Rezoluţiune contract. Sentința nr. 681/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 681/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 681/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.681
Ședința publică din data de 10 IUNIE 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. R. S.
GREFIER: M. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „rezoluțiune contract” formulată de reclamanta C. A. în contradictoriu cu pârâții C. V. și C. V.-S..
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării cauzei din data de 05 iunie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, după care,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 10.03.2015, reclamanta C. A. a chemat în judecată pe pârâtii C. V. și C. V. – S., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezolutiunea parțială a contractului de întretinere încheiat între acestia la data de 13.08.2007, autentificat sub nr.1882 de BNP Paciuga B., repunerea părților în situația anterioară încheierii actului, anularea înscrierii din cartea funciară.
În motivarea cererii s-a arătat că între reclamanta C. A. și defunctul C. Ș. și pârâții C. V. și C. V.-S. s-a încheiat contractul autentificat sub nr. 1882/13.08.2007, de BNP Paciuga B., prin care reclamanta și sotul ei lăsau pârâtilor întreaga avere, în schimbul întreținerii ce urma să le-o acorde pe tot timpul vieții, iar după deces să se ocupe de înmormântare si toate pomenirile. Întretinerea urma să li se acorde la domiciliul lor din com.Greci, . de 05.11.2010 a decedat soțul reclamantei, iar pârâtii nu au înteles să contribuie cu nimic la înmormântare sau la pomenile ce se fac după datină. După decesul lui C. S., pârâtii au vândut 80 capre, 2 cai, 2 vitei și 2 autoturisme, au luat banii obtinuti din vânzare si s-au stabilit in mun.A.. Reclamanta a incercat să ia legatura cu pârâtii d emai multe ori pentru a o ajuta cu cele necesare pentru că si-au luat angajamentul să o ajute. Pentru ca avea nevoie de ajutor, a apelat la vecini. Mai mult, a aflat că pârâtii doresc să îi vândă casa.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 30, 148, 192, 194 C.p.c., art.555, 1549-1554 C.civ.
În susținerea cererii la dosarul cauzei au fost depuse: împuternicire avocatială, cupon pensie reclamantă, copie act identitate reclamantă, contract de întretinere încheiat la data de 13.08.2007, autentificat sub nr.1882 de BNP Paciuga B., certificat deces C. S., t.p.definitiv nr._/2002.
Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata.
Pârâții nu au depus întâmpinare în cauză și nici nu au solicitat probe în apărare.
În cursul procedurii, pentru soluționarea cererii a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtilor și proba tesrimonială, fiind audiati în acest sens, la solicitarea reclamantei, martorii C. D. si C. G..
Din materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 1882/13.08.2007, reclamanta C. A. și soțul acesteia C. Ș. au transmis pârâților dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ., jud. M., compus din teren intravilan-teren curți construcții în suprafață de 1.000 mp, împreună cu construcțiile amplasate pe acesta, respectiv casă de locuit cu patru camere (C1), magazie corp comun cu pătulul, corp comun cu polata (C2), grajd corp comun cu polata (C3), magazie corp comun cu polata (C4), imobilul fiind identificat cu nr. cadastral 101 și înscris în cartea funciară nr. 55/N, precum și asupra terenurilor extravilane conținute în Titlul de Proprietate_/18.07.2002 emis de CJFF M. pe numele C. Ș..
Prin același contract pârâții s-au obligat să acorde reclamantei și soțului acesteia (care a decedat la data de 05.11.2010) întretinere cu alimente, îmbrăcăminte, combustibil, și cele necesare existenței până la încetarea din viață, când îi vor înmormânta potrivit obiceiurilor și datinii creștinești. Totodată, reclamanta și soțul acesteia și-au rezervat dreptul de uzufruct viager, pârâții dobândind numai nuda proprietate asupra bunurilor imobile descrise mai sus, intrând în deplină proprietate a acestora la data decesului transmițătorilor de bunuri.
Pârâții au fost citați cu mențiunea de a depune întâmpinare, punându-li-se în vedere că nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. De asemenea, pârâții au fost citați cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de art 358 C.p.c, respectiv dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.
Analizând cererea prin prisma situației de fapt reținute anterior și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 102 alin. 1 din Lg. 71/2011, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
D. fiind faptul că în Vechiul cod civil contractul de întreținere nu se bucura de o reglementare amănunțită, pentru aprecierea asupra temeiniciei rezoluțiunii solicitate de către reclamantă vor fi avute în vedere regulile generale care guvernează contractele civile, respectiv art. 1020 C. civ.
În acest sens, pentru a putea fi pronunțată rezoluțiunea unui contract este necesar să fie întrunite cumulativ mai multe condiții și anume: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile contractuale, neexecutarea să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația, partea care solicită rezilierea să-și fi executat obligația care îi incumbă, iar debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condițiile prevăzute de lege.
Prestarea întreținerii reprezintă, în sarcina debitorilor, o obligație de a face, cu caracter strict personal, care, în caz de neexecutare, determină rezoluțiunea contractului respectiv.
Analizând aceste condiții, instanța constată că în speță sunt îndeplinite în întregime. Mai precis neexecutarea obligației de întreținere de către debitorii acesteia (pârâții) se datorează în întregime culpei acestora, care în mod nejustificat nu și-au îndeplinit integral obligațiile asumate prin contract, respectiv efectuarea menajului, asigurarea încălzirii locuinței în perioada rece a anului, alimentatie ratională, încăltăminte, îmbrăcăminte, asigurarea asistentei medicale, procurare de medicamente conform necesităților.
De altfel, pârâții s-au obligat să presteze întreținere nediferențiat, soților creditori. În raport cu conținutul contractului, obligația de întreținere asumată de debitor are un evident caracter de indivizibilitate, fiind instituită în beneficiul a doi creditori. Or, în cazul unor obligații indivizibile cu mai mulți creditori, debitorii erau ținuți să o execute față de toți împreună, fiind fără relevanță faptul că aceștia ar fi putut-o executa numai față de unul dintre creditori, pentru o anumită perioadă de timp, dat fiind că obligația indivizibilă nu este susceptibilă de executare parțială. Și în condițiile în care obligația de întreținere ar fi fost îndeplinită în privința unuia dintre soții creditori până la decesul acestuia, debitorii nu pot păstra bunurile proprii ale defunctului. Rezoluțiunea contractului pentru neexecutare față de unul dintre creditorii obligației de întreținere duce la restituirea tuturor bunurilor obiect al contractului.
Totodată, instanța constată faptul că reclamanta și-a îndeplinit în întregime obligația care îi revenea conform contractului, încă de la încheierea acestuia (aceea de a transfera dreptul de proprietate asupra imobilelor), iar pârâții au fost puși în întârziere prin însăși cererea de chemare în judecată.
Conform dispozițiilor normative incidente în cauză:
Art. 1021 V.C. civ. – Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau sa-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.
În concret, prin contractul încheiat, pârâții și-au asumat obligația de a-i îngriji pe reclamantă și pe soțul acesteia (ulterior decedat), asigurându-le întretinere cu alimente, îmbrăcăminte, combustibil, și cele necesare existenței până la încetarea din viață, când îi vor înmormânta potrivit obiceiurilor și datinii creștinești. În fapt, aceste prestații nu s-au executat (potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză), pârâții locuind până în anul 2010 cu reclamanta la gospodăria acesteia, ulterior mutându-se în mun. A.. În aceste condiții, reclamanta s-a întreținut singură sau apelând la cunoscuți.
Contractul de întreținere, prin natura lui, presupune executarea de către debitorii întreținerii, a tuturor prestațiilor zilnice necesare unei vieți normale, pe care creditorii întreținerii nu pot să și le asigure singuri, din cauza stării de nevoie în care se află. Potrivit probelor din dosar, reclamanta s-a aflat în stare de nevoie, nefiind ajutată de către cei doi pârâți. De altfel, aceștia nu au contribuit financiar la cheltuielile ocazionate de ceremonia înmormântării defunctului C. Ș. și nici ulterior, nu au făcut pomeni, după obiceiul locului.
În aceste condiții, constatând îndeplinite condițiile cerute pentru rezoluțiunea contractului, față de dispozițiile art. 1020 C. civ., instanța urmează să admită cererea și să dispună rezoluțiunea contractului.
Totodată, dat fiind faptul că reclamanta a solicitat și repunerea părțillor în situația anterioară încheierii contractului, instanța să oblige pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele care au făcut obiectul contractului de întreținere, respectiv imobilul situat în ., compus din teren intravilan-teren curți construcții în suprafață de 1.000 mp, împreună cu construcțiile amplasate pe acesta, respectiv casă de locuit cu patru camere (C1), magazie corp comun cu pătulul, corp comun cu polata (C2), grajd corp comun cu polata (C3), magazie corp comun cu polata (C4), imobilul fiind identificat cu nr. cadastral 101 și înscris în cartea funciară nr. 55/N, - terenuri extravilane conținute în Titlul de Proprietate_/18.07.2002emis de CJFF M. pe numele C. Ș. și dispune anularea înscrierii în Cartea Funciară a dreptului de nudă proprietate și de uzufruct asupra imobilelor anterior menționate
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța va lua act că, reclamanta a renunțat la cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta C. A., CNP_, domciiliată în comuna Greci, ., în contradictoriu cu pârâții C. V. și C. V. S., ambii cu domiciliul în mun.A., ., ., ., jud.A..
Dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1882/13.08.2007 încheiat între reclamantă și pârâți.
Dispune repunerea părților în situația anterioară și în consecință obligă pârâții să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie - imobilul situat în ., jud. M., compus din teren intravilan-teren curți construcții în suprafață de 1.000 mp, împreună cu construcțiile amplasate pe acesta, respectiv casă de locuit cu patru camere (C1), magazie corp comun cu pătulul, corp comun cu polata (C2), grajd corp comun cu polata (C3), magazie corp comun cu polata (C4), imobilul fiind identificat cu nr. cadastral 101 și înscris în cartea funciară nr. 55/N, - terenuri extravilane conținute în Titlul de Proprietate_/18.07.2002emis de CJFF M. pe numele C. Ș..
Dispune anularea înscrierii în Cartea Funciară a dreptului de nudă proprietate și de uzufruct asupra imobilelor anterior menționate.
Ia act că reclamanta a renunțat la cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. A. RamonaFilip M.
Red. – S.A.R.
Tehnored. – F.M.
5 ex./18.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 686/2015.... | Fond funciar. Sentința nr. 618/2015. Judecătoria STREHAIA → |
|---|
