Plângere contravenţională. Sentința nr. 1420/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA

Sentința nr. 1420/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 1420/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1420/2015

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. P.

Grefier A. S.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. A. și pe intimatul I.P.J. M. PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . N R._/13.09.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul prin avocat M. O. M., lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

În temeiul art. 131 al. 1 C.pr.civ., instanța verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze plângerea, conform art. 32 al. 1 din OG 2/2001.

În temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C., instanța încuviințează petent proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu înregistrare video.

Instanța procedează la vizionarea imaginilor video-radar, în care se observă că la minutul 18:51:46 a fost înregistrată o viteză de 76 km/h, autovehiculul făcând manevra de depășire pe trecerea de pietoni, în condițiile în care s-a angajat mai devreme în depășire.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.pr.civ. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Apărătorul petentului solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de constatare a contravenției, iar în cazul în care instanța apreciază că pericolul social este unul redus, solicită schimbarea sancțiunii contravenționale din amendă în avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere.

În temeiul art. 394 C.pr.civ., instanța declară închise dezbaterile pe fondul cauzei și reține cauza spre soluționare, urmând ca părțile să ia cunoștință de soluția pronunțată prin intermediul grefei instanței.

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată la data de 14 septembrie 2015 pe rolul instanței sub Dosar nr._, petentul C. A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M., a solicitat anularea procesului verbal . nr._/13.09.2015 ca fiind neîntemeiat și nefundat, iar în subsidiar, în măsura în care instanța va aprecia că fapta prezintă un pericol social redus, schimbarea sancțiunii contravenționale din amendă în avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere.

În motivarea plângerii petentul a arătat că, în data de 13.09.2015, la ora 1851, se deplasa cu autoturismul proprietate personală, cu nr. de înmatriculare_, în localitatea Chendu, ., în sensul de mers Sighișoara- Târgu M..

În fața sa rula un autoturism cu viteză foarte mică (sub 20km/h), care tracta un autoturism defect. A intrat în depășirea celor două autoturisme, în limita vitezei legale și înainte de o trecere de pietoni a revenit pe sensul său de mers.

Petentul arată că a fost oprit de un echipaj de poliție pentru depășirea limitei de viteză legală și încălcarea trecerii de pietoni în timpul depășirii.

Petentul mai arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor contravenționale reținute în sarcina sa.

În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 15, art. 16, art. 17 din OG 2/2001.

Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, dovada fiind făcută cu chitanța BI_ (f . 2 din dosar).

La cerere au fost anexate: împuternicire avocațială, comunicarea din 13.09.2015, copia procesului verbal de contravenție contestat, copia cărții de identitate a petentului.

La data de 29 septembrie 2015, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Intimatul a arătată că procesul verbal de contravenție . nr._/13.09.2015, fiind întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie, ori petentul nu a propus niciun mijloc de probă care să dovedească o situație contrară celei reținute în procesul verbal.

Intimatul susține că, conform art. 249 C.p.c., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o și dovedească, iar petentul nu a dovedit faptul că la data și ora menționată în procesul verbal nu a săvârșit contravenția pentru care a fost legal și temeinic sancționat. Susținerile sale în apărare nu sunt de natură să atragă anularea procesului verbal. Simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborate și cu alte mijloace de probă nu este de natură a atrage anularea procesului verbal.

Totodată, intimatul mai arată că, în conformitate cu prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolută, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v Franta, Hotărârea nr. 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraph 113, 23 iulie 2002).

De asemenea, în analiza principiului proporționalității, dispozițiile Ordonanței 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Intimatul arată că procesul verbal în sine reprezintă o probă în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia sarcina să răstoarne acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 16 și art. 17 din OG 2/2001; art. 249 C.pr.civ.; OUG 195/2002.

A fost depus material probator care cuprinde: originalul și copia procesului verbal de constatare a contravenției; raportul agentului constatator; imagini video stocate pe suport magnetic tip CD (1735- SR, 2 exemplare) reprezentând înregistrarea video –radar; atestat operator radar; cazierul auto; buletinul de verificare metrologică nr. BBSC- 02.01-1043 pentru aparatul radar . 300; adresa Direcției de logistică cu nr._ din 09.07.2014, înregistrată la Serviciul Rutier cu nr. 215.800 din data de 17.07.2014; certificat aprobare Biroul Român de Metrologie Legală.

În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu înregistrare video.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 13.09.2015 al I.P.J. M.- Serviciul Rutier M., petentul C. A. a fost sancționat contravențional cu amendă de 420+420= 840/8 puncte amendă și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autoturismul pe o perioadă de 30 de zile pentru contravenția prevăzută de art. 121 al. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 a. 2 din OUG 195/2002 rep. constând în aceea că la data de 13.09.2015 ora 1851 în localitatea Chendu din jud.M., a condus autoturismul Saab cu nr. de înmatriculare_ pe DN13 E60 a fost înregistrat cu viteza de 76 km/h cu aparatul radar tip Autovision . 300 hardul ID nr._, pe un sector unde limita de viteză era 50km/h, și pentru contravenția prevăzută de art. 120 al. 1 lit. e din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 al. 3 lit. e din OUG 195/2002 rep. constând în aceea că a depășit o coloană în mers de autovehicule care circulau regulamentar pe marcajul trecerii de pietoni care este și semnalizată corespunzător.

Petentul a semnat procesul verbal și a precizat la obiecțiuni „depășirea a fost până în trecerea de pietoni și am efectuat depășirea la linia întreruptă a unei mașini tractate”.

Conform art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Verificând procesul verbal din punct de vedere al legalității, instanța reține că acesta cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, neexistând cauze de nulitate absolută a procesului verbal ce ar putea fi invocate din oficiu.

Orice alte omisiuni ale procesului verbal de contravenție, altele decât cele prevăzute de art. 17 ar putea constitui motive de nulitate relativă a procesului verbal de contravenție și care pot fi invocate numai în măsura în care s-a pricinuit petentului o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului în cauză.

Petentul nu a invocat în cauza dedusă judecății nulitatea relativă a procesului verbal.

Relativ la îndeplinirea condițiilor de fond, instanța reține că, prin art. 120 al. 1 lit. e) din HG nr. 1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, se interzice depășirea vehiculelor pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje.

De asemenea, prin art. 121 al. 1 din același Regulament, legiuitorul a prevăzut obligația conducătorilor de vehicule de a respecta viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.

Potrivit art. 100 al. 3 lit. e) din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile săvârșirea de către conducătorul de autoturism a faptei de nerespectare a regulilor privind depășirea, iar potrivit art. 100 al. 2 din același act normativ amenda contravențională prevăzută la alin. (1) se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).

( 3 puncte penalizatoare pentru săvârșirea următoarelor fapte :…2) depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic…)

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, conform art. 100 al. 3 lit.e) nerespectarea regulilor privind depășirea.

Instanța constată că, față de descrierea faptelor făcută de agentul constatator, acestea au fost corect încadrate din punct de vedere juridic, iar sancțiunile principale și cea complementară aplicate petentului sunt legale, prin raportare la limitele prevăzute de lege.

Constatarea faptelor a fost făcută în mod direct de polițistul rutier și cu ajutorul mijloacelor tehnice, respectiv aparatul radar Autovision ROM 300.

În interpretarea dreptului intern și prin prisma practicii europene, în cazul contravențiilor constatate prin mijloace tehnice, prezumția de veridicitate a procesului verbal nu poate opera decât în măsura în care constatarea directă a agentului constatator este confirmată de probă pe care s-a bazat în momentul constatării contravenției și aplicării sancțiunii și aceasta pentru că procesul verbal nu face proba prin el însuși cu privire la săvârșirea contravenției cu privire la împrejurări care nu pot fi percepute prin propriile simțuri.

În vederea probării vinovăției contravenientului, se impune, astfel, ca intimatul să facă dovada celor consemnate în cuprinsul procesului verbal .

În cauza dedusă judecății s-a încuviințat și administrat proba cu înregistrarea video depusă de intimat ca mijloc de probă.

Faptul că petentul a efectuat manevra de depășire neregulamentar și a depășit viteza maximă admisă pe porțiunea de drum pe care a fost surprins este probat cu înregistrarea cu aparatul radar tip Autovision ROM 300 omologat și verificat metrologic (f. 21-22 din dosar ), utilizat de operator atestat C. F. (f. 20), aparat care a indicat în mod clar manevra de depășire neregulamentară efectuată de petent și viteza cu care a circulat de 76 km/h, autoturismul fiind pus în mod cert în evidență, ca și marcajul porțiunii de drum menționat în procesul verbal (f. 17, 18, din dosar).

De altfel, petentul a contestat manevra efectuată și viteza cu care a circulat, afirmând că nu a depășit limita de viteză legală, iar manevra de depășire a fost făcută înainte de trecerea de pietoni, fără însă a proba contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare.

Intimatul și-a îndeplinit sarcina probei, astfel că procesul verbal este temeinic și legal.

În ce privește sancțiunile aplicate, atât cele principale, cât și cea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe timp de 30 zile, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 21 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

În concret faptele săvârșite de petent constituie abateri grave la regimul circulației rutiere, prin manevra neregulamentară de depășire și viteza relativ mare cu care a circulat, punând în pericol siguranța circulației a celorlalți participanți la traficul rutier.

În calitate de conducător auto, petentul a neglijat mai multe reguli de circulație în același timp pe o arteră intens circulată, fiind un drum european și în interiorul localității, porțiune de drum unde pot apărarea obstacole care nu pot fi evitate, raportat la conformația drumului și viteza de deplasare a petentului cu 76 km/h.

Așa fiind, instanța apreciază că se impune menținerea sancțiunilor aplicate, atât cele principale – amenzi contravenționale, care asigură aducerea la îndeplinire a componentei represive prin restricția financiară, cât și cea complementară a suspendării dreptului de a conduce un autoturism pe drumurile publice pe o perioadă determinată de 30 zile, aducându-se la îndeplinire componenta preventivă a sancțiunii, restricția dreptului de a conduce un autovehicul pe o perioadă determinată având ca impact asupra contravenienților disciplinarea lor, dar și dezvoltarea unui sentiment de responsabilitate și respect în desfășurarea unei activități cum este cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, pe care legiuitorul a reglementat-o, dată fiind importanța valorilor sociale ce trebuie apărate.

În consecință, pentru motivele de fapt și de drept arătate și în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va respinge plângerea și va menține procesul verbal ca fiind temeinic și legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea petentului C. A., domiciliat în București, .. 31, ., având CNP_, formulată în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul în Târgu M., .. 16, jud. M., pentru anularea Procesului verbal de contravenție . nr._/13.09.2015 al Serviciului Rutier M. din cadrul I. M..

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 24.11.2015.

Președinte,

C. P.

Grefier,

A. S.

Red. C.P. /tehnored. A.S.

5 ex/14.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1420/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA