Plângere contravenţională. Sentința nr. 1147/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1147/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 1147/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
SENTINȚA CIVILA Nr. 1147
Ședința publică de la 08.12.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. V. Ș.
Grefier F. R.
*****
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petentul B. I. și pe intimat C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța, verificând din oficiu competența în temeiul art. 131 Cod procedură civilă, constată că, este competentă general, material și teritorial să judece pricina de față, conform dispozițiilor art. 94 pct. 4 Cod procedură civilă și art. 101 din OUG nr. 15/2002.
În temeiul art. 254 Cod procedură civilă instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar adresa nr._/14.10.2014 emisă de Poliția Orașului Strehaia, sentința civilă nr.483/06.05.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia, decizia civilă nr.642/A/22.09.2015 pronunțată de Tribunalul M. și un înscris intitulat,, chitanță,,.
Se constată că intimatul prin întâmpinare a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Petentul arată că nu se opune probei solicitate de intimat.
Constatând că probele solicitate de părți sunt legale, pertinente și concludente, putând duce la dezlegarea pricinii, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod procedură civilă, instanța le va încuviința.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat, deschide dezbaterile asupra plângerii contravenționale.
Petentul solicită admiterea plângerii, arătând că a înstrăinat autoturismul.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța reține cauza în pronunțare și acordă cuvântul pe fond.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, petentul B. I. a solicitat în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. SA - CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/14.09.2015.
În motivarea plângerii petentul a susținut că procesul verbal este nelegal întrucât la data săvârșirii contravenției, el nu era proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, acesta fiind înstrăinat printr-un înscris intitulat,, chitanță, încheiată la data de 13.07.2014 lui B. E. din .. Ca urmare, obligația de plată a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale nu-i revenea.
La dosarul cauzei petentul a depus copia procesului verbal de contravenție în litigiu, adresa nr._/14.10.2014 emisă de Poliția Orașului Strehaia, sentința civilă nr.483/06.05.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia, decizia civilă nr.642/A/22.09.2015 pronunțată de Tribunalul M. și un înscris intitulat,, chitanță,,.
Intimatul C.N.A.D.N.R. SA-CESTRIN a formulat în cauza întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată. Se susține că la data de 29.05.2015, pe DN 6Km 265+100 m, pe raza localității Filiași, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui B. I., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care, la data de 14.09.2014 a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._.
A arătat că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prev. de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001. De asemenea, procesul verbal este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, respectiv a fost semnat olograf, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001, OG 15/2002, Lg.455/2001, Ord. MTI 769/2010.
S-au anexat in copie, planșa foto și autorizația de control a agentului constatator.
Sub aspectul probatoriului instanța a încuviințat atât pentru petent cât și pentru intimat proba cu înscrisuri.
Din actele si lucrările cauzei, instanța reține:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/14.09.2015, petentului i-a fost aplicată o amendă contravențională de 750 lei, reținându-se că în ziua de 14.09.2015, DN 6 Km 265+100 m, pe raza localității Filiași, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând lui B. I., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Împotriva acestui proces-verbal a formulat plângere contravenientul, criticându-l pentru netemeinicie.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedează la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din același act normativ și la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de către petent în cererea sa, ci trebuie să aibă în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către aceasta din oficiu. În concret, acest demers presupune verificarea aspectelor de nelegalitate care sunt stabilite sub sancțiunea nulității absolute, putând fi astfel constatate de instanță din oficiu.
Instanța, analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 31.08.2013, constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
Petentul nu a invocat cauze de natură a atrage nulitatea actului sancționator
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, precum și din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța constată că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 CEDO, în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție, prezumție care privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea faptei, cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal contestat, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este întemeiat.
În fapt, din procesul – verbal . 15 nr._/14.09.2015 și planșa foto depusă de intimată, se reține că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului, a fost surprins circulând la data de 14.09.2015 pe DN 6Km 265+100 m, pe raza localității Filiași, jud. M., fără a deține rovinietă valabilă. Petentul nu a contestat această împrejurare ci doar a susținut că nu mai este proprietarul autoturismului, arătând că l-a înstrăinat unui terț, sens în care s-a prevalat de sentința civilă nr. 483/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._, definitivă prin decizia nr. 642/A din 22.09.2015, pronunțată de Tribunalul M., din considerentele căreia se reține că la data de 13.07.2014 petentul a înstrăiat autoturismul marca Dacia Pick-up cu nr. de înmatriculare_ către o altă persoană.
În drept, potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, constituie contravenție „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă și se sancționează cu amendă.” De asemenea, conform art. 7 din OG nr. 15/2002, „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români.” iar potrivit art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, prin utilizatori se înțeleg persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite utilizatori români.
Din aceste prevederi rezultă faptul că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului care este menționat în certificatul de înmatriculare, ce are în proprietate sau care,după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Este adevărat că petentul a înstrăinat autovehiculul însă actul de vânzare cumpărare al autoturismului este opozabil și altor persoane, în afara celor care l-au întocmit, numai din ziua în care data a devenit certă, prin una din modalitățile prevăzute de lege, potrivit art. 278 Cod procedură civilă iar această formalitate nu a fost îndeplinită de părțile contractante. De asemenea, petentul nu a îndeplinit procedura radierii autoturismului ce a făcut obiectul vânzării - cumpărării.
Întrucât petentul nu a depus diligențe pentru radierea autovehiculului înstrăinat conform prev. art. 24 alin. 2 lit. b al Ordinului nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a rămas înscris în cartea de identitate emisă pe numele petentului, ca fiind proprietar și utilizator, nefiind radiat din baza de date M.A.I.- Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, pentru opozabilitate.
În aceste condiții, responsabilitatea achitării rovinietei revine petentului, întrucât acesta este înscris în cartea de identitate a autovehiculului ca deținător și utilizator al autoturismului, indiferent dacă autoturismul era condus de o altă persoană la momentul constatării contravenției, motiv pentru care se reține că petentul se face vinovat de cele reținute în procesul verbal de contravenție.
În ceea ce privește sancționarea petentului, instanța va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Apreciind că pericolul social concret al faptei comise este unul redus, având în vedere și împrejurarea că din actele dosarului nu reiese că petentul a mai fost sancționat pentru fapte similare, instanța apreciază că sancțiunea principală a avertismentului poate constitui o sancțiune suficientă pentru a realiza îndreptarea petentului și reeducarea acestuia, de natură a-l determina ca pe viitor să nu mai săvârșească o astfel de faptă.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, instanța urmează a admite în parte plângerea, a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 750 lei, aplicată prin procesul – verbal . nr._/14.09.2015 cu sancțiunea avertismentului și a exonera petentul de la plata amenzii aplicate, atrăgându-i atenția ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de către petentul B. I., CNP_, domiciliat în comuna Tâmna, .. M., în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. SA-CESTRIN, CUI_, cu sediul în București, sector 6, ..401 A.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 750 lei, aplicată prin procesul – verbal . nr._/14.09.2015 cu sancțiunea avertismentului și exonerează petentul de la plata amenzii aplicate.
Atrage atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Strehaia.
Pronunțată în sedința publică de la 08 decembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
NEATU V. S. F. R. J.
Red.N.V.St/Tehnored.DG
4 ex./ 16.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1153/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1120/2015.... → |
|---|
