Pensie întreţinere. Sentința nr. 3840/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3840/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 28-07-2015 în dosarul nr. 3840/2015
Dosar nr._ - pensie întreținere -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3840
Ședința publică din 28 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: B. C.
Grefier: I. G.
La ordine, judecarea acțiunii civile având ca obiect „pensie de întreținere” formulată de reclamanta B. D. M., în contradictoriu cu pârâtul P. C. V..
La apelul nominal, făcut în ședință publică se prezintă avocat P. A. E., pentru reclamantă, avocat F. D., în substituirea curatorului pârâtului - av. G. A. și martorul B. C., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În baza art. 311 Cod procedură civilă, sub prestare de jurământ, a fost audiat martorul prezent, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Apărătorii părților precizează că nu mai au de formulat alte cereri de probe.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat P. A. E., pentru reclamantă, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, arătând că este în interesul superior al minorei ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către mamă, având în vedere că minora va împlini 10 ani, are rezultate foarte bune la învățătură și nu poate fi înscrisă într-o tabără în străinătate fără acordul pârâtului, care poate veni abia în câteva luni. De asemenea, solicită stabilirea pensiei de întreținere raportat la veniturile realizate de pârât în S.U.A., fără cheltuieli de judecată.
Curatorul special al pârâtei - avocat F. D. solicită stabilirea pensiei de întreținere în raport de venitul minim pe economia națională întrucât nu s-a făcut dovada clară că pârâtul se află în S.U.A. și nici a faptului că venitul minim în S.U.A. este de 1200 dolari. De asemenea, solicită respingerea capătului de cerere privind exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă întrucât nu există dovezi la dosar din care să reiasă necesitatea stabilirii ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către mamă, având în vedere că pârâtul și-a dat acordul în trecut în ceea ce privește deplasarea minorei în străinătate.
Avocat P. A. E., pentru reclamantă, depune la dosar, în copie, procuri pentru a face dovada că pârâtul se află în S.U.A. și susține că în speța de față este vorba de o excepție de la regula potrivit căreia autoritatea părintească se exercită în comun de ambii părinți.
Curatorul special al pârâtului susține că procurile depuse de apărătoarea reclamantei nu pot fi luate în considerare, având în vedere că au fost întocmit în anii 2011 și 2013.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA ,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 16.10.2014, reclamanta B. D. M. l-a chemat în judecată pe pârâtul P. C. V., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea minorei P. Giulia I., născută la data de 30.12.2005 și exercitarea autorității părintești în exclusivitate de către reclamantă.
În motivare, reclamanta a arătat că, la data de 30.12.2005 s-a născut fiica părților la R., Italia, ea fiind recunoscută încă de la naștere de pârât, părțile nefiind căsătorite vreodată, însă, față de filiația fetei nu au fost discuții.
A menționat reclamanta că, la scurt timp după nașterea minorei, părțile nu au mai conviețuit împreună, idealurile lor de viață și modul de trai ducând la o separare definitivă, iar minora a locuit mereu cu ea, fiind în grija sa.
Reclamanta a precizat că s-a întors în România împreună cu minora, în prezent lucrând la Serviciul de Ambulanță Suceava, iar fiica sa frecventează, cu rezultate foarte bune, cursurile Școlii Generale nr. 4 Suceava, locuind la părinții reclamantei.
A susținut reclamanta că a lucrat o perioadă în Italia, unde și-a creat prieteni, pe care îi vizitează însoțită de fiica sa, însă un punct important în privarea de unele excursii pentru fiica sa este faptul că nu poate primi oricând procură de la pârât, care este stabilit în prezent în S.U.A., astfel că fiica sa nu se poate bucura din plin de libera circulație a persoanelor, fiind mereu restricționată de procurile speciale de la tatăl ei.
De asemenea, reclamanta a precizat că sunt o familie monoparentală, ea fiind singura care decide asupra viitorului minorei și nu există nicio posibilitate reală de a fi degrevată de aceste obligații de către pârât.
Totodată, reclamanta a arătat că, din câte știe, pârâtul nu mai are alți copii în întreținere.
În ceea ce privește pensia de întreținere, reclamanta a solicitat ca la stabilirea acesteia să se aibă în vedere climatul socio-economic în care trăiește, complexitatea cheltuielilor cu creșterea minorei și, nu în ultimul rând, veniturile realizate de pârât, solicitând să se aibă în vedere salariul minim pe economie din statul Ilinois, acela de 1300 dolari americani.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 529 și 398 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 7 - 16).
Pârâtul nu a depus întâmpinare la dosar și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția față de acțiune.
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri și proba cu martorul B. C., solicitată de reclamantă, declarația martorului fiind atașată la dosar (f. 77).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit certificatului de naștere . nr._ (f. 16), la data de 30.12.2005 s-a născut minora P. Giulia I., părțile din prezenta cauză fiind părinții minorei.
Așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, pârâtul, tatăl minorei, se află în Statele Unite ale Americii, iar reclamanta și minora se află în Suceava, reclamanta lucrând la Serviciul de Ambulanță Suceava.
În prezent, reclamanta este cea care se ocupă de întreținerea, îngrijirea, creșterea și educarea minorei.
Potrivit art. 398 cod civil, „(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți. (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.”
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 36 din Legea nr. 272/2004,
„(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.”
Instanța reține că dispozițiile prevăzute de art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004, respectiv cazurile în care instanța poate dispune ca autoritatea părintească asupra minorului să fie exercitată de un singur părinte sunt enumerative, instanța putând identifica, funcție de datele cauzei și alte motive pentru care să dispună exercitarea autorității părintești de către un sigur părinte.
Ori, în prezenta cauză, o astfel de situație este dată de distanța existentă între tată și minoră, dificultatea în obținerea acordului tatălui minorei cu privire la deciziile privind creșterea, întreținerea și îngrijirea minorei, precum și deplasarea minorei în vacanțe în străinătate.
Față de aceste motive, instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune ca autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată doar de către mama reclamantă.
În privința capătului de cerere având ca obiect obligarea tatălui pârât la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreținere în favoarea minorei, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 516 alin. 1 cod civil, „obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege”, iar potrivit art. 529 cod civil, „(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”
Așa cum a reținut deja instanța de judecată, potrivit certificatului de naștere al minorei, pârâtul este tatăl acesteia, născându-se astfel, în sarcina acestuia, potrivit dispozițiilor legale menționate, obligația de întreținere față de minoră.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că pârâtul, cetățean român, realizează venituri în țară, acesta aflându-se în străinătate. În cauză nu s-a făcut dovada că pârâtul ar realiza venituri nici în România, nici în Statele Unite ale Americii, astfel încât, în determinarea întinderii acestei obligații, instanța se va raporta la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin H.G. nr. 1091/2014 și nu la pretinsul salariu minim existent în Statul Ilinois, S.U.A., având în vedere, pe de o parte, că acest venit minim nu a fost dovedit, iar pe de altă parte, având în vedere că pârâtul este cetățean român și nu american.
Având în vedere aceste motive, instanța va admite în parte acțiunea și va dispune ca autoritatea părintească asupra minorei P. Giulia - I., născută la data de 30.12.2005 să fie exercitată în exclusivitate de către mama reclamantă, B. D. - M., obligând, totodată, pârâtul la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreținere în cuantum de 237 de lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii, 16.10.2014, și până la majoratul minorei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea având ca obiect „pensie de întreținere” formulată de reclamanta B. D. M. (CNP_) domiciliată în mun. Suceava, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul P. C. V. (CNP_) domiciliat în loc. Seini, .. 3, . și în SUA, 2610 Oakton, Unit 5, Park Ridge_ II.
Dispune ca autoritatea părintească asupra minorei P. Giulia - I., născută la data de 30.12.2005 să fie exercitată în exclusivitate de către mama reclamantă, B. D. - M..
Obligă pârâtul la plata în favoarea minorei a unei pensii de întreținere în cuantum de 237 de lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii, 16.10.2014, și până la majoratul minorei.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, 28.07.2015.
Președinte, Grefier,
RED. B.C./Tehn. I.G./4 ex./
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 3816/2015. Judecătoria SUCEAVA | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 4323/2015.... → |
|---|
