Fond funciar. Sentința nr. 607/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 607/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 607/2015
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 607
Ședința publică din 3 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C. A.
Grefier: D. C. C.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect fond funciar” formulată de reclamantul R. A., în contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru aplicarea Legii 18/1991 Șcheia și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 2015, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2015 și, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 februarie 2015.
După deliberare,
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.02.2012, sub nr. de dosar_, reclamantul R. A., a chemat în judecată pârâtele C. C. pentru stabilirea drepturilor de proprietate Șcheia și C. Județeană Suceava.
În motivare, reclamantul a arătat că, în urma Hotărârii nr. 247 din 12.03.2009, i s-a diminuat din 0,39 ha la 0,8 ha, acest teren deținându-l ca moștenire de la părinții săi P. și E., în tarlaua de la ogoarele lungi Sf. I..
Reclamantul nu și-a întemeiat cererea, în drept.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele documente: adeverința de proprietate nr. 4905 din 09.10.1991 și fișă proces verbal de punere în posesie (filele 3-4).
Legal citată, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a formulat o adresă prin care a arătat că vechiul amplasament este ocupat prin aplicarea legilor funciare anterioare Legii nr. 247/2005, urmând a se stabili un nou amplasament sau să se acorde despăgubiri, în condițiile legii.
În conformitate cu prevederile art. 242 alin. ultim din Codul de procedură civilă, pârâta a solicitat ca judecarea cauzei să se facă și în lipsă.
În dovedire, pârâta a depus la dosar, în copie, o . înscrisuri (filele 8-19).
La termenul de judecată din data de 26 iunie 2012, întrebat fiind cu privire la obiectul prezentei acțiuni, reclamantul a arătat că, de când a decedat tatăl său, i-a fost atacat titlul de proprietate. A învederat instanței că deține 39 de ari, iar cei de la comisie scriu pe verso 8 ari diminuare, el de unde să ia cei 8 ari.
La termenul din 9 octombrie 2012, având în vedere că reclamantul R. A. nu și-a îndeplinit obligația fixată în sarcina sa la termenul de judecată din data de 26 iunie 2012, respectiv nu a formulat, în scris, precizări la cererea de chemare în judecată, indicând motivele de fapt și de drept ale acesteia, desfășurarea normală a procesului fiind împiedicată din vina sa, instanța în baza art. 155 ind. 1 C.pr.civ., a suspendat judecarea cauzei.
La data de 06.12.2012, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol, prin care a precizat că, obiectul cererii îl constituie plângerea împotriva HCJ nr. 247/12.03.2009 prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 8 ari teren (diferența intre suprafața reconstituită deja de 31 ari prin TP nr. 1711 din 10.06.1996 – la locul Ogoare Lungi, învecinată cu: propr. Reut M., drum, propr. Baciuc V., linie hotar și suprafață avută în proprietate de autorul său R. P. în acel loc de 39 ari, a se vedea adeverința de propr. 4905 din 09.10.1991).
La termenul de judecată din data de 19.03.2013, reclamantul a formulat precizări în motivarea în fapt a plângerii, solicitând a se avea în vedere faptul că tatăl său Reut V. P. a avut în proprietate suprafața de 39 ari la locul numit „Ogoare lungi”, în urma depunerii cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,08 ha în care la amplasamentul „Ogoare lungi” este menționată suprafața de 0,39 ha fiindu-i eliberată adeverința nr. 4905 din 9 oct. 1991.
A arătat reclamantul că, ulterior suprafața de 39 ari de la amplasamentul amintit mai sus a fost diminuată cu 8 ari așa se explică de ce în TP nr. 1711/10.VI.1996 a fost trecută doar suprafața de 31 ari. Această suprafață de teren a vândut-o prin act autentic (contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 5005 din 20 noiembrie 2006 la BNP O. B.) numiților C. M. A. și T. V.. În fapt, în teren există fizic întreaga suprafață de teren, ea se află în posesia cumpărătorilor însă nu a putut face actul autentic pentru că nu era inclusă în titlu. A convenit cu aceștia a face actul autentic după ce va reglementa situația juridică a terenului. În consecință, plângerea sa vizează reconstituirea în natură a dreptului de proprietate pentru diferența de 8 ari, terenul există în locația amintită în suprafață totală de 39 ari, adică cei 31 ari menționați în titlu și cei 8 ari pentru care s-a aplicat diminuarea.
La termenul din 05.02.2013, instanța a repus cauza pe rol.
La termenul de judecată din data de 19.03.2013, reclamantul prin apărător a precizat că, suprafața de teren există fizic în integralitatea sa și că o stăpânește în fapt, însă nu deține acte în acest sens și nu este inclus în titlul de proprietate.
La termenul din 01.10.2013, reclamantul prin apărător a precizat că, s-a întocmit contractul de vânzare – cumpărare pentru suprafața de 31 ari, în fapt fiind vorba despre 39 ari, suprafață situată într-un singur trup de teren. De asemenea, a precizat că în ceea ce privește limitele acestei proprietăți, situația este clară, suprafața de teren de 8 ari putând fi oriunde poziționată. Totodată, a precizat că niciodată nu s-a făcut o delimitare a suprafeței de 31 ari, în fapt stăpânindu-se suprafața de 39 ari.
La termenul din 05.11.2013, reclamantul a formulat precizare, prin care a arătat vecinătățile suprafeței de 8 ari: drum expl. propr Reut M. propr. Reut P. și propr. Baciuc V., precum și faptul că a individualizat separat suprafața de teren. De asemenea, a arătat că, . ari este situată în prelungirea parcelei de 8 ari, care pe planul de situație este situată în partea de sus, pe o latură învecinându-se cu proprietatea lui R. A.. A arătat că vecinii terenului sunt R. M., R. M., Baciuc V. și drum, iar terenul nu mai este proprietatea reclamantului, întrucât acesta l-a înstrăinat, însă așa era trecut în titlul de proprietate.
Instanța a încuviințat și administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar la solicitarea reclamantului a fost audiată în cauză, în calitate de martoră, numita C. Veurica (fila 61).
La termenul de judecată din data de 03.12.2013, instanța, raportat la obiectul cauzei, având în vedere probatoriul administrat, considerând că este necesară pentru lămurirea cauzei proba cu expertiză topografică, în baza art. 129 al. 5 Cod procedură civilă, a administrat această probă (filele 123-135).
Analizând probele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin prezenta acțiune reclamantul R. A. a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 247 din 12.03.2009 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava, arătând că plângerea sa vizează reconstituirea în natură a dreptului de proprietate pentru diferența de 8 ari din terenul în suprafață de 39 ari pe care autorul său, R. P. l-a avut la locul numit Ogoare lungi, menționând că acest teren există în locația amintită.
Prin hotărârea contestată (fila 8 dosar) au fost validate mai multe poziții din Anexa 25 . care și poziția nr. 27 la care figurează reclamantul R. A. cu suprafața de 0,12 ha, numai ca drept de proprietate, întrucât vechiul amplasament este ocupat legal prin aplicarea legilor funciare anterioare Legii nr. 247/2005, urmând a se stabili un nou amplasament sau să se acorde despăgubiri, în condițiile legii..
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză topografică de către exp. C. D. (filele 124-133) prin care a fost identificat terenul de 0,39 ha situat în .. Șcheia la locul numit Ogoare Lungi cu care figura în Registrul agricol numitul R. P., autorul reclamantului, în perioada 1959-1962, constatându-se că actuala posesie diferă de configurațiile vechilor parcele, vechiul amplasament nefiind respectat prin aplicarea Legii nr. 18/1991. După ce a identificat topo-cadastral suprafața de 0,31 ha teren situat în Sf. I., . numit Ogoare Lungi, înscris în T.P. nr. 1711/10.06.1996, emis pe numele autorilor reclamantului, R. P. și E., precum și înregistrările din cartea funciară pentru terenurile vecine, experta a arătat că pentru diferența de 0,08 ha teren se poate reconstitui dreptul de proprietate reclamantului în imediata vecinătate NV a p.f. nr. 658/2, suprafață configurată în conturul notat ,, 1,2,3,4” cu dimensiunile de lungime 512 m SE și 515,72 m NV și lățime de 1,56 m SV și 2,14 m NE, colorată cu puncte roșii în anexa 2 raport.
Comparând amplasarea acestui teren de 0,08 ha cu cea a terenului la care reclamantul se consideră îndreptățit, întrucât ar corespunde vechiului amplasament al terenului, astfel cum reiese din planul de situație depus la fila 67 dosar și din anexa nr. 3 la raportul de expertiză, se poate observa că acestea nu coincid, locul în care i se poate reconstitui reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafața de 800 mp nefiind în zona determinată de mărirea lungimii terenului de 0,31 ha pentru care s-a reconstituit deja dreptul de proprietate(cum se arată în schița depusă de reclamant), ci prin mărirea lățimii acestuia.
Având în vedere că, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, după ce s-au analizat de către expert, înregistrările din cartea funciară pentru terenurile vecine terenului în suprafață de 0,31 ha pentru care s-a reconstituit deja dreptul de proprietate autorilor reclamantului, suprafața liberă de teren cu care poate fi pus în posesie reclamantul nu se află pe vechiul amplasament al terenului părinților reclamantului, instanța va respinge plângerea formulată de reclamant împotriva Hotărârii nr. 247 din 12.03.2009 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava ca neîntemeiată. Prin hotărârea menționată s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului pentru suprafața de 0,12 ha teren, urmând a se stabili un nou amplasament sau să acorde despăgubiri. În măsura în care reclamantul este de acord cu amplasamentul indicat de expert în raportul întocmit în cauză (astfel cum rezultă din notele de concluzii), dat fiind că prin hotărârea nr. 247 din 12.03.2009 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,12 ha teren în .. Șcheia, acesta poate cere Comisiei locale pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 Șcheia punerea în posesie cu teren pe respectivul amplasament în baza hotărârii menționate.
Față de soluția dată în cauză, raportat la dispozițiile art. 274 C.p.c., instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea civilă având ca obiect “fond funciar”, formulată de reclamantul R. A., domiciliat în . Șcheia, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru aplicarea Legii 18/1991 Șcheia, cu sediul în . și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în Suceava, ., nr. 36, județul Suceava, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2015.
Președinte, Grefier,
Red. A.C./Tehnored. C.D.C./5 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 604/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2796/2015. Judecătoria... → |
|---|
