pârâtei îi revine sarcina probei privind executarea acestei obligații. Raportat la obligația contractuală asumată, pârâta are totodată posibilitatea de a invoca și dovedi existența unei cauze exoneratoare de răspundere, dintre cele limitativ prevăzute de lege (caz fortuit, forță majoră sau culpa reclamantei).

Având în vedere că pârâta nu a înțeles să-și execute obligația de a plăti suma de250,52 lei, o asemenea conduită are valoarea unei neexecutări a contractului care cauzează reclamantului un prejudiciu patrimonial.

În continuare, instanța reține că pentru a se da naștere dreptului creditorului de a pretinde despăgubiri de la debitor este necesar să fie îndeplinită o condiție, și anume neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare să-i fie imputabilă, deci debitorul să fi avut o vină atunci când nu și-a îndeplinit obligația asumată. Cât privește vinovăția pârâtei, aceasta este prezumată, iar pârâta nu a făcut dovada unei cauze străine care să nu-i poată fi imputată și astfel vinovăția sa să fie înlăturată.

În plus, potrivit dispozițiilor art. 1523 alin. 1 C.Civ., „Debitorul se află de drept în întârziere atunci când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect”.

Or, potrivit art. 4.8 pacientul este de drept în întârziere cu privire la obligația de plată la expirarea termenului de plată.

Pentru aceste motive, instanța apreciază că pârâta datorează reclamantei suma de 250,52 lei reprezentând contravaloare chirie și preț accesorii.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, potrivit art. 1530 C. Civ. „creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației. Evaluarea daunelor-interese poate fi legală, judiciară sau convențională”.

Potrivit art. 1531 alin. 1 C. Civ.: „Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării”.

Totodată, potrivit art. 1535 alin. 1 C. Civ.: „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic”.

Conform art. 1516 al. (1) C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.

În ceea ce privește dispozițiile contractuale, instanța reține că potrivind art. 4.7 din contract chiria devine scadentă în prima zi a fiecărei luni de contract, iar pacientul are obligația de a achita contravaloarea acesteia în termen de 10 zile de la scadență. De asemenea, potrivit art. 4.8 Pentru depășirea termenului de plata. Pacientul este obligat la plata unei penalități de 0.1% pentru fiecare zi de întârziere calculate la soldul restant. Cuantumul penalităților de întârziere poate depăși cuantumul soldului restant.

Având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, față de împrejurarea neplății la scadență a debitului principal, creditoarea are dreptul la daune moratorii în cuantumul convenit de părți fără să facă dovada vreunui prejudiciu. În consecință, creditoarea este îndrituită a obține penalități de întârziere în cuantum de 221,13 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.08.2015 și penalități de întârziere în continuare în cuantum de 0,1 % pe zi calculate asupra debitului principal, de la data de 31.08.2015 și până la data plății integrale a debitului principal.

În ceea ce privește cererea de obligare în solidar a fideiusorului, instanța reține că potrivit art. 2280 C. Civ. fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută.

Deși potrivit regulii generale stabilite la art. 2293 C. Civ. fideiusorul nu este ținut să îndeplinească obligația debitorului decât dacă acesta nu o execută, atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuțiune și de diviziune (art. 2300 C. Civ.).

Instanța reține că pârâtul T. V., în calitate de fideiusor, participat la încheierea Contractului de Închiriere nr. SB93/_ .

Potrivit art. 11.1 din contract fideiusiunea constituită este solidară în sensul dispozițiilor art. 2300 C. Civ., potrivit art. 11. 5 din contract acesta renunțând la beneficiul de discuțiune și diviziune în cazul în care pârâtul nu plătește.

Pentru aceste motive, instanța va admite cererea și va obliga pârâții în solidar la plata sumei de 250,52 lei reprezentând debit principal, 221,13 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.08.2015 și penalități de întârziere în continuare în cuantum de 0,1 % pe zi calculate asupra debitului principal, de la data de 31.08.2015 și până la data plății integrale a debitului principal.

În aplicarea art.1033 C.p.civ., reținând culpa procesuală a pârâților și la solicitarea reclamantei, instanța va obliga pârâții în solidar către reclamantă la plata sumei de 174 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f. 8) și onorariu avocațial în cuantum de 124 lei (f. 13).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta . ROMANIA SRL, cu sediul în Iași, ..42, .. Iași în contradictoriu cu pârâții T. S. și T. V. ambii cu domiciliul în Sibiu, ., jud. Sibiu.

Obligă pârâții în solidar la plata sumei de 250,52 lei reprezentând debit principal, 221,13 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.08.2015 și penalități de întârziere în continuare în cuantum de 0,1 % pe zi calculate asupra debitului principal, de la data de 31.08.2015 și până la data plății integrale a debitului principal.

Obligă pârâții în solidar la plata sumei de 174 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Sibiu.

Executorie de drept.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2016.

P. GREFIER

I. A. D. C. D.

Red. D. – 22.02.2016

Teh. CD – 22.02.2016

4EX. .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 269/2016. Judecătoria SIBIU