Plângere contravenţională. Sentința nr. 1088/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1088/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 1088/2015
DOSAR NR._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
SENTINȚA CIVILĂ NR.1088
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. S.
GREFIER – D. M.
Se află pe rolul instanței judecarea cererii formulată de petentul T. C., în contradictoriu cu intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat B. A., pentru petent, lipsind părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care
Instanța, în temeiul art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Avocat B. A., pentru petent, având cuvântul, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție întrucât viteza cu care a fost înregistrat autoturismul condus de către petent se încadrează în marja de eroare prev. de NML 021-05 pct. 3 lit. b, totodată autoturismul condus de către petent avea luminile de întâlnire aprinse iar petentul nu a circulat prin loc nepermis.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 10.06.2015, sub nr._, petentul T. C. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 02.06.2015 emis de I. M., solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1072,5lei, reprezentând 11 puncte amendă și 2 puncte penalizare și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile și restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii petentul a susținut că la 02.06.2015, în jurul orei 15,25 a fost oprit de un echipaj de politie pe DN 6 Tâmna, si i-a fost întocmit procesul-verbal . nr._, prin care a fost sancționat contravențional cu suma de 877,5 lei reprezentând 9 puncte amendă, suma de 195 lei reprezentând 2 puncte amendă și avertisment - 2 puncte penalizare, pe motivul că ar fi condus autoturismul marca Peugeot 806, cu numărul de înmatriculare AT096ZN în localitatea Tâmna, cu viteza de 104 km/h, depășind cu 54 km/h viteza pe sectorul de drum. De asemenea, s-a mai reținut în sarcina sa că ar fi traversat prin loc nepermis și ar fi circulat cu autoturismul fără a folosi luminile de întâlnire pe timpul zilei pe un drum național european.
Precizează că cele menționate în procesul-verbal nu corespund în nici un fel realității, fiind oprit de echipajul de politie în afara localității Tâmna, așa cum se poate observa, că agentul constatator nu a înscris în cuprinsul procesului-verbal kilometrul la care ar fi condus autoturismul cu viteza de 104 km/h, pentru a se putea stabili dacă a circulat cu această viteză în localitate sau în afara localității. A mai precizat că nu a traversat prin loc nepermis și nu a circulat cu luminile de întâlnire aprinse.
Petentul a considerat că viteza înregistrată, respectiv 104 km/h se afla în marja de eroare a aparatului radar stipulată în actul normativ NML 021-05 pct.3.1.1. lit. b) și c), dacă înregistrarea s-a făcut în regim de staționare atunci marja de eroare este de 3%, dacă înregistrarea s-a făcut în regim de mișcare marja de eroare este de 4% . Deci, rezulta clar că viteza legală nu a fost depășita cu peste 50 km/h, din moment ce se afla în afara localității, faptă ce ar impune suspendarea permisului, ci această viteza este mai mica, tocmai datorita erorii aparatului recunoscută de legiuitor.
Mai mult decât atât punctul 3.1.2. din N.M.L 021-05 litera e) susține în mod expres ca "valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile tolerate specificate la pct. 3.1.1, la funcționarea cinemometrelor sub acțiunea factorilor de influență.
Punctul 3.3.2 din aceleași norme precizează clar ca "logica procesului de măsurare al cinemometrului trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în cazurile în care cinemometrul este utilizat pe măsurare manuală), precum și în cazurile de încrucișări sau depășiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinemometrului, sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat", iar conform punctului 3.3.3 « Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcție, care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror viteză este măsurată. Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual și/sau automat. Discriminatorul de direcție împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcție, cinemometrul) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată și în cazul în care acesta nu se află singur în "faza de măsurare a cinemometrului. Dacă acest lucru nu este posibil, cinemometrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai mult» «autovehicule cu viteze diferite traversează simultan fasciculul de radiație.
Având în vedere motivele invocate mai sus, petentul a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1072,5 lei, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 90 zile și restituirea permisului de conducere.
În dovedirea plângerii înțelege să se folosească de proba cu acte și declarația martorei C. B. Ionuță.
Depune în copie cartea de identitate și procesul verbal de contravenție . nr._ din 02.06.2015 emis de I. M..
În drept, își întemeiază plângerea pe OG 2/2001.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă timbru de 20 lei, conform chitanței de plată Nr.Ord.96/03.06.2015.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 02.06.2015 de I. M., petentul T. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, republicată, cu amendă de 195 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108a lin 1 lit. a pct. 7 din OUG nr. 195/2002R si cu sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 99 alin 1 pct. 3 din OUG 195/2002R întrucât la data de 02.06.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare AT 096 ZN pe DN 6 în localitatea Tîmna, cu o viteză de 104 km/h, nu a folosit luminile de întâlnire si a traversat prin loc nepermis.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ și la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
În urma analizării procesului-verbal de constatare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Fapta contravențională pentru care petentul a fost sancționat este prevăzută de art. 108 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, potrivit căruia constituie contravenție ,,depășirea cu 41 - 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic” și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a 6 puncte de penalizare.
De asemenea, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2001 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare.
Conform art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Instanța mai retine ca cerințele metrologice si tehnice ale utilizării cinemometrelor folosite de politia româna la stabilirea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice sunt stabilite prin Norma de metrologie legala NML-021-05 din 23.11.2005 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 102 bis din 7.12.2005.
Înregistrarea depusă la dosarul cauzei de intimat respectă cerințele prevăzute de art. 3.5.1 din NML-021-05 din 23.11.2005, respectiv cuprinde data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului, în care este pus clar în evidență nr. de înmatriculare, iar cinemometrul tip R. Autovision . 116, fabricație TSS Anglia este certificat și măsoară în regim staționar și în deplasare si este verificat metrologic fiind în termenul de valabilitate așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. BBSC-02.01.1263/15.04.2015.
Totodată, din atestatul de operator radar calificat înaintat de către intimat la dosarul cauzei, rezultă că agentul M. C. este atestat să folosească si să exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului rutier si măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor.
Înregistrarea de pe CD și înscrisurile depuse de intimată la dosar constituie probe relevante și suficiente care vin să confirme procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 02.06.2015 de I. M..
Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține fără niciun dubiu ca la data de 02.06.2015, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare AT 096 ZN, pe DN 6 în localitatea Tîmna, cu o viteză de 104 km/h.
Instanța nu poate reține apărarea petentului referitoare la eroarea tolerată de care ar fi trebuit să țină cont agentul constatator la aplicarea sancțiunii pentru următoarele motive:
Eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei la care face referire petentul este reglementată de Ordinul 301 din 23.11.2005 prin care s-a aprobat norma de metrologie legală LML 021-05 al cărei domeniu de aplicare stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate la măsurarea vitezei de circulație autovehiculelor pe drumurile publice, în scopul aplicării prevederilor legislației rutiere. Scopul acestei reglementări este acela ca aparatele de măsură să poată fi introduse pe piață și puse în funcțiune, eroarea de toleranță conform pragurilor legale având relevanță doar pentru ca aparatele să poată fi avizate/autorizate. Viteza ce se ia în calcul la stabilirea faptei contravenționale prevăzute de art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, este cea constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în speță fiind viteza de 104 km/h așa cum a fost înregistrată de aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurarea vitezei, aparat verificat metrologic.
De asemenea, se au în vedere și dispozițiile art. 102 alin 3 lit. e din OUG nr.195/2002 coroborat cu art. 181 alin. 1 din HG 1391/2006, în conformitate cu care agentul constatator va încheia procesul verbal de contravenție pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
De altfel, în acest sens este și punctul de vedere al Biroului Român de Metrologie Legală, potrivit căruia cerințele cuprinse în NML 021-05, printre care și erorile tolerate nu se aplică la funcționarea propriu zisă a cinemometrelor ci doar pentru verificarea metrologică în vederea emiterii buletinului de verificare.
Cu privire la sancționarea contravenientului cu amendă în cuantum de 195 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108 alin 1 lit. a pct. 7 din OUG nr 195/2002R, instanța retine că potrivit acestui text de lege, conducătorul auto are obligația de a folosi luminile de întâlnire și pe timpul zilei, pe autostrăzi, drumuri expres și pe drumuri naționale europene (E);
In înregistrarea video de pe CD se observă că autoturismul cu numărul de înmatriculare AT 096 ZN, circulă în localitatea Tîmna, fără a avea luminile de întâlnire aprinse
Această stare de fapt, inclusiv săvârșirea contravenție prev. de art. 99 alin 1 pct. 3 din OUG 195/2002R, este recunoscută de către petent în mod indirect la momentul constatării faptelor contravenționale și întocmirii procesului verbal de contravenție întrucât acesta a declarat că nu are obiecțiuni cu privire la starea de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție contestat.
Declarația martorului C. B. I. este apreciată ca inutilă cauzei întrucât acesta in calitate de pasager în mașina condusă de petent nu avea posibilitatea să observe dacă autoturismul condus de petent pe drumul național, avea luminile de întâlnire aprinse
În ceea ce privește sancționarea petentului, instanța retine ca petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, în temeiul art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, republicată, cu amendă de 195 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108a lin 1 lit. a pct. 7 din OUG nr. 195/2002R si cu sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 99 alin 1 pct. 3 din OUG 195/2002R întrucât la data de 02.06.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare AT 096 ZN pe DN 6 în localitatea Tîmna, cu o viteză de 104 km/h, nu a folosit luminile de întâlnire si a traversat prin loc nepermis.
Referitor la individualizarea sancțiunilor, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Sancțiunile contravenționale, amenzile contravenționale, aplicate petentului îndeplinesc pe deplin cerințele de legalitate și proporționalitate prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001, fiind stabilite în limitele prevăzute de lege pentru acest gen de contravenții, sancțiuni pe care instanța, având în vedere depășirea cu 43 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, le consideră proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite de petent, fapte care aduc o gravă atingere siguranței traficului rutier, fără a fi necesară producerea unui rezultat, motiv pentru care instanța apreciază că faptele sancționate în cauză nu pot fi socotite drept unele cu o gravitate redusă în sensul art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Totodată, se are în vedere și atitudinea nesinceră a petentului cât și împrejurarea că săvârșește mai multe fapte contravenționale
F. de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța urmează a respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea formulată de petentul T. C., CNP-_, domiciliat în Filiași, ., județul D., în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul în Dr. Tr. S., jud. M. pentru anulare proces verbal de contravenție.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Strehaia.
Pronunțată în ședința publică de la 23 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. S. D. M.
Red VS/ Teh DG.
4 expl./17.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1072/2015. Judecătoria... | Reziliere contract. Sentința nr. 1085/2015. Judecătoria STREHAIA → |
|---|
