Pretenţii. Sentința nr. 495/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 495/2015 pronunțată de Judecătoria SIGHIŞOARA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 495/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 495
Ședința publică din 5 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Grefier L. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul T. M. C., pe pârâtul A. N. și pârâta . reprezentant legal, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată faptul că, prin întâmpinare pârâta . a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sighișoara.
Instanța, având în vedere excepția invocată de pârâta ., prin întâmpinarea depusă la 18 martie 2015, va reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele;
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._, la data de 10.02.2015, reclamantul T. M. C., a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții A. N. și ., ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 1.400 lei/lunar, începând cu data introducerii acțiunii și până la încetarea condițiilor, respectiv până la angajarea într-un post echivalent celui din care a fost pensionat reclaamtul, reprezentând diferența dintre veniturile realizate în ultimele luni în care a lucrat și valoarea de 707 lei, stabilită prin Decizia nr._ din 30.09.2014, privind acordarea pensiei de invaliditate, suma de 100.000 euro, sau echivanetul în lei la data introducerii acțiunii, pentru daunele morale survenite ca urmare a suferințelor fizice și psihice pe care le-a îndurat, cu cheltuieli de judecată.
În fapt se arată că, la data de 14.05.2010 reclamantul împreună cu fiica sa T. D.-M. au fost victimele unui accident de circulație comis din culpa inculpatului A. N., în urma căruia fiica reclamantului a fost grav accidentată, fiind și în prezent în grad de handicap sever și având nevoie de însoțitor permanent, că P. de pe lângă Judecătoria Sighișoara l-a trimis în judecată pe inculpat în dosarul nr._ al Judecătoriei Sighișoara, dosar soluționat definitiv prin Decizia penală a Curții de Apel Tg.-M. nr.712/R/19 decembrie 2013, că decizia menționată se referă numai la partea vătămată T. D.-M..
Reclamantul a mai arătat în motivarea acțiunii, a se constata întemeiate pretențiile formulate, întrucât starea actuală a sănătății acestuia se datorează exclusiv accidentului produs de către inculpatul A. N., la data de 14.05.2010, că nu mai este apt de muncă, fiind pensionat pentru invaliditate.
În ce privește daunele materiale reclamantul a arătat că până la data producerii accidentului nu a avut probleme de sănătate, însă după accident a început să aibă mari suferințe la nivel cervical, lombar, dureri în urma cărora a fost obligat la tratamente, operații, fiind frecvent în concediu medical, culminând cu pensionarea sa prin Decizia medicală asupra capacității de muncă 2905/11.07.2014 -, între accident și afecțiunile de care suferă, respectiv pensionarea sa, existând o strânsă legătură.
A mai arătat că anterior accidentului avea un salariu de 2100 lei, iar pensia de invaliditate este de doar 707 lei, rezultând o diferență de 1400 lei lunar.
Referitor la daunele morale s-a arătat că suma pretinsă de 100.000 euro este modică, raportat la suferințele fizice și psihice suferite, că a avut zile și nopți neliniștite, a trebuit să își întrerupă serviciul pentru că nu avea resurse financiare, că tot acest calvar a durat aproape 4 ani până când s-a hotărât pensionarea sa, că înainte de accident putea lucra și în grădina părinților la țară, cu un tractor, în prezent nemaiputând executa această muncă.
La data producerii accidentului, arată reclamantul, era asigurat la ..
Cu referire la momentul introducerii acțiunii, față de momentul pensionării, apreciază că acțiunea este în termen.
Au fost anexate: împuternicire avocațială, decizia medicală asupra capacității de muncă, Decizia de pensionare, acte medicale, dosarul de cercetare a accidentului de muncă, acte din Dosarul penal nr._, Decizia penală nr.712/R/2013, copia cărții de muncă, cererea de constituire de parte civilă în Dosarul penal_ .
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.18,27 C.p.c., 1391 C.civ., art.50 din L.nr.136/1995.
P. întâmpinare pârâta ., a invocat excepțiile necompetenței materiale a Judecătorie Sighișoara, excepția netimbrării acțiunii, a prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a arătat pârâta că obiectul cererii este de 100.000 euro și o rentă de 1400 lei lunar, iar conform art.94 pct.1 lit.j Noul Cod de procedură civilă, Judecătoria judecă cererile evaluabile în bani de până la 200.000 lei, iar dispozițiile art.95 pct.1 prevăd competența Tribunalului în primă instanță cu privire la cererile care nu sunt date în competența altor instanțe, ori în cauză raportat la obiectul acțiunii competența aparține tribunalului.
În ce privește excepția netimbrării, s-a arătat de către pârâtă că în speță nu operează scutirea reclamantului de la plata taxei judiciare de timbru, întrucât în dosarul penal pretențiile reclamantului i-au fost respinse prin Decizia penală nr.712/R/19.12.2013 a Curții de Apel Tg.-M..
În ce privește prescripția dreptului material la acțiune, arată asigurătorul, accidentul a avut loc la 14.05.2010, iar conform art.3 al.2 din D.167/1958, termenul de prescripție este de 2 ani și curge de la data producerii riscului asigurat, astfel că, termenul de 2 ani s-a împlinit.
Chiar în situația în care s-ar aprecia că nu este aplicabil termenul de prescripție de 2 ani, ci termenul general de prescripție de 3 ani, și în acest caz dreptul la acțiune este prescris și în condițiile în care despăgubirile civile urmează a se stabili în temeiul art.43 și 49 din Legea 136/1995 în forma în vigoare la 14.05.2010, considerându-se că nașterea dreptului la acțiune al reclamantului a avut loc la data producerii evenimentului rutier, acțiunea penală neavând efect întreruptiv al cursului prescripției.
În ce privește fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii arătând că despăgubirile solicitate sunt nejustificate, fiind formulate la 4 ani după producerea accidentului.
Pârâtul A. N. nu a formulat întâmpinare.
P. răspunsul la întâmpinare reclamantul T. M.-C. în ce privește excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sighișoara, a solicitat admiterea ei și trimiterea dosarului la Tribunalul Specializat M..
În privința excepției netimbrării, reclamantul a arătat că Decizia penală nr.712/R/19.12.2013 a Curții de Apel M. s-a menționat că atât el cât și soția sa au deschisă calea unei acțiuni în fața instanței civile și că potrivit art.29 al.1 lit.i) din OUG 80/2013 cauzele penale, inclusiv dispozițiile civile pentru prejudicii materiale și morale decurgând din acestea, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, atât la fond, cât și în căile de atac, motiv pentru care excepția este neîntemeiată.
Cu privire la prescripția dreptului material la acțiune, reclamantul arată că pretențiile sale decurg dintr-o cauză penală și nu dintr-un raport juridic de asigurări, iar faptul că a chemat în judecată asiguratorul se datorează asigurării pe care autorul accidentului o avea la data producerii lui.
Relativ la temeinicia acțiunii, reclamantul a arătat că până la data accidentului nu a avut probleme de sănătate, în special la coloana cervicală, aceste probleme apărând după accident, că a făcut tratamente nenumărate, actele medicale depuse la dosarul cauzei, dovedind cu prisosință legătura dintre accident și pensionarea sa pentru incapacitate de muncă.
Instanța în conformitate cu art. 248 Cod de procedură civilă,raportat și la art.130, 131, 132 Cod procedură civilă, va trebui să se pronunțe cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale constatând că este întemeiată.
Potrivit art. 94 al.1 pct.1 lit.j) Cod procedură civilă judecătoriile judecă în primă instanță:” j) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști”.
Obiectul cauzei deduse judecății îl constituie pretenții în sumă de 100.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, la care se adaugă o rentă lunară de 1400 lei.
Așadar, valoarea pretențiilor este de peste 200.000 lei, competența materială de soluționare a cauzei revenindu-i Tribunalului M..
În consecință, instanța în temeiul art.132 Cod procedură civilă constată că nu este competentă material pentru soluționarea cererii, va declina în favoarea Tribunalului M., unde se va trimite dosarul de îndată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sighișoara invocată de pârâta . și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii având ca obiect pretenții formulată de reclamantul T. M. C. în contradictoriu cu pârâții A. N. și . favoarea Tribunalului M..
Hotărârea nu este supusă căilor de atac.
Pronunțată în ședință publică azi 5 mai 2015.
Președinte, C. P. | ||
Grefier, L. I. |
Red.P.C.tehnored..L.I.
3ex./13 mai 2015
| ← Cereri. Sentința nr. 501/2015. Judecătoria SIGHIŞOARA | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
